Reindustrializarea României și o Federație de state europene mici și mijlocii
Vă propun spre reflexie aceste teze de reformă politică. Cu tot binele,
Dan Culcer
Propuneri. DC
Formularea temei.
Ce măsuri politice și administrative ar trebui să ia un partid politic suveranist din România pentru a amorsa un proces de reindustrializare a României? Rămânerea în cadrul Uniunii Europene blochează sau încurajează acest proces de reindustrializare. Cu sau fără folosirea monedei comune, Euro? Există o bază politică și sociologică, demografică și morală pentru a construi o uniune a țărilor mici și mijlocii, cu excluderea țărilor mari și imperiilor, pentru o federație a țărilor europene care să cuprindă Ungaria, Slovacia, Croația, Cehia, Slovenia, Serbia, Muntenegru, Albania, Grecia, Cipru, Turcia, Georgia, Armenia prin care împreună să se opună expansionismului imperial rus sau american și să colaboreze liber pentru a lupta contra noului colonialism.
Propuneri
Pentru a iniția o reindustrializare a României și a restabili controlul național asupra economiei, un partid suveranist ar putea lua în considerare următoarele măsuri:
1. Reformarea politicilor fiscale și de investiții
Stimulente fiscale: Oferirea de stimulente fiscale substanțiale pentru
industriile cheie (de exemplu, energie, industria grea, producție de
bunuri strategice) ar putea încuraja investitorii locali și străini să
deschidă sau să relocheze fabrici în România.
Fonduri naționale pentru investiții: Crearea unui fond suveran național
pentru finanțarea unor proiecte mari de infrastructură industrială.
Acesta ar putea atrage capital din diaspora românească, oferind dobânzi
competitive și securizate de stat.
Achiziții publice prioritare: Încurajarea unei politici de achiziții
publice orientate către companiile românești sau producătorii locali,
mai ales în sectoarele de infrastructură și energie.
2. Politici de formare profesională și educație tehnică
Investiții în educație tehnică și vocațională: Parteneriate între guvern
și sectorul privat pentru a pregăti forță de muncă în industriile
manufacturiere, energetice și IT.
Centru de excelență în cercetare și dezvoltare: Dezvoltarea unui
ecosistem pentru inovație tehnologică, în colaborare cu universități și
companii private, care să sprijine crearea de soluții și produse noi,
axate pe industria grea, energie regenerabilă și digitalizare.
3. Consolidarea capacității de producție în sectoarele strategice
Resurse naturale: Prioritizarea exploatării resurselor naturale
naționale, cum ar fi mineralele rare, gazele naturale și resursele
forestiere, cu scopul de a sprijini o bază industrială locală.
Industria energetică: Încurajarea independenței energetice prin
investiții în surse de energie regenerabilă, dar și prin relansarea
energiei nucleare și hidroenergetice.
4. Limitarea monopolurilor străine
Controlul capitalului străin în sectoare esențiale: Limitarea
procentajului deținut de investitorii străini în companiile din
sectoarele strategice și încurajarea capitalului național să dețină
majoritatea.
Parteneriate strategice: În locul privatizărilor, România ar putea
implementa parteneriate de tip public-privat, în care statul deține o
poziție majoritară.
5. Rolul Uniunii Europene în Procesul de Reindustrializare
Pro și contra UE: Rămânerea în cadrul Uniunii Europene poate aduce atât
avantaje, cât și constrângeri. Politicile UE susțin digitalizarea și
tranziția verde, care ar putea sprijini anumite inițiative de
reindustrializare. Totuși, politicile stricte privind competiția și
piața liberă pot limita subvențiile și susținerea statului pentru
anumite sectoare. Dacă România rămâne în UE, va trebui să respecte
reglementările europene privind ajutorul de stat, ceea ce poate limita
intervenția directă a statului în industrii.
Moneda comună (Euro): Adoptarea Euro poate aduce beneficii prin
stabilitate și acces mai ușor la capital european, dar ar putea reduce
competitivitatea exporturilor românești. România poate continua
reindustrializarea și fără adoptarea Euro, păstrând flexibilitatea
monetară prin politica Băncii Naționale.
6. Formarea unei Federații de State Mici și Mijlocii în Europa de Est
Argumente pro: O uniune a țărilor mici și mijlocii ar putea crea o
platformă comună de negociere în fața marilor puteri și ar putea susține
o politică economică și de securitate unitară. O astfel de federație ar
putea sprijini reindustrializarea prin politici comune de investiții,
standarde de producție și politici de mediu, creând o piață comună mai
favorabilă țărilor cu economii emergente.
Provocări: Realizarea unei astfel de uniuni ar necesita o coordonare
politică puternică și o viziune comună, care să fie acceptată de toate
statele implicate. Diferențele culturale, istorice și interesele
specifice fiecărei țări pot reprezenta un obstacol.
Rezistență față de imperialism și colonialism: Cooperarea între statele
mici și mijlocii ar putea asigura o poziție unitară față de presiunile
externe, fie că vin din partea Rusiei, Statelor Unite sau a altor
entități economice dominante, promovând politici economice suverane și
controlul asupra propriilor resurse.
În concluzie
Un proces de reindustrializare și dezvoltare a unei economii suverane
este un obiectiv ambițios, dar realizabil. Rămânerea în cadrul UE poate
fi o alegere strategică, iar colaborarea între statele mici și mijlocii
poate crea o putere economică și politică unificată, capabilă să își
susțină interesele proprii.
Dan Culcer
écrivain, journaliste, traducteur-interprète