După 144 de ani, statul român se pregăteşte să iasă din transportul de marfă pe calea ferată
ieri, 21:38
http://www.zf.ro/zf-24/dupa-144-de-ani-statul-roman-se-pregateste-sa-iasa-din-transportul-de-marfa-pe-calea-ferata-10868632?utm_source=newsletter&utm_medium=li324_mi75219&utm_content=companii&utm_campaign=NL+10+mai&utm_term=li324_mi75219_s32228Comentariu de Dan Culcer. Un nou caz de sabotaj economic al intereselor naționale. Privatizarea se face în condiții în care controlul calității și expertizei companiilor private este superficial și nu prezintă granții pentru circulația corectă a mărfurilor. România poati fi exlusă astfel de pe piața transporturilor feroviare tocmai câdn se fac eforturi ca ele să fie întărite, pentru a răspunde saturației trasnportului rutier, extrem de poluant.
Din 14 membri ai comisiei de privatizare a CFR Marfă, niciunul nu a lucrat o zi în companie. Grup Feroviar Român, OmniTRAX şi consorţiul Transferoviar Grup/Donau Finanz au depus ieri documentele de precalificare.
Ieri, la Ministerul Transporturilor a avut loc deschiderea plicurilor cu documentele de precalificare la privatizarea CFR Marfă la care vor participa două companii româneşti, din care una în consorţiu cu o firmă din Austria care nu este cu profil de transport marfă şi o companie din America, OmniTRUX, prezentată ca o firmă puternică, dar care are afaceri de doar 30 de milioane de euro.
Ministrul transporturilor Relu Fenechiu nu a ştiut ieri să spună ce cifră de afaceri, istoric şi reprezentant are firma americană OmniTRAX, una dintre cele trei înscrise în cursa pentru privatizarea CFR Marfă, despre care ministrul afirmă că „sunt companii serioase, puternice, cu istoric“.
„Mai importantă este compania decât reprezentantul“, „vom studia mai mult despre investitori după ce trec de faza de precalificare“ şi „respect fiecare companie din cele care au participat la această procedură. Vreau să nu mă puneţi să fac speculaţii“, au fost răspunsurile lui Fenechiu.
Statul român marchează astfel în mod oficial ieşirea din transportul de marfă pe calea ferată, după 144 de ani de la prima linie de cale ferată Bucureşti - Giurgiu, deschisă transportului de marfă şi pasageri pe 26 august 1869.
Atmosfera de la depunerea documentelor a fost stranie. Jurnaliştii au fost invitaţi să asiste la o reprezentaţie la care actorii nu erau cunoscuţi.
14 reprezentanţi ai comisiei de privatizare a CFR Marfă şi secretariatului comisiei (care nu s-au prezentat şi nu aveau în faţa lor nici măcar o insignă de identificare), din care 12 din cadrul Ministerului Transporturilor, unul din Ministerul Finanţelor Publice şi unul din Ministerul Apărării Naţionale, erau aliniaţi la trei mese aranjate în U dintr-o sală de la etajul unu al Ministerului Transporturilor.
La o altă masă, în faţa lor, care închidea dreptunghiul, erau şase reprezentanţi ai celor trei companii.
Însă în faţa niciunuia dintre ei, nici a funcţionarilor din Comisie şi nici a reprezentanţilor companiei, nu era vreun element de identificare. O listă cu numele membrilor Comisiei şi ale reprezentanţilor a fost totuşi livrată de departamentul de presă.
Ieri membrii comisiei de privatizare au deschis plicurile cu documentele de precalificare depuse de americanii de la OmniTRAX, GFR şi asocierea Transferoviar Grup cu Donau Finanz
CFR: Poduri rupte, companii pe pierderi
La 26 august 1869, când a fost dată în folosinţă prima cale ferată între Bucureşti şi Giurgiu de transport marfă şi călători, statul român a început activitatea de transport marfă. Linia directă Bucureşti - Giurgiu, prima din România, nu este însă practicabilă din 2005 încoace, în mod ironic şi reprezentativ pentru neputinţa actualei generaţii de lideri ai României - în frunte cu Traian Băsescu, fost ministru al transporturilor, azi Preşedinte - de a întreţine măcar în parametri de funcţionare ceea ce a fost construit anterior în infrastructură şi transport. Podul de la Grădiştea (foto) prăbuşit în 2005 la inundaţiile de pe Argeş face ca trenul Bucureşti -Giurgiu să ocolească pe la Videle, astfel încât distanţa este parcursă în două ore faţă de o oră şi jumătate în 1900.
Ministrul Relu Fenechiu a urmărit procedura din sală alături de jurnalişti. Procedura a durat două ore şi jumătate.
„Cele trei companii care au depus oferte sunt considerate eligibile, urmează evaluarea acestora, se va decide dacă sunt precalificate. Nu aş putea spune la câţi investitori mă aşteptam. Dacă am fi pornit de la un preţ mai mic, erau mai mulţi investitori, dar am restricţionat accesul la această procedură, am dorit ca CFR Marfă să fie cumpărată de o companie puternică, cu istoric“, a spus Fenechiu. Însă preţul de 360 mil. euro la care a fost evaluată compania înseamnă doar dublul valorii de fier vechi a locomotivelor şi vagoanelor companiei.
Toate cele trei firme au depus documentele de precalificare în ultima zi în care era stabilit termenul, respectiv 8 mai. Pe 15 mai se va decide dacă aceste companii sau o parte din ele sunt precalificate pentru etapa a doua. Caietul de sarcini a fost cumpărat şi de firma TTS, cu afaceri de 60 mil. euro, unul dintre cei mai mari operatori de transport din România pe segmentul de transport integrat naval, fluvial şi feroviar, controlată de omul de afaceri Mircea Mihăilescu, care nu a depus documentele pentru precalificare. El nu a răspuns solicitării ZF pentru detalii.
Procedura de privatizare a CFR Marfă va avea trei etape: precalificarea, negocierea pe bază de oferte preliminare şi neangajante şi respectiv licitaţia cu ofertă în plic.
Licitaţia pentru pachetul de 51% din acţiunile CFR Marfă va porni de la un preţ de 180 milioane de euro, iar câştigătorul licitaţiei va fi stabilit la jumătatea lunii iunie.Compania de stat a fost evaluată la 360 milioane de euro, de două ori preţul de fier vechi al vagoanelor şi locomotivelor, potrivit calculelor ZF.
Întrebat cum va stopa o posibilă iniţiativă a viitorului acţionar majoritar de-a vinde compania la fier vechi, Fenechiu a spus că „la 49% din acţiuni poţi să opreşti abuzurile“. El a precizat că CFR Marfă are 25.000 de vagoane funcţionale dintr-un parc total de 39.000 de vagoane şi 900 de locomotive. El a precizat că între 5.000 şi 10.000 de vagoane sunt vechi şi pot ajunge la fier vechi, 6.000 sunt contractate de firma Rolling Stock a omului de afaceri Gruia Stoica.
„De ce să vândă la fier vechi compania? Faceţi un calcul: 25.000 de vagoane, a câte 13 tone fiecare, la un preţ de 200 de euro pe tona de fier vechi. Nimeni nu este nebun să plătească 400 de milioane de euro (preţul de pornire al licitaţiei este de 180 mil. euro, valoarea totală ridicându-se la suma vehiculată - n. red.) ca să încaseze 100 de milioane de euro de la fier vechi“, a spus Fenechiu.
Deşi are în portofoliu 39.000 de vagoane şi 900 de locomotive, CFR Marfă a încheiat 2011 cu o cifră de afaceri de 261 de mil. euro şi pierderi de 22 de milioane de euro. Spre comparaţie, principalul competitor, firma privată GFR, controlată de omul de afaceri Gruia Stoica, a avut afaceri de 176 mil. euro în 2011 şi profit de 6,5 mil. euro cu 8.000 de vagoane şi peste 260 de locomotive.
Raportat la flota principalului concurent, CFR Marfă ar fi trebuit să aibă o cifră de afaceri şi un profit de peste 3 ori mai mari, respectiv peste 500 mil. de euro afaceri şi un profit de aproape 20 mil. euro dacă ar fi fost administrată eficient.
Datoriile de 1,7 miliarde de lei (circa 396 de milioane de euro) pe care CFR Marfă le are către stat vor fi şterse, potrivit ministrului. „Am început demersul de anulare a datoriilor. Vom respecta legislaţia românească.“ El a mai spus că o parte din terenurile şi clădirile, cele două fregate ale CFR Marfă vor fi transferate către CFR SA. Ministrul nu a precizat valoarea activelor ce urmează să fie transferate. „Noi vindem lomotive, vagoane, depouri şi o activitate profitabilă“, a spus el.
Ce persoane au reprezentat firmele înscrise în cursa pentru CFR Marfă
Din partea firmei OmniTRAX au venit Anda Bloom şi George Trandafir, care nu au dat nicio declaraţie şi a căror funcţie nu a fost făcută publică. Din partea firmei GFR a venit Teodor Dumitru Băluţă, a cărui funcţie nu a fost făcută publică şi care nu a dat nicio declaraţie, iar din partea asocierii Transferoviar Grup şi Donau Finanz au venit Kinga Mădărăşan (administratorul firmei Transferoviar Grup), Costea Ştefan şi Miheţ Ovidiu, care nu s-au prezentat.
GFR este cea mai mare firmă privată de transport marfă, deţinută de Gruia Stoica şi care a avut afaceri de 176 mil. euro în 2011 şi o cotă de piaţă de peste 30%.Compania s-a dezvoltat şi prin preluarea unor contracte la CFR Marfă, pierdute în mod inexplicabil de compania de stat de-a lungul timpului. GFR a reuşit să devină un grup internaţional, ambiţia lui Gruia Stoica fiind de a lega Europa de Vest de India şi China printr-un coridor feroviar în care România să joace un rol central.
OmniTrax susţine pe site-ul său că este unul dintre cei mai mari jucători de administrare de transport feroviar de marfă din SUA. Conform unor surse apropiate licitaţiei, reprezentantul OmniTrax în România este Philip Bloom, un om de afaceri american implicat în multe privatizări în România în urmă cu 10 ani, condamnat în SUA pentru corupţie, spălare de bani şi fraudă, într-un caz legat de contracte de construire în Irak.
Transferoviar Grup, deţinută cu pachet majoritar de omul de afaceri Călin Mitică, a avut o cifră de afaceri de 20 mil. euro, un profit de 3 mil. euro în 2011 şi o cotă de piaţă de sub 3%. Transferoviar Grup este în asociere cu fondul Donau Finanz, care administrează active de 2 mld. euro în Austria, dar care nu are expertiză în transportul feroviar.
Ce a spus reprezentanta Transferoviar Grup
Kinga Mădărăşan, administratorul companiei Transferoviar Grup şi acţionarul minoritar (1,21%), a declarat ieri că firma pe care o reprezintă este interesată de cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni al CFR Marfă pentru că are „o echipă de specialişti calificaţi în acest domeniu“.
„Nu pot să spun cum mi se pare preţul de vânzare (al CFR Marfă - n. red.), dar după primele valori considerăm că este un proiect frumos“, a declarat Kinga Mădărăşan. Ea a venit însoţită ieri de Costea Ştefan şi Miheţ Ovidiu, a căror funcţie nu a fost făcută publică.
Membrii comisiei, nicio zi în CFR Marfă
Niciunul dintre membrii comisiei nu a lucrat anterior în compania CFR Marfă.
Până la închiderea ediţiei ZF, oficialii Ministerului Transporturilor nu au transmis ce indemnizaţie primesc persoanele care fac parte din comisia de privatizare a CFR Marfă.
570.000 de euro pentru asocierea care furnizează servicii de consultanţă în privatizarea CFR Marfă
Ministerul Transporturilor a atribuit asocierii formate din Deloitte Consultanţă, Muşat & Asociaţii şi compania franceză Systra un contract de 2,5 milioane lei (570.000 euro), inclusiv TVA, pentru servicii de consultanţă în procesul de privatizare a CFR Marfă. Asocierea va furniza servicii de consultanţă pentru privatizare, asistenţă juridică, economico-financiară, tehnică, de reprezentare sau negociere pe întreaga perioadă de derulare a procesului de privatizare, până la realizarea transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor şi decontarea tranzacţiei.
Scoasă la vânzare sub management privat
Anul acesta a fost instituit la CFR Marfă management privat. Preşedintele consiliului de administraţie este Liviu Radu, inginer, iar directorul general este Alexandru Dragoş Drăghici, de profesie jurist. Din consiliul de administraţie mai fac parte Bogdan Constantinescu (economist), Dan Constantinescu (inginer), Ionuţ Georgescu (jurist) şi Dan Belcea (economist).
Ce abordări au avut economiile din regiune pentru transportatorii de marfă de stat
Dintre economiile din regiune doar Ungaria şi-a privatizat operatorul naţional de transporturi feroviare de marfă ca urmare a dorinţei Austriei de a se extinde în acest sector şi de a deveni al doilea mare furnizor de servicii de logistică feroviară din Europa.
Ungurii au privatizat compania de transport feroviar de marfă în decembrie 2008, aceasta devenind o subsidiară a Rail Cargo Austria. Rail Cargo Austria, grup controlat de statul austriac, a câştigat cursa pentru privatizare cu o ofertă de 395 milioane de euro, făcută împreună cu firma austro-ungară Gyor-Sopron-Ebenfurt Railway.
În schimb, Polonia, care are a doua cea mai mare companie de transport de marfă pe calea ferată din UE, nu se grăbeşte cu vânzările, ci din contră s-a angajat într-o campanie agresivă de achiziţii în străinătate.
În Bulgaria, guvernul a deschis în luna iunie a anului trecut o licitaţie pentru privatizarea BDZ Tovarni Prevozi, unitatea de transport a operatorului naţional feroviar BDZ.
Statul bulgar speră să strângă 130 milioane de euro din vânzare, fonduri care i-ar asigura un al doilea împrumut de la Banca Mondială.
Cele mai importante ştiri din „dosarul CFR Marfă“ din ultimii cinci ani
2009
Februarie: ministrul transporturilor Radu Berceanu a anunţat că privatizarea CFR Marfă nu mai este oportună întrucât compania a trecut pe pierderi, iar prioritatea este redresarea situaţiei financiare.
Martie: Călin Graţian a fost numit director general al CFR Marfă în urma demiterii lui Liviu Bobar la începutul anului.
Aprilie: volumul de mărfuri transportat de CFR Marfă s-a redus cu 35% în primul trimestru al anului ca urmare a scăderii volumelor de lemn, minereu, piatră, ipsos şi ciment.
Iulie: CFR Marfă a trimis în şomaj tehnic aproape 7.000 de angajaţi pentru trei luni, adică aproximativ 40% din totalul forţei de muncă a companiei.
August: ministrul transporturilor a anunţat că vânzarea CFR Marfă ar urma să se facă până la sfârşitul acelui an şi că valoarea estimativă a companiei este de câteva miliarde de euro.
Octombrie: şomajul tehnic de la CFR Marfă a fost prelungit până la sfârşitul anului, dar fără ca activitatea să fie perturbată.
Decembrie: oficialii CFR Marfă au anunţat că disponibilizează 6.000 de angajaţi ca măsură de a echilibra raportul dintre veniturile şi cheltuielile companiei.
2010
Mai: directorul general al CFR Marfă Mihai Frăsinoi şi-a dat demisia, invocânt motive personale.
Iulie: cifra de afaceri a CFR Marfă a scăzut cu 14%, la 424,2 milioane de lei, dar pierderile companiei de stat s-au diminuat cu 30%.
2011
Aprilie: CFR Marfă a notificat sindicatele privind disponibilizarea a 3.000 de salariaţi după ce în prealabil compania negociase cu sindicatele concedierea a aproximativ 2.400 de oameni.Mai: guvernul a anunţat că va scoate la vânzare până la finele anului un pachet de 20% din acţiunile CFR Marfă prin ofertă publică iniţială, urmând să privatizeze operatorul atunci când condiţiile pieţei o vor permite.
Septembrie: CSAT a avizat proiectul de hotărâre de guvern pentru aprobarea primei etape a strategiei de privatizare a CFR Marfă pentru privatizarea a peste 50% din acţiuni.
Decembrie: CFR Marfă nu va avea manager privat, iar Guvernul a anunţat că transportatorul va fi vândut până în toamna lui 2012, posibil cu ajutorul BERD şi IFC.
2012
Ianuarie: CFR Marfă a terminat anul 2011 cu pierderi de 133,5 milioane de lei, cu 68% peste nivelul bugetat iniţial.
Iulie: CFR Marfă şi-a bugetat pentru anul 2012 o cifră de afaceri de peste 260 milioane de euro, în creştere cu 3,5% faţă de 2011, dar cu pierderi de 22 milioane euro.
August: Ministerul Transporturilor şi-a asumat privatizarea CFR Marfă până în luna decembrie a anului, obiectiv care va fi atins şi în cazul celui mai pesimist scenariu.
Septembrie: investitori din Polonia şi Cehia şi-au anunţat intenţia de a prelua CFR Marfă, fiind de aşteptat ca acest proces de privatizare să atragă şi interesul unor transportatori români.
Octombrie: Guvernul a anunţat că va relaxa semnificativ condiţiile impuse eventualilor investitori la CFR Marfă legate de cuantumul garanţiei şi al taxei de participare la licitaţia de privatizare, cum a procedat şi în cazul Oltchim.
2013
Ianuarie: autorităţile au anunţat că vor ceda pachetul majoritar al CFR Marfă prin negociere pe bază de oferte preliminare şi neangajante, etapă urmată de licitaţie cu ofertă în plic, unde garanţia va fi echivalentul în lei a 10 milioane de euro.
Aprilie: licitaţia pentru pachetul de 51% din acţiunile CFR Marfă va porni de la un preţ de 798,05 milioane de lei. Termenul de depunere a ofertelor pentru privatizarea CFR Marfă a fost prelungit până pe 8 mai.O comisie formată din persoane care nu au lucrat o zi în CFR Marfă
Comisia de privatizare a companiei CFR Marfă este formată din:
- Cristian Ghibu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor
- Bogdan Găurean, consilier în cadrul Ministerului Transporturilor şi fost şef al Registrului Comerţului
- Florin Tomescu, reprezentant din cadrul departamentului juridic al ministerului
- Dana Galben, reprezentat din cadrul direcţiei de strategie la Ministerul Transporturilor
- Marcel Boloş, de la Direcţia de fonduri a ministerului
- Claudiu Dumitrescu din cadrul Direcţiei feroviare a ministerului
- Cristina Militaru de la Direcţia de achiziţii şi licitaţii a ministerului
- Viorel Lisaru de la MApN
- Ioan Răceu de la Ministerul Finanţelor Publice
- Din cadrul secretariatului comisiei fac parte Marius Hromei, Alexandra Drumea, Daniel Dumitrescu, Cristina Niculae, Ionuţ Ciumacencu din cadrul Ministerului Transporturilor.
- Fenechiu nu a ştiut să spună ce funcţii ocupă aceste persoane în cadrul ministerului, menţionând că sunt „funcţionari publici“.
