M-am adresat astfek lui Andrei Cornea. «Sper că veți reciti ce scriu aici și veți înceta cu văicărelile despre
eliminarea dv din cultura română. Vă cunosc foarte bine activitatea.
Deci traducerile din Platon sunt ceva bun pentru cultura română. Dar
activitatea dv publicistică din această revista este contrară valorilor
mele, în prea multe cazuri. Vă pot face lista domeniilor unde nu sunt de
acord cu Dv., dacă vă interesează. La asta m-am referit, nu la altceva.
Nu vă tot victimizați inutil. Și nu insinuați mereu că aș fi antisemit
fiindcă am criticat cinci intelectualii, probabil evrei, care trăiesc în
România. Sărbători Fericite.
Dan Culcer »
Dan Culcer. Sub titiul de mai jos, zilele trecute am citit o postare pe pagina FaceBook a lui Andrei Oișteanu:
«Evacuarea scriitorilor evrei din cultura română (anul de graţie 2023). În cel mai recent număr al revistei „Vatra”, din Târgu Mureş (nr. 10-11, 2023), dl Dan Culcer (D.C.) publică un amplu articol cu premise şi concluzii antisemite: „Unii evrei ‒ afirmă el ‒ nu trebuiau să se amestece în treburile românilor și mai ales să nu pună în discuție valorile și miturile acestora. Dacă au făcut-o sau o fac, să nu se mire nimeni că vor suporta consecințele, zic eu...”. Şi asta pentru că ei ar fi contribuit masiv la „distrugerea culturii române”(…) Acest articol publicat de D.C. se ocupă deocamdată mai ales de scrierile prozatorului româno-american Norman Manea. Sunt folosite toate clişeele cunoscute. Norman Manea ar avea succes pentru că ar fi sprijinit de comunitatea globală a „jidovilor”, de Soros-işti, de „Oculta Mondială”. Îl citez pe D.C.: „Odată plecat din România, singura şansă a lui Norman Manea de a fi luat în seamă era să-şi revendice apartenența la comunitatea mondial(ist)ă a jidovilor”. Ş.a.m.d.
Recent, în „România Literară” (nr. 51-52, 2023), Nicolae Manolescu (N.M.) a amendat ferm acest articol, chemând în ajutor Consiliul Naţional pt Combaterea Discriminării (CNCD). (…) În tot acest timp, conducerea revistei „Vatra” (redactor-şef Iulian Boldea) și Consiliul Judeţean Mureş (care sponsorizează publicaţia) nu iau nici o atitudine publică. Perplexitatea și îngrijorarea mea citind cele de mai sus au fost totale. Cu toate că Iulian Boldea răspunde (tot pe Facebook) că în numărul viitor al revistei „Vatra” va amenda faptul că articolul lui Dan Culcer a apărut, cu toate că intelectualii avizați din România cunosc atitudinile dintotdeauna antisemite ale lui Dan Culcer, cu toate că o parte au luat poziție pe rețelele sociale - Vladimir Tismăneanu publică imediat o luare foarte clară de atitudine pe un site online, trăgând concluzia: «Este salutară poziția categorică a lui N. Manolescu legată de antisemitismul profesat într-o revistă mainstream precum „Vatra” Târgu-Mureș, de criticul literar și publicistul (stabilit în Franța în 1987) Dan Culcer. Aici nu (mai) vorbim despre cripto-antisemitismul diagnosticat de filosoful științei Imre Toth, ci de un pattern ideologic reprezentat, la ora actuală, între alții, de senatorul AUR Sorin Lavric.» Pentru mine, gravitatea faptelor e consumată și rămâne prezentă. Ele, faptele, arată așa: o revistă susținută din bani publici și agreată de Uniunea Scriitorilor și de Ministerul Culturii publică un text antisemit inacceptabil fără ca reacția publică (și în mod special cea instituțională) să fie radicală. Fără să existe o acțiune care să semnaleze că la acest nivel toleranța trebuie să fie zero. Prin comparație, am văzut mult mai multe reacții de indignare la adresa grupului Ringier care - în paranteză fie spus - a funcționat de fapt așa cum o face orice patron fără scrupule și fără niciun fel de sensibilitate umanistă sau etică, când a dat afară brutal conducerea ziarului Libertatea. În ciuda aparențelor, cred, de altfel, că aceste două situații au ceva în comun. Ambele sunt forme de prăbușire într-un abis moral. În primul caz, în „prăpastia antisemitismului”, cum o numește Manolescu, a execuției la vedere și fără argumente obiective. Norman Manea este un autor foarte respectat și citit de un public pe care nu originea sa etnică îl seduce, ci talentul. Cum se poate ca în 2023 să apară în scris această „punere la zid”, a sa și a celorlalți autori citați de textul lui Culcer și publicată într-o revistă de cultură considerată legitimă?!
==================================================================
Am arhivat comentariile amicilor/amicelor, ciracilor și lingușilor din comunitatea care sare la nevoie, pentru a nu uita. Fiindcă neuitarea este o datorie. Ca să știu cine sunt dușmanii mei personali, statornici sau ocazionali, ca și dușmanii valorilor mele.
Pe același calapod se construiește articolul altui ideolog pomenit de mine în studiul de sociologia succesului, despre nobelizarea operei și persoanei lui Norman Manea. Reproduc integral textul și marchez sursa. Dan Culcer
Din nou despre „culpa fericită”
Antisemitismul, indiferent de versiune, nu trebuie admis în publicații care își spun democratice, iar denunțarea lui publică este, aș spune, o datorie nu doar culturală, dar și civică.
În februarie 1992, Revista 22 (pe atunci condusă de Gabriela Adameșteanu) publica, în trei numere consecutive, un lung articol al lui Norman Manea, „Culpa fericită”, dedicat lui Mircea Eliade. Articolul apăruse inițial în engleză în The New Republic, cu ocazia publicării unuia dintre volumele din Jurnalul lui Eliade. Textul, bine documentat, clar și scris cu stilistică academică, a creat destulă emoție în România culturală de atunci. Pentru întâia dată, publicul românesc mai larg era nevoit să ia la cunoștință faptul că Eliade (obiectul unui veritabil cult) nu numai că susținuse idei fasciste, legionare și antidemocratice în anii ’30‑’40, dar și – iar asta era probabil și mai grav – că nu și le schimbase nici decenii mai târziu, și că nu le privea deloc critic. Chiar Monica Lovinescu s-a supărat atunci pe Norman Manea și pe revistă. Fără a contesta direct afirmațiile lui Manea, ea a considerat că publicarea articolului în România ar fi fost inoportună, atâta vreme cât nu s-a făcut procesul comunismului și cât timp nu s-a vorbit despre „colaboraționismul” cu regimul comunist al unor mari scriitori precum Sadoveanu, Ralea, Călinescu etc.
Au trecut peste trei decenii de atunci. Cunoașterea angajamentelor politice și ideologice ale intelectualilor români din anii ’30-’40 a progresat și s-a rafinat, fără a schimba ceva esențial față de judecățile din articolul lui Manea. Cred că mai ales publicarea integrală a Jurnalului lui Mihail Sebastian în 1996 a confirmat că pasiunile legionare și antidemocratice ale lui Eliade erau cât se poate de autentice și de puternice. Cazul Eliade mi s-a părut „închis”, cel puțin din acest unghi.
Ei bine, Dan Culcer, în revista Vatra, l-a redeschis, și încă într-o manieră dezgustătoare și antisemită. Articolul său „Succesul literar sau trocurile intracomunitare” (remarcat și criticat mai întâi de Nicolae Manolescu) pretinde mai întâi că intelectualii evreo-români, precum Norman Manea, Andrei Oișteanu, sau subsemnatul, n-ar trebui să încerce să demistifice miturile și valorile românilor. Cu alte cuvinte, suntem poftiți afară din cultura românească! Dar, nucleul textului susține o teorie nu prea nouă că Manea a devenit un autor de succes în America după ce a făcut „trocul” atacându-l pe Eliade. Și a făcut-o ca evreu – în manieră „intracomunitară”: Norman Manea „se lansa după emigrarea sa în cenzurarea și criticarea din perspectiva unor dogme evreiești a mișcării legionare...”. „...Această scriere a fost condiția lansării sale pe piața nobelizabililor...”. Altfel spus, Manea nu și-a datorat reputația sa din America meritelor proprii scriitoricești, ci faptului că, fiind evreu, a uzat de legăturile sale cu alți evrei, care, știe Culcer, sunt dintre cele mai eficiente. În esență, scrie Dan Culcer, într-un limbaj care amintește de „Sfarmă-Piatră”, „singura sa șansă (a lui Manea) de a fi luat în seamă era să-și revendice apartenența la comunitatea mondial(istă) a jidovilor”.
Redactorul-șef al revistei Vatra, Iulian Boldea, și-a cerut public scuze pentru faptul că acest articol abject a văzut lumina tiparului pe paginile revistei pe care o conduce și a pus totul pe seama unei grave erori. Așa să fie. Totuși încă nu înțelegem cum a fost posibilă eroarea la o revistă care apare pe hârtie o dată pe lună. De asemenea, nu știm care vor fi relațiile în viitor dintre revista Vatrași Dan Culcer, membru fondator al seriei noi. Poate că ne vom lămuri în numărul viitor – ne promite dl Boldea.
Nu voi merge până la a considera că, în atmosfera mondială actuală, unde fantoma antisemitismului a revenit sub diverse întruchipări, nu e chiar o întâmplare faptul că asemenea texte, precum cel al lui Dan Culcer, pot apărea în locuri unde nu te-ai aștepta. Cred încă în buna-credință a redacției și refuz să văd oriunde conspirații. Un lucru e însă sigur: antisemitismul, indiferent de versiune, nu trebuie admis în publicații care își spun democratice, iar denunțarea lui publică de către criticii responsabili este, aș spune, o datorie nu doar culturală, dar și civică. Nepăsarea e o culpă și clară, și deloc „fericită”! //
Sursa : https://revista22.ro/opinii/andrei-cornea/din-nou-despre-culpa-fericita
Insinuări, șantaj, amenințări. «Redactorul-șef al revistei Vatra, Iulian Boldea, și-a cerut public scuze pentru faptul că acest articol abject (s.m. Dan Culcer) a văzut lumina tiparului pe paginile revistei pe care o conduce și a pus totul pe seama unei grave erori. Așa să fie. Totuși încă nu înțelegem cum a fost posibilă eroarea la o revistă care apare pe hârtie o dată pe lună. De asemenea, nu știm care vor fi relațiile în viitor dintre revista Vatrași Dan Culcer, membru fondator al seriei noi. Poate că ne vom lămuri în numărul viitor – ne promite dl Boldea.»
Copiez integral comentariile la articolul lui Andrei Cornea.
https://revista22.ro/opinii/andrei-cornea/din-nou-despre-culpa-fericita#comments
«În privinţa relaţiilor cu evreii, exista un lucru absolut inacceptabil pentru români şi anume şantajul cu antisemitismul, folosit deopotrivă ca mod de dominaţie şi ca mijloc de a împiedica cercetarea crimelor comunismului, încercarea de a diviza lumea în evrei şi antisemiţi, taxând drept antisemit pe oricine ridica o privire critica asupra evreilor şi de a recurge la acest argument pentru a culpabiliza comunităţi întregi, constituie metode de dominaţie bine cunoscute, din vechime , propavăduite de autorii tratatelor de şiretenie asiatică (vezi „Les Livres de la Ruse„), antemergătorii chinezi, persani, arabi şi evrei ai lui Machiavel. » Ion Varlam, PseudoRomânia
Am citit azi textul lui Mircea Mihăieș din România Literară, 1/2024. Rubrica Contrafort. E mult mai penibil decât textul lui Andrei Cornea, fiindcă nu are nici măcar motivația normală, deși exagerată, a celui care a fost «ciupit». O dă cu eticheta, nu are nici un argument serios sau neserios, uită ce a scris Dorin Tudoran despre străduințele și năzuințele lui Norman Manea. Articolul cu două segmente al lui Dorin Tudoran poate fi citit în arhiva revistei România Literară. Și partea a II-a începe așa : Nobelul de vară. « CU SAU fără Nobelul pentru literatură, în cazul dlui Norman Manea, maşinăria de susţinere a autorului a reușit performanțe uluitoare. » Rubrica Pupat toți Piața Universității în România literară, nr.32, 11-17 august 1999
Îmi însușesc și adaptez sfatul dat lui N. Steinhardt de tatăl său, Oscar. Nu sunt și nu voi fi român căcăcios! Unii băieți nătătăfleți cred că la 82 de ani, după ce am străbătut Europa în 1984, cu autostopul, fiindcă Securitate mi-a confiscat biletul de tren, ca să citesc o comunicare despre Orwell la o sesiune științifică, după ce am devenit azilant în Franța, mi-ar fi frică și mi s-ar putea închide gura cu amenințări și etichete. Cu atât mai mult cu cât tot ce am scris în Vatra și în alte publicații are la bază cercetări, nu impresii sau rasisme de doi bani. Spiritul critic nu este antisemitism.
Gherbea Vasile - 01-07-2024
Săracu jurnalist de pro. Pro ce vreau șefi, nu pro realitate. Nu a auzit în viața lui cuvintul partinic. Sau cuvintul imparțial. Grea meserie asta de jurnalist. Că aia de politician. Cere mult bun simț, multă cultură. De unde nu e????
RăspundeLeon - 01-05-2024
De ce unii evrei vor sa nu ne cinstim valorile noastre intelectuale si crestine? De ce vor sa ne stearga memoria? De ce se supara cand spunem jidani, ca si-n engleza se spune jew, in franceza juif, in unele limbi slave jidov? De ce vor acestia să nu amintim de crimele făcute la noi, dar si in Rusia de bolsevicii/comunistii evrei fără Dumnezeu? De ce, de ce, de ce? Sunt multe de spus, dar deocamdată ajunge.
RăspundeAndrei - 12-30-2023
văd că cenzurați comentarii. mvai, cum să vorbim de cei 6000 de copii uciși de statul Israel in 2 luni sub privirile neputincioase ale planetei...? Mai bine vorbim de „antisemitul” Eliade decât de masacrul făcut la grămadă in Gaza... claritate morală curat murdară! Prințipuri! Head of Israeli town suggests flattening Gaza Strip like Auschwitz concentration camp David Azoulai, council head for the town of Metula in Israel, wants to send all Gazans to refugee camps in Lebanon to empty and flatten the whole Gaza Strip so it becomes an empty museum like Auschwitz
Răspundebunul samaritean - 12-26-2023
„Dacă Norman Manea, Alexandru Florian, Zigu Ornea, Andrei Oișteanu, Andrei Cornea tăceau în acest domeniu (s.m., V.R.), ar fi rămas înțelepți, observă Dan Culcer ”.Cum tacerea nu este niciodata preferabila„ aruncatului cu oistea in gard ” observam ,cu stoparea virstei , cum in loc de a lasa Istoriei dreptul de a decide, unii dintre comentatori se situeaza de o parte sau alta a Baricadei fara sa intelega momentul folosind diferitele ziceri spre a-si favoriza simpla lor nepricepere in ale politicilor la zi .Desigur nu poti folosi o zicere oarecare fara a prezenta contextul si fara a prezenta dezicerile ce sunt extrem de pretioase spre a arata cititorului adevarul .Greseala , eroarea sau simpla neintelegere nu poate fi folosita spre a creea conflicte de acest fel .Antisemitii trecutului uneori si-au recunoscut eroarea .Ar trebui ca si cei ce acum inca incearca ,din motive uneori stupide, de a se folosi de greselile altora cad ei singuri in propria eroare .A fi sau a nu fi de acord nu inseamna a incalca cu brutalitate adevarul .A nu fi de acord este doar o decizie personala care nu ar trebuie sa aiba deaface decit cu „ideea” si nicidecum cu persoana ce in timp isi poate modifica intelegerea asa cum ne putem astepta si in cazul de fata .
Răspundebunul samaritean - 12-26-2023
Desigur, dincolo de unicitatea lucrarilor prezentate , ca un ansamblu sculptural, al celui numit Virgil Scripcariu totul find dedicat Monicăi Lovinescu și lui Virgil Ierunca si dincolo de alegerea reusita a pozitionarii sculpturilor cu pricina totul pozitionat in apropierea „Controcenilor ”poate spre a genera mereu aduceri aminte,impresionante sunt si cuvintele ce au insotit Evenimentul cu pricina.Citam : Un popor care-și regretă în proporție de 50% distrugătorii (așa rezultă dintr-un sondaj recent: „în comunism era mai bine“) nu poate fi socotit vindecat, și aceasta e povara bolii noastre pe care o purtăm după 34 de ani de la căderea comunismului.Imposibil de acceptat ceea ce un sondaj banuiesc„rastalmacit ”de unii ne poate arata .Sindromul Stockholm pare a ne dezbina natiunea .Chiar acum cind Ansamblul Sculptural ne aduce aminte cit de grea a fost rezistenta in Comunism si de mare a fost impactul zicerilor de la Europa Libera ,mereu ascultata de noi toti si cit de mare a fost numarul impresionant al victimelor ,chiar nu putem intelege cum uitarea unora s-a transformat in nostalgie Comunista si in dorul extrem de vizibil si revansard de al readuce ,in prim planul politicilor romanesti ,pe Ceausescu . Sa speram ca este doar un moment de autopacalire nationala ,un nou an al „orbilor”dar care nu va reseta, in sens negativ, drumul European al natiunii romane pentru care si in care noi toti ne-am pus cindva speranta .
RăspundeIon - 12-25-2023
Crimele, actele teroriste de distrugere si jafurile comise asupra populatiei de antisemitii din Romania specificati in MCV au fost incurajate si ulterior musamalizate tot de nemtoaica Ursula von der Leyen, nu de antisemitii romani.
Răspundecititor - 12-22-2023
Pana si in Wall Street Journal s-a scris de curand despre apologia miscarii legionare din tineretea lui Eliade, care pare mai importanta in ochii criticilor decat opera sa de neegalat in analiza religiilor. Dar cum fiecare om este produsul ori victima timpurilor sale, nu ar fi rau sa ne amintim ca Romania din acei ani era atacata constant la granita de catre Uniunea Sovietica, creata si condusa in mare parte de catre evrei marxisti care duceau o campanie de exterminare nu numai a rusilor si a ucrainienilor, dar si a Bisericii Ortodoxe Ruse. Astazi condamnarea comunismuluii este chiar considerata de catre unii evrei ca un act antisemit caci ar valida nazismul.
RăspundeIle - 12-22-2023
Nu pot decit dispretui pe toti cei care judeca oamenii dupa etnie si natie, si leaga neajunsurile caracteriale de aceste criterii. Acestia nu dovedesc altceva decit faptul ca au frustrari de tot felul , ca sufera de complex de inferioritate,ca sint rosi de invidie. Omul e bun sau rau, inteligent sau prost si asta indiferent de etnie. Pentru mine simplul fapt ca cineva numeste evreii jidani imi arata ca respectiva persoana este antisemita, ca are mult putregai in minte si suflet. Trebuie facuta delimitarea transanta intre valoarea unui scriitor si lichelismul lui ca om atita vreme cit opera lui nu este infectata de ideologia pe care a adoptat-o si exemple sint extrem de multe. Rar comentez ca majoritatea se mentin in bula proprie si sint surzi la orice argument dar atita ura antisemita si fudulie nationala ma scoate din sarite.
RăspundeGheorghe Popescu - 12-22-2023
Sint curios ce-or spune aia din Gaza despre articolul asta. Da nu cred ca au pe ce sa-l citeasca, ca nu mai exista nimic mai mare decit o unghie lasat intreg de saracii (si oropsitii) de evrei. Puteti se enumerati 5 diferente intre Gaza si Auschvitz?
RăspundeGheorghe Popescu - 12-22-2023
Antisemitismul trebuie condamnat pentru a nu se repeta ororile naziste (nazistii nu i-au casapit doar pe evrei, ci si pe polonezi, si pe tigani, pe rusi, etc. Se vorbeste insa doar de antisemitism). Din cite inteleg eu, Culcer a scris articolul pentru ca il desfiintati pe Eliade ca antisemit, dar nu suflati nimic despre opera lui. Doi: Multi din conducatorii comunisti popositi in Romania de pe tancurile rusesti erau evrei. E totusi un motiv puternic pentru romani sa-i injure pe evrei, nu credeti? Marx ce naiba a fost, ca nu mai stiu? Ar trebui sa-l iubim si pe ala, sa nu cumva sa devenim antisemiti. Nu-i asa? Cea mai mare porcarie e sa dai un cec in alb tuturor dintr-o natie, doar pentru ca natia a trecut prin holocaust. Inteleg ca voi evreii nu aveti criminali. Neprihaniti (parca asta era termenul). In frunte cu Neteniahu.
RăspundeDelia Friedberg - 12-21-2023
Nu, daca nu cuprind teorii fasciste sau comuniste. Critica este pe opera, nu pe autor.
RăspundeDelia Friedberg - 12-21-2023
@dan culcer. Daca aceasta este regula, ca numai bastinasii au dreptul la cultura locala, atunci nici romanii emigrati sau nascuti in Franta sa nu aiba dreptul sa se "amestece" in cultura franceza.
RăspundeStefan Brăgărea - 12-20-2023
Antisemitismul este o imbecilitate, ca orice anti- aruncat fără discernământ.
RăspundeMircea Oprea - 12-20-2023
Iar români (de seamă, nu pârliți!), iar antisemiți, iar avem de plătit, iar s-a găsit o posibilitate să ni se ia din bunurile morale de data asta, din averea spirituală câtă mai e, iar nu intrăm în Shengen - și, peste toate, înjurătura lui Eminescu: neamul nevoii! Zicea un ovrei vechi (și nu despre români), un adevăr ca un blestem: Părinții mănâncă aguridă, copiilor li se strepezesc dinții... Ce vină am eu, astăzi, un ins care nici nu-i sigur care-i sunt părinții că vreunul dintre ei, cine știe din ce motiv, a răbufnit cândva și a pocnit pe un evreu? În copilăria mea, în mahala la mine, ne înjuram și ne batjocoream, pe rudă și sămânță fără să se supere nimeni; în hârjoneala noastră, ne loveam mai în joacă, mai în serios, de ne dădea sângele; eram români, lipoveni, armeni, germani, țigani, polonezi, unguri, tătari, ucraineni sau ruși, bulgari și, sigur, evrei. Abia la școală am aflat că dacă lovesc un evreu fac ură de rasă, sunt antisemit și trebuie să fiu pedepsit! Dacă mă bat cu ceilalți ”etnici” - e meci internațional amical! Am prieteni evrei de o calitate rară, au plecat, au și murit din colegii mei de liceu, unul din ei abia absolvise Sorbona și a murit într-un conflict cu egiptenii... Am evrei prieteni cu un simț al umorului cum rar găsești - unul dintre ei mărturisindu-mi, prin simetrie cu mine, că el e ”ateu mozaic”... Și, tot dintre evrei, ca din toate națiile, știu canalii gata să te vândă pentru un bănuț, cum s-au vândut și între ei (e notorie afacerea de după război când, cine dorea, își putea cumpăra un tatuaj cu număr din lagăr...). Nu recunosc nicio excelență pentru nicio etnie, nici măcar pentru românii dintre care bănuiesc că fac parte și eu, nu dau doi bani pe etnie dar apreciez individul. Nimeni nu are să nege vreodată aportul vreunui evreu la cultura română, dar tocmai valoarea lor îmi spune că românii nu sunt antisemiți, în general, de vreme ce s-au realizat aici și nu în altă parte. În rest judec evenimentele (siliți să le trăim mai degrabă ca victime) ca un produs al acelui timp, drept grozăvii din care nu a scăpat mai nici un stat din Europa. Totuși văd că doar România continuă să plătească ”merele pădurețe” mâncate de părinți și plătite pe nedrept de generații la rând. Cei învinși pierd dreptul să-și scrie istoria; o vor scrie învingătorii, cei învinși fiind și vinovați! Nu neg niciun adevăr dovedit de-o parte și de alta a istoriei dar ți se face scârbă de dubla sau tripla măsură a marilor puteri, ți se face scârbă de cei care se folosesc și astăzi de această ipocrizie. Mă-nfierbânt și eu de-aiurea pentru că, de fapt, n-am citit nimic din ce a scris Dan Culcer despre unul sau altul, dar mai știu cazul unui mare nedreptățit (Paul Goma) care a făcut ”tâmpenia” să se ia de piept, de unul singur, cu Securitatea, mâncându-și zilele și sănătatea ca, în final, să rămână cu eticheta de antisemit (în răspăr cu biografia sa!) pusă inclusiv de câțiva români ajunși - neamul nevoii! Rămân cu impresia că, totuși, cuiva folosește scormonirea asta cu bățul în mizeria îngropată de mult, cineva câștigă, și în niciun caz nu românii. Eu nu îndrăznesc, mi-i frică să spun, dar poate ne spune domnul Andrei Cornea cine câștigă, cine profită din punerea pe masa festivă a Crăciunului apropiat a acestor mizerii reîncălzite?!
RăspundeJoaquin Murieta - 12-20-2023
Laudabila condamnarea antisemitismului dar din nefericire ea se limiteaza doar la antisemitzii Romani in timp ce sunt nu ignoratzi ci chiar laudatzi antisemitzii U-Krainieni azi la putere la Kiev, shi cei din Ungaria, SUA, Canada, Germania shi ... Israel caci nu poate fi decat antisemit cel care l-a assasinat pe Itzic Rabin pe atunci prim-ministru al Israelului. Regretatul patriot Roman Vadim a fost acuzat de antisemitism tocmai pentru ca il sustzinea pe Itzic Rabin, un Evreu, shi ideile lui pacifiste. Despre nazistul U-Krainian de 98 de ani ovatzionat in parlamentul Canadei pentru ca a ucis Rushi shi ... Evrei evident nu e "la moda" sa vorbeshti nici despre Werner von Braun antisemit German membru in NSDAP care vroia sa distruga Uniunea Sovietica cu rakete nucleare sau de antisemitul Klaus Barbie "calaul din Lyon" care dupa razboi a fost folosit de CIA in Bolivia in lupta cu comunishtii.
RăspundeAndronache Sorin - 12-19-2023
Domnule Andrei Cornea, dar referitor la Mircea Eliade, Mihail Sadoveanu, Mihai Ralea, George Călinescu ce propuneți? Să se ardă operele lor? Se studiază opera scriitorului, nu scriitorul ca om...De ei o să vorbească și generațiile viitoare. Nu știu dacă și de dumneavoastră...
RăspundeDG Ontelus - 12-19-2023
E de menționat sensul teologic al sintagmei felix culpa, care e departe de ceea ce a intenționat Norman Manea în textul său, lucru care conduce la interpretarea sintagmei respective, în context, drept o metaforă. Evident, Norman Manea a fost perfect îndreptățit să utilizeze sintagma în cauză, date fiind desfășurările de evenimente. Cât despre întâmplarea ca atare, singura explicație plauzibilă e aceea că, fiind vorba despre unul dintre fondatorii noii serii a revistei Vatra, pur și simplu nimeni din redacție nu a mai citit cu atenție textul, ci l-a preluat ca atare. Cât despre antisemitism, e o boală a sufletului, concretizare a urii. Celălalt e aprioric vinovat, în mentalul antisemit, iar această profesiune de credință constituie scuza perfectă pentru eșecuri, rău istoric și metafizic etc. Evident, este o malformație spirituală, confirmând micimea omenească și răul amneziei istorice.
RăspundeDan Culcer - 12-19-2023
„Ludo e un creier ascuțit, fost bun sionist, talentat până la măduva gândirii, cunoscător profund al gândirii judaice. El a fost înțeles și sprijinit de marii conducători ai judaismului român, ca Dr. Willy Filderman, Iacob Itzhak Niemirower, A. L. Zissu, ba și marele nostru înaintaș, d-nul Adolphe Stern, l-au apreciat. Presa sionistă l-a găzduit, banii organizațiilor l-au hrănit, din dragostea noastră el a putut să scrie liber și nesilit de nimeni. Astăzi el zace în Biblioteca Academiei Române, adună documente din viața social-politică a regimurilor trecute din România și le reactualizează prin falsificare crasă, pentru a obține CE ? Batjocura, murdăria, goliciunea amară a parvenirii. Ludo tipărește la Editura de stat tomuri groase, tone de otravă, câștigă averi din noroiul ce-l aruncă asupra trecutului românesc, noroi care personifică propria sa dramă. Asemenea decădere morală, ca evreu, mă doare. A ajuns Ludo un antisemit al propriului său neam, mai ordinar decât un A. C. Cuza. Că această treabă a făcut-o un Mihail Sadoveanu, un Arghezi, un Zaharia Stancu, ei cel puțin sunt « români ». Dar CE caută un EVREU în grajdurile lui Augias, iartă-mă Doamne, nici porcii nu-s în stare să-mi lămurească această șaradă neo-proletară ” —Alexandru Șafran Sursa https://www.wikiwand.com/ro/I._Ludo Astfel a fomulat Alexandru Șafran, un mare rabin, originar din România, un sfat înțelept adresat evreilor din România, ziși «români», în speță lui I. Ludo, cel care se specializase în romane pamflet întru denigrarea grosolană a regalității din România, în ciclul Paravanul de aur, Regele Palaelibus etc., după 1945 desigur.
Unii evrei nu trebuiau să se amestece în treburile românilor și mai ales să nu pună în discuție valorile și miturile acestora, mai ales când se cunoaște contribuția unora dintre evreii cu funcții politico-ideologice la distrugerea culturii românilor. Dacă au făcut-o sau o fac, să nu se mire nimeni că vor suporta consecințele, zic eu, adică contestarea de către oponenți a valorilor identitare și miturilor evreiești. Dacă Norman Manea, Alexandru Florian, Zigu Ornea, Andrei Oișteanu, Andrei Cornea tăceau ÎN ACEST DOMENIU, ar fi rămas înțelepți. Si taccuisses philosophus mansisses. Altfel, se pot aștepta să fie răsplătiți cu aceeași monedă. Adică să li se conteste valorile și miturile.» Sper că veți reciti ce scriu aici și veți înceta cu văicărelile despre eliminarea dv din cultura română. Vă cunosc foarte bine activitatea. Deci traducerile din Platon sunt ceva bun pentru cultura română. Dar activitatea dv publicistică din această revista este contrară valorilor mele, în prea multe cazuri. Vă pot face lista domeniilor unde nu sunt de acord cu Dv., dacă vă interesează. La asta m-am referit, nu la altceva. Nu vă tot victimizați inutil. Și nu insinuați mereu că aș fi antisemit fiindcă am criticat cinci intelectualii, probabil evrei, care trăiesc în România. Sărbători Fericite. Dan Culcer
========================================
Tot în revista 22 a apărut un ecou la ecou, semnat de corista Corina Șuteu, fostă ministereasă a culturii în guvernul Dacian Cioloș (4 mai 2016 - 4 ianuarie 2017) și directoarea ICR New York, într-o perioadă care ar merita să fie studiată ca exemplu de confuzie a valorilor
https://revista22.ro/cultura/cel-care-n-a-facut-nimic