Un deputat a depus plângere penală împotriva lui Klaus Iohannis - Președintele, acuzat de trădare
„Marți, 16 iulie 2024, am depus plângere penală împotriva Președintelui României, Klaus Werner Iohannis și a membrilor CSAT, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:
- infracțiunea de înaltă trădare și aservirea față de o putere străină
- provocare de război contra ţării și de înlesnire a ocupaţiei militare străine
- subminare economică, politică sau a capacității de apărare a statului.
Klaus Werner Iohannis împreună cu membrii CSAT au luat o serie de decizii care au afectat România. De la susținerea inexplicabilă a importurilor de cereale ucrainene în detrimentul producătorilor români și până la donarea sistemului de apărare Patriot pentru care România a plătit din bugetul național sume considerabile. Adică, din proprie inițiativă, a donat un bun național către o țară străină.
De asemenea, Klaus Werner Iohannis a semnat un Acord privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina prin care Constituția națională este încălcată.
Niciun reprezentant al CSAT-ul și nici măcar Klaus Werner Iohannis nu au motivat aceste decizii dispuse împotriva poporului român!”, scrie Dumitru Coarnă pe Facebook.
Amintim că zilele trecute, un demers similar a fost anunțat și de Diana Șoșoacă.
TEXTUL PLÂNGERII PENALE:
CĂTRE Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Domnule Procuror General,
Subsemnatul.............., CNP ................... domiciliat în ......................, formulez prezenta:
PL NGERE PENALĂ
pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: infracțiunea de înaltă trădare și aservirea față de o putere străină, provocare de război contra ţării și de înlesnire a ocupaţiei militare străine, subminare economică, politică sau a capacității de apărare a statului, prevăzute de Art. 394, litera d); Art. 398 coroborat cu Art. 394, literele a) b), c) și d) din Codul penal,
ÎMPOTRIVA:
1. Președintelui României, Klaus Werner Iohannis în calitate de:
- garant al independenței naționale, al unității naționale precum și al integrității teritoriale a țării conform art. 80 alin. (1) din Constituția României;
- comandant al forţelor armate îndeplinând funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării conform art. 92 alin. (1) din Constituției României;
2. Membrilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
ÎN FAPT. Președintele României, în calitate de comandant al forțelor armate împreună cu membrii CSAT au decis în urma ședinței din 20 iunie 2024 transferul sistemului PATRIOT către Forțele Armate ale Ucrainei, sistem care era proprietate publică a statului român la data ședinței CSAT ceea ce îi dădea caracter inalienabil, conform art. 136, alin. 4 din Constituția României: ,,Proprietatea publică nu poate fi înstrăinată în niciun mod de statul român, fie cu titlu oneros, fie cu titlu gratuit."
Pe cale de consecință, avem următoarele situații:
- România rămâne descoperită în fața posibilelelor atacuri inamice prin rachete balistice tactice, rachete de croazieră, avioane avansate și chiar drone reprezentând o subminare extrem de importantă a capacității de apărare a României;
- Achizițiile de armament prin încălcarea legii Offsetului, în termeni defavorabili României, reprezintă un act de înaltă corupție și subminare a economiei naționale;
-Situează România în poziție de beligeranță cu Rusia și posibil cu aliații săi, urmările fiind incalculabile din cauza situației dezastruoase a capacității de apărare a țării. Ne întrebăm și nu retoric, care vor fi măsurile de respingere a agresiunii luate de către președintele țării conform articolului 92 alin. (3) ÎN LIPSA FUNCȚIONĂRII OPTIME A SISTEMULUI PATRIOT.
-România nu are niciun interes sau câștig militar ori politic din războiul ruso-ucrainean, un război între două state în afara alianței NATO, astfel că subordonarea, alinierea și subminarea în raport cu Ucraina a României nu are nici cea mai mică justificare;
-Poziția de partener strategic cu Statele Unite precum și poziția de membri NATO nu justifică totuși acceptarea necondiționată a cererilor acestora, precum a fost solicitarea, mai corect spus impunerea cedării unui sistem Patriot în urma vizitei președintelui Iohannis din Statele Unite ale Americii, în mai 2024. Declarația președintelui României de la acel moment: ”Există evident nevoia unor sisteme de apărare antiaeriană în Ucraina. Sisteme avansate. În ultimele săptămâni există o discuție despre cine poate să pună la dispoziție Ucrainei sisteme Patriot pentru apărare antiaeriană. Aceste discuții au ajuns și la noi. Și președintele Biden a pus în discuție asta și am spus că suntem dispuși.” Devine astfel evidentă aservirea față de Statele Unite ale Americii și față de interesele acestei puteri.
Astfel, MOTIVELE PLÂNGERII PENALE pentru săvârșirea infracțiunii de înaltă trădare, prevăzută la art. 398 din Codul penal, coroborat cu art. 394, literele a) b), c) și d) din Codul penal sunt următoarele:
Conform art. 394, litera a) din Codul penal – “provocare de război contra ţării sau de înlesnire a ocupaţiei militare străine” – ajutorarea cu armament a Ucrainei, antrenarea piloților ucraineni și restul acțiunilor făcute la adăpostul unor hotărâri ale CSAT sunt instigări care pot provoca un război cu Federația Rusă. Acesta este elementul material al infracțiunii de trădare în forma de la art. 394, litera a) din Codul penal, coroborat cu art. 398 din Codul penal.
Conform art. 394, litera b) din Codul penal – “subminare economică, politică sau a capacităţii de apărare a statului” – donarea stației Patriot reprezintă o subminare a capacității de apărare a României. De asemenea, achizițiile de armament prin încălcarea legii Offsetului, ÎN TERMENI DEFAVORABILI ROM NIEI reprezintă un act de înaltă corupție și subminare a economiei naționale. Prin acest act iresponsabil de donație, România pierde peste 1 miliard de dolari americani de la bugetul Ministerul Apărării Naționale și, astfel, se produce inclusiv o subminare a finanțelor publice.
Conform art. 394, litera c) din Codul penal – anume “aservirea față de o putere străină”, Codul Penal nu face diferența între a conspira cu Rusia, Ucraina sau Statele Unite ale Americii.
Contextul actual are premisele de a crea condițiile necesare intrării României în război și trădează intenția DE A RENUNȚA LA TERITORIILE LEGITIME ISTORICE de către președintele României și a întregului CSAT având în vedere că:
- Tratatul din 2 februarie 1997 cu Ucraina cu privire la relațiile de buna vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina NU A FOST DENUNȚAT conform art. 27 din cauza nerespectării părții ucrainiene a articolului 19;
-Legea din 22 iunie 2021 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, semnat la București, la 5 septembrie 2020”, adoptat în Senat cu 112 de voturi "pentru", 13 voturi "împotrivă"şi 4 abţineri;
- Klaus Iohannis şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, au semnat, joi (11 iulie 2024), la Washington, în marja summitului NATO, Acordul privind cooperarea în domeniul securităţii între România şi Ucraina. Acordul a fost făcut public de președinția ucraineană și prevede că România va sprijini Ucraina pentru înfiinţarea unui punct focal naţional pentru armament. Acest Acord a fost pregătit încă din primăvară, ocazie cu care tot preşedinţia ucraineană a anunţat că Ucraina a început, la Davos, negocierile cu România în vederea încheierii unui acord bilateral de securitate, din partea română participând secretarul de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României, Iulian Fota.
În concluzie, ținând seama că România trebuie SĂ CONTRIBUIE la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară conform art. 118 alin. (1) din Constituția României, că "armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale,, conform aceluiași articol, că art. 119 din Constituție stipulează datoria CSAT în sensul de a proteja pacea și nu de a încuraja războiul dar și obligativitatea coordonării unitare a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, solicităm organelor abilitate de a face cercetările necesare în vederea protejării țării și intereselor naționale.
ÎN DREPT: Art. 394, litera d); Art. 398 coroborat cu Art. 394, literele a) b), c) și d) din Codul penal, Art. 80 alin. (1), Art. 91 alin. (1), Art. 92 alin. (1), Art. 118 alin. (1), Art. 119 și Art. 136 alin. 4 din Constituția României.