Rezoluția Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, ediția 2018

Rezoluția Universității de Vară de la Izvoru Mureșului

Ediția – 2018

Participanţii la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, ediţia a XVI-a, cu genericul “România și românii de pretutindeni în anul Centenarului Marii Uniri”, desfăşurată în perioada 1-7 iulie 2018, la finalul dezbaterilor, au adoptat următoarea rezoluţie adresată Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului și Guvernului României.

• regândirea structurală, în ansamblu, a instituțiilor abilitate să gestioneze relaţia cu românii de pretutindeni, pentru ca acestea să poată răspunde rapid și eficient nevoilor majore de natură identitară, educațională, administrativă și spirituală ale comunităților de români din afara frontierelor;
• definirea și aplicarea unor politici concrete care să susțină procesul de reunificare al celor două state românești, în principal prin unificare culturală, susținerea consistentă a mass-mediei românești de peste Prut  și din țară, realizarea în mod concret a spațiului informațional comun, facilitarea accesului investitorilor din România în Republica Moldova, accelerarea interconectării energetice a celor două maluri ale Prutului ș.a..;
• reînființarea Oficiului pentru Republica Moldova în subordinea Primului Ministru;
• alocarea unui număr de cel puțin 100 de posturi Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), profesionalizarea personalului din MRP, debirocratizarea legislației și a procedurilor privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni și alocarea către MRP a unui buget de 50 de milioane de euro;
• regândirea în regim de maximă urgență a procedurii de acordare a burselor pentru elevii etnici români din Ucraina, în sensul simplificării semnificative a acesteia;
• acordarea de burse de sprijin identitar tuturor elevilor din Ucraina care studiază în școli sau clase cu predare în limba română;
• acordarea unor indemnizații de sprijin pentru toți profesorii din școlile și clasele cu predare în limba română din afara graniţelor României;
• acordarea de burse și indemnizații de sprijin identitar elevilor și profesorilor din șolile și clasele cu predare în limba română existente în statele în care există comunități românești autohtone;
• sprijinirea înființării de școli publice sau private cu predare în limba română în statele în care există comunități românești autohtone;
• sprijinirea înființării, în comunitățile mari din emigrație, a unor școli bilingve;
• aplicarea corectă a normei legale de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului în circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării, raportat la numărul real al acestora;
• asigurarea unui număr suficient de secții de votare peste hotare, ținând cont de numărul real al cetățenilor români cu drept de vot, precum și de numărul de secții de votare organizate în scrutinele anterioare;
• punerea în aplicare a prevederilor HG nr. 492/2004 prin înființarea ICR Kiev, cu filială la Cernăuți, ICR Moscova, ICR Belgrad, ICR Atena;
• completarea HG nr. 492/2004 cu noi prevederi despre înființarea ICR Sofia și ICR Tirana, cu filială la Saranda, și înființarea unor filiale ICR la Bălți și Cahul;
• elaborarea de către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a unei hărți electronice a tuturor zonelor locuite de români;
• punerea în aplicare a ordonanței de guvern privind  repararea Casei Memoriale Aron Pumnul din Cernăuți, ca sediu al Muzeului Mihai Eminescu;
• inventarierea situațiilor de încălcare de către Ucraina a Tratatului bilateral din 1997 în partea referitoare la asigurarea drepturilor naționale ale etnicilor români;
• aplicarea în regim de urgenţă a Strategiei naționale pentru românii de pretutindeni pentru perioada 2017-2020, prin care comunităţilor româneşti din vecinătate şi Balcani trebuie să le fie asigurate mijloacele necesare păstrării identităţii naţionale, iar Federația Organizațiilor Românești din Centrul și Sud – Estul Europei să devină principalul partener de consultare al instituțiilor Statului Român în implementarea Strategiei;
• modificarea metodologiei de selecţie a bursierilor;
• completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, astfel încât aceasta să prevadă posibilitatea dobândirii, în procedură simplificată, a cetățeniei române, de către românii de pretutindeni;
• suplimentarea numărului de posturi pentru Comisia Națională pentru Cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie;
• instituirea prin lege a zilei de 10 mai ca Zi a Românității Balcanice și reluarea în acest sens a tradiției existente până în anul 1948;
• monitorizarea respectării și implementării Recomandării APCE nr. 1845 (2008)  privind situaţia minorităţilor naţionale din Voivodina şi a minorităţii etnice române din Serbia;
• stoparea procesului de maghiarizare a românilor romano-catolici din judeţele din Moldova şi sprijinirea păstrării identităţii româneşti a acestora.

• elaborarea, sub egida Academiei Române, a unei Strategii guvernamentale coerente de dezvoltare economico-socială şi culturală a județelor Covasna și Harghita, care să asigure efectiv respectarea drepturilor comunității românești numeric minoritare în zonă;
• înfiinţarea în cadrul Secretariatului General al Guvernului a unui Departament pentru comunităţile româneşti numeric minoritare din țară, structură fără personalitate juridică, al cărei obiect de activitate să îl constituie sprijinirea acestora şi care să asigure coerenţa şi continuitatea preocupărilor autorităţilor centrale faţă de problematica acestor comunități;
• numirea unui consilier prezidenţial, respectiv, al primului ministru, care să monitorizeze situaţia comunităţilor româneşti numeric minoritare din țară şi să coordoneze politicile guvernamentale privind românii aflați în dificultate culturală și identitară;

• asigurarea respectării statutului, rolului și funcțiilor limbii române ca limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale, inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut în teritoriu;
• organizarea  în acest an al Centenarului Marii Uniri a unei ședințe a Guvernului  României, în județele Covasna și Harghita,  ocazie cu care să se  aprobe o serie de proiecte de larg interes cetățenesc, cu implicații concrete asupra bunei conviețuiri interetnice;

• stabilirea prin lege a unor garanţii privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populaţiei româneşti din zonă în structurile decizionale legislative şi administrative locale şi centrale;

• distribuirea în mod proporţional cu ponderea populaţiei româneşti a fondurilor alocate pe proiecte culturale de către autorităţile locale și rezolvarea problemei încadrării unor intelectuali de naţionalitate română la Bibliotecile Judeţene Covasna și Harghita, la casele  municipale de cultură și în primăriile municipale, orășenești  și  din localităţile etnic mixte;
• neadoptarea Codului administrativ, cu amendamentele UDMR, care  țintesc diminuarea funcțiilor limbii române în administrația de stat și diminuarea atribuțiilor prefectului, având drept ultim scop autonomia teritorială pe criterii etnice şi purificarea de români a zonei;
• implicarea europarlamentarilor români, precum și a membrilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și Congresului Puterilor Locale și Regionale, în prezentarea corectă a situației reale referitoare la respectarea de către România a prevederilor instrumentelor juridice europene și internaționale în domeniul autonomiei locale și a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale;
• anularea restituirilor ilegale de proprietăți imobiliare care au aparținut statului român, precum și adoptarea unei legi care să permită îndreptarea abuzurilor privind retrocedarea ilegală a unor proprietăţi agricole, forestiere şi imobiliare din România. În acest sens, susținem Memoriul istoricului dr. Vasile Lechințan privind anularea retrocedărilor ilegale către Episcopia Romano-catolică de Alba Iulia;
• încetarea finanţării din bani publici sau a oricărei alte forme de sprijin a manifestărilor, programelor, proiectelor sau acţiunilor de orice natură care contravin intereselor naţionale ale poporului român, Constituţiei şi legilor ţării, culturii şi tradiţiilor istorice, precum şi bunei convieţuiri interetnice;
• adoptarea unor reacţii ferme de respingere şi dezaprobare a imixtiunilor inacceptabile ale reprezentanților Guvernului de la Budapesta în problemele interne ale României și asigurarea respectării prevederilor Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Ungaria;
• denunțarea și contracararea încercărilor de denaturare a identității românilor romano-catolici din Moldova, care urmăresc manipularea unei comunități  religioase în scopuri geopolitice și transformarea ei artificială într-o așa-zisă „minoritate națională”;

• finanţarea lucrărilor de reabilitare a cimitirelor şi monumentelor eroilor români din localităţile judeţelor Covasna și Harghita;

• alocarea fondurilor necesare pentru începerea lucrărilor de amenajare a Muzeului în aer liber  din Voineşti-Covasna, din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni;
• alocarea fondurilor necesare pentru continuarea cercetărilor arheologice la Cetatea Zânelor, cetate dacică din Covasna, şi  introducerea ei în circuitul turistic;
• introducerea în regim de urgență a restaurării bisericii ortodoxe din Brețcu, județul Covasna, valoros monument istoric aflat într-un avansat stadiu de degradare;
• asigurarea finanțării pentru construcția unei noi săli de sport la Complexul Sportiv Național Izvoru Mureșului;
• susținerea Grupului de Acțiune și Solidaritate Civică  Națională  pentru Românii din Harghita și Covasna constituit cu ocazia ediției din acest an a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului.