Abilitatea de a minti e cocotata in capul mesei potentatilor zilei: facand vajnice prezentari “ot Moldova“, habar n-au de sechestrarea ei (vezi: http://www.asm.md; accesat la 24 aprilie 2014). Bine-a zis, cine a zis: ticalosenia catorva este o nenorocire pentru toti. Romantismul framantarilor de fraza “(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.” nu reuseste sa acopere excentricitatea vanitosilor “alesi“. Mai degraba, vorbeste de falimentul beizadelelor (impreuna cu taticii mentori), calificand indubitabil biruinta moscalului.

Aranjamentul contemporan int-rus, adunat in rapa din jurul Chisinaului, reitereaza suta la suta fantasmagorica inventie a Uniunii Sovietice despre „doua popoare (doua limbi)” pe malurile Prutului. Multi, prea multi (adica, prostii – vorba boerului Motoc), inhiba minciuna si o promulga nu numai la intalniri protocolare cu om-ologii. Lehamite. Proclamandu-si l’indépendance (27 august 1991), Sovietul Suprem al R.S.S.M. a preluat de facto stafeta mentinerii frontierei artificiale pe Prut, instalate de agresor in a.a.1812 / 1940 / 1944. La randu-i, silind a recunoaste enclava separatista, Romania indeparteaza pe cat poate sclipirea reunirii.

Iar obiectivul unificarii populatiei si a teritoriului din centrul (macar) Basarabiei s-a evaporat, asemenea unui miraj. Nemaipomenitul fenomen sta in vadita opozitie cu nulitatea (recunoscuta de intreaga omenire) Pactului incheiat la 23 august 1939, intre Guvernele U.R.S.S. si Germaniei, ce voalase re-inrobirea Moldovei Orientale. Consecintele politico-juridice ale unui act nul ab initio (Sfinte, Doamne!) apasa continuu pe mormintele stramosilor (episod relevat la Conferinta internationala „Pactul Molotov-Ribbentrop si consecintele sale pentru Basarabia”, prin Declaratia de la Chisinau, 28 iunie 1991).

In context, nu m-asi incumeta sa cred ca intre “proletarii” din marginimea Bicului si istoria neamului se manifesta vreo legatura spirituala adecvata. Colegii canta osanale unei „Maldove” trunchiate, dar „scapa” din vedere trecatoarea pe unde-a descalecat legendarul Dragos din Giulesti, voievod al Maramuresului; se omite constient si vesela smecherie ca lumea savanta anume lui ii atribuie introducerea “rumaneascei limbi“[1]. Declanseaza amar de tensiuni cu vatra (scuipatul in maica-sa reprezinta strategia de inmatriculare a „moldovenismului”), dand imbold atator pretendenti la un loc in haremul vitregelor „statalitati”.

b) Iasi. De la 1564 incoace, unitatea seculara a Tarii o intruchipeaza localitatea de scaun, Iasii. In a.1600, Domnitorul Mihai Viteazul consfinteste la Iasi Unirea Principatelor Romane. La o distanta oarecare, Iasii initiaza miscarea de contopire (a.1859) a Principatelor si, chiar de-o vrea acum, intrat in Hora Uniriii, n-are chip sa refuze povara mostenita.

a) Chisinau. Fara un trecut demn de condeiul cronicarilor, Chisinaul contemporan exiba si ridica in protap „meritele” scornite de ocupant vizavi de formarea si dezvoltarea socantei marionete din varful dealului dintre satele Vanatori, Gaureni, Balanesti, Cabaesti (altitudinea de 429,5 m). Devenit captiv al tentatiei de a se impune pe arena publica, recurge intrigant la derivatii sinonimice, potrivit carora mosia sa ar si purta numele Moldova (in sintagma, Tara Moldovei).

Alteori, neclipind din ochi, se prezinta sub flamura Basarabiei. Desi contrazicerea flagranta – daca esti Moldova, n-ai cum fi, in acelasi timp, Basarabia – impinge agramatismul la superlativ. Dar jonglarea deliberata cu parametrii notiunilor antrenate acopera starea deplorabila a suprafetelor scindate. Mai mult, ciudata sincronizare a cuvintelor cu sensuri apropiate ii permite baiatului sa proiecteze existenta figurativa a Moldovei / Basarabiei. O lume stie insa ca mioritica “gura de rai” e dezmembrata violent. In rest, adeptii “moldovenismului” opereaza ofensator cu tinuturile ei, sustrase prin jaf armat.

In situatia, cand reprezinta doar o minuscula particica a Patriei, cum e posibil - o, Allah - sa etaleze bolsevicul Moldova sau Basarabia? Aplica reverente sub numele Basarabiei, dar „uita” cavalereste de abandonul Cernautilor, Hotinului, Cetatii Albe, Ismailului, Renilor, Insula Serpilor, delta Dunarii… Contrar fantasticelor margaritare precum ca iaste el coscogea Moldovlahia, Chisinaului ii revine culpa de a nu proteja “piciorul de plai” in trei circumstante: a) la fragmentarea abuziva a Trasnistriei si Basarabiei de catre Moscova si Kyev, in august-noiembrie 1940; b) rateaza sacrala sansa de reintrupare a anului 1991; c) nu riposteaza nici acum, cand suzeranul hacuie instantaneu teritoriul Musatinilor. Magnificii protozauri locali adapteaza lejer distorsiunea, declarandu-se, intru consolare, buricul „Maldovei”.

Si atunci, pe cat de corecta e atitudinea de suprapunere a notiunilor? Ori, odata cu delegarea prerogativelor statale la noua structura, Valahia minor nu dispare in neant. Asumandu-si eronat denumirile vizate, Chisinaul smulge patrimoniul, in primul rand, de la Targul Iesilor - centrul cultural, economic si politic recunoscut al Moldovei. In al doilea, cu ochii inchisi achita indulgenta cotropitorului si, in unison, interpreteaza  frivol drama moldovenilor. Tovarasi, nu incercati sa menajati ceea ce nu va apartine, degradandu-i memoria. Aducerea apei cu sita la monumentul gloriosului Stefan cel Mare si Sfant nu salveaza altarul Moldovei de sacrificare.

Avem ferma convingere ca punerea semnului egalitatii intre evlaviosul „imperiu” al Chisinaului si frumoasa Tara de odinioara a Moldovei este un gest alogic, inacceptabil. Argumentul? Departe, lele, departe, pana la identificarea unei infame interferente intre cuvant si fapta. Patriotismul, jertfirea de sine, altruismul (mai bine sa dai, decat sa iei) nu stau in prim planul conducerii, elocventa fiind receptivitatea la cultura straina si ignoranta (fatala) a propriilor vestigii. Chestiunea nu trebuie sa ne surprinda, cunoscand radacinile lor depravate. Cert este ca, fara suport national, actiunea denota dezicerea de izvoare si abroga speranta reintregirii gliei si a natiei.

b) Iasi. Din cealalta parte, Targu’ Iesilor pastreaza intacte imaginea si numele Patriei, in posteritate. Deoarece municipiul este localitatea ei de fruntarie, Iasilor le revine in unicitate oportunitatea de ai coordona domeniul constitutional.

III. Asimilarea de catre preacinstitul oras Chisinau a nominatiei de „capitala” a Moldovei, valoreaza cat o ceapa degerata

a) Chisinau. Impertinenta Chisinaului oficial nu cunoaste bariere. De unde si pana unde se reclama impostorul “inima” Moldovei? De parca nu ar fi indeajuns promulgarea secesionismului pagubos, iata-l angajand mantia de “mandra capitala”. Nesabuita atribuire a dulcelui cognomen aseamana uluitor cu povestea regelui gol – acela, chipurile, tot era “imbracat“.

Realmente, admnistratia provinciei cucerite se concentreaza la Chisinau abia in a.1818 si, atentie la lichele – nu cu titlu de „capitala” a Universului, ci a unei firave autonomii. La scurt timp, conform Legii din 29 februarie / 15 martie 1828, aceasta e categorisita deja cu titlul de gubernie, in care “toate afacerile se lucreaza in limba rusa“[2].

Ca sa vezi. Cat de iute au insusit aborigenii limba “eliberatorului” – in numai16 ani (1828 – 1812).

b) Iasi. Scrie prin carti ca la a.1564, in a doua sa domnie, Alexandru Lapusneanu isi trece cancelaria din Suceava in municipiul Iasi. Drept urmare, Iasii detin coroana voevodala in perioada 1564-1859; intre 1859 si 1862 orasul gazdueste sediul uneia dintre cele doua guvernari ale Principatelor Unite, iar intre 1916-1918 exercita statutul de resedinta a Romaniei.

Incercat de vitregiile vremii, tronul Bogdaniei sta temeinic in Iasi – apa trece, pietrele raman. Cu toate ca suma de 148.150 lei, alocata pentru pierderile provocate orasului in 1861 prin schimbarea sediului guvernului la Bucuresti, ramane nerecompensata pana astazi[3]. Dar si asa, Moldova nu are nevoie de o alta capitala; Ea asteapta eliminarea eresiei “Principatul Moldovei a fost un stat (sublinierea ne apartine) ce a existat in Europa timp de peste cinci veacuri.“[4] Parerea mea e ca utilizarea timpului trecut nu concorda probelor.

a) Chisinau. Din mapamondul nestirbit, numai logaritmul marxist al sovieticilor reuseste imposibilul si explica „enciclopedic” nastrusnica diferentiere a jumatatilor unui corp integral. Asmutand moldovenii rasariteni contra celorlalte parti ale etniei romane, Rusia se poate pronunta, intr-un fel, multumita: procedeul defaimarii integralitatii s-a incununat de succes. Si, cat n-ar parea de straniu, dar steagul defaimarii consangenilor e preluat de corifeii “canducatori“. Instructiunea lor – ce lasa de dorit, dar, si mai ales, absenta nationalismului, determina indicele plauzibil ca, plutind pe “valurile Volgai“, ei n-au avut si nu vor avea vreodata personalitate.

Intelepciunea plugarilor invata: cum e Tanda, asa-i si Manda. Latinii o redau usor sofisticata: fiecare popor isi merita guvernantii. Nu incape indoiala ca nenorocirea cea mare vine la prostime din prejudecatile infiltrate din copilarie de agresor. Si, lucru stiut, cine traieste impreuna cu cei rai, devine si el rau. O parte bunicica a bastinasilor republicii nici sa auza / vaza, nici sub strasnice canoane n-a spovadui ca dincolo de Prut sau mai in sus – spre Bucovina, mai in jos – pe litoral, ar fi existat moldoveni. Ba nici ca-si perceapa viitorul decat sub cizma militara si, cu o “ruseasca” al naibei de “haraso“, cu “independenta” in vizorul tancurilor Armatei a 14-a pe Nistru, in ruptul capului nu se lasa de experienta comunismului deformat.

b) Iasi. Constituie o axioma enuntul despre omogenitatea diviziunilor egale ale unui intreg (chiar si ale unui norod). Cand au muscat Adam si Eva din fructul interzis, n-au gustat ei fruct analog? Si daca in a.1812, Curtea Imperiala Ruseasca a rupt Principatul in doua, cum pot fi jumatatile lui diferite?

Aferim si iarta, Doamne, hotul.

Prima ipoteza. Istoria romanilor acrediteaza traditional TREI, Doamne, si toate TREI tari romanesti – Moldova, Ardealul si Tara Romaneasca.

Dintotdeauna statele mici si-au valorificat capacitatea de rezistenta intemperiilor vremii prin eventuale uniuni, comasari. Exista oare pentru moldovenii stramtorati de tragedia anului 1812 o alta reteta, decat cea clasica? Bineinteles, ca nu. Din care motive, ordonarea rationamentelor o facem in consideratiunea evolutiei firesti a statalitatii noastre exclusiv in parametrii Principatului, parte constituanta (a.1859) a Romaniei. Nu ramane loc, prin urmare, pentru „a -sprezecea” dublura suspicioasa de viitor.

a) Chisinau. Asa cum importul “calului troian” in spatiul moldovenesc anexat sesizeaza o realitate alarmanta, evocam succinct discernamantul pataniei:

1. Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca (RASSM) – 12 octombrie 1924.

Cel mai socialist, prin forma, „stat moldovenesc”, releva prin continutul sau nu altceva, decat o mizerabila parodie la vechea constructie autohtona. In fapt, este “primul” la declansarea devierilor paranormale. Promulgand pseudo-formatiunea ca pe un ”al doilea” stat romanesc, Uniunea Sovietica comite o injustitie fata de Romania.

2. Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca (R.S.S.M.) - 2 august 1940.

Iese din umbra „capitala” de sorginte kominternista,  a Chisinaului. Doar ca paroxismul cotcariei razbate din sechestrarea si risipirea abuziva a intinsurilor romanesti invadate. Este tocmai momentul-cheie al celor ce „iubesc Maldova” – adunati mormintele inapoi.

Dar ce le pasa lor, tradatorilor, de pamant strabun imprastiat? Multi, prea multi din ei, nearticulandu-i macar graiul…

Asa ori altfel, in perioada 2 august 1940 – 27 august 1991, pretinsa R.S.S.M. ajunge sa fie „al doilea” la numar „beneficiar” – fictiune (exceptand incadrarea in frontierele Romaniei in intervalul de timp iunie, 1941 – august, 1944).

3. Republica Moldoveneasca Nistreana – RMN ( pana la 25 august 1991, Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca Transnistreana) - 2 septembrie 1990.

Consemnam aparitia pe „globul Moldovei” (cu merituos efort din partea Parlamentului RM) al celui „de-al treilea stat moldovenesc” (facatorii lui – nu autorii – il numesc succesor direct al „primului stat al clasei muncitoare moldovenesti”- RASSM).

4. Unitatea Teritoriala Autonoma Gagauzia (initial, Republica Gagauza) / Avtonom Territorial Bölümlüü Gagauz Yeri – luna decembrie, 1990.

Nu includem formatiunea in site-ul „novatiilor” moldo-ivanesti (indiferent de marcanta voluptate a separarii), caci ea se dezice de tot ce este moldovenesc (nu e clar, in acest caz, pe-ale cui campii s-au oplosit?). Totusi, pentru a evita invinuirea de partinire, lasam teza in suspans.

5. Republica Moldova (RM) - 27 august 1991 (care se da tot mai des cu formula „Maldova / Teara Maldovei”).

Cu netarmuita afectiune evidentionam repetenta incurabila a proaspetei „capitale a Maldaviei” la iarmarocul „statalitatilor revolutionare”. Criteriul cronologic marcheaza impartial locul „al patrulea” in sirul aspirantilor la falsificarea si denigrarea conceptului autohton. Aforismul lui Emil Cioran “Absurditatea este insomnia unei erori, esuarea dramatica a unui paradox.” pare lipit de halucinanta “pasare Phoenix” a Moldovei.

b) Iasi.  Vitalitatea Romaniei demonstreaza persistenta instrumentelor moldave in timp; si asta in lipsa avizului partidului comunist (bolsevic) al Uniunii Sovietice. Este punctul de reper „neglijat” in referintele savante. Cu certitudine, unicul „stat romanesc” al moldovenilor nu poate fi altul, decat Moldova Istorica. In baza criteriului enuntat, subliniem esenta absolut defectuoasa a creaturilor diversioniste din albia Nistrului.

Desfasurarea ulterioara a evenimentelor devoaleaza scopul de lunga durata al liderilor U.R.S.S., care nici pe departe nu tintea Principatul Moldova (acesta nefiind subiect de sine statator al raporturilor internationale), ci intreaga Romanie. Sub care aspect, vorbind despre atrocitatile ce afecteaza constitutionalitatea moldoveneasca in ultima vreme, ne indreptam cugetul si inima inspre Iasi, capitala tuturor moldovenilor si a caminelor instrainate silnic.

a) Chisinau. Popas la o intrebare: ce trebuie sa intreprinda un carmuitor atunci, cand economia e sub zero, iar dorinta (competenta) de a o reanima lipseste?

Antica Roma a gasit solutia ideala: panem et circenses (paine si jocuri). Judecand ca e prea mult, Chisinaul modern ofera jocuri. Moderam usor regulile catorva din ele.

1. Jocul „de-a limba”. Odata ce moldovenii Iasilor vorbesc romana, normal este ca „moldovenii” Chisinaului, sub unghi de vedere rosian, ciripesc in limba… mercuriana. Descoperindu-se imperfecte aici, legile naturii, denumirea limbii e stabilita prin vot politic[5]  (?) de catre ditamai Parlamentul „terii”. Hai ca si procesul educativ al alolingvilor la patimita limba… calaraseana s-a transformat intr-o parabola, tot datorita stradaniei autoritatilor.

Sanctificarea ulterioara a limbii vorbite – cea fara de nume[6] – indica prin excelenta gradul de indobitocire al indigenilor (Vai de biet roman saracul…) constransi sa califice libertatea de asi vocifera graiul printre garduri drept sarbatoare. De altfel, la discretia participantilor la joc se propune multime de variante: andorreza, argentiniana, austriaca, australiana, belgiana, braziliana, cipriana, etiopiana, lihtensteiniana, luxemburgheza, mexicana, monacheza… si a.m.d., corespunzator alfabetului „rosu”.

2. Jocul „de-a istoria”. Stiinta atesta ca Iasii studiaza „Istoria romanilor”. Pentru vajnica discriminare, Chisinaul aplica orice alta disciplina, numai sa fie substantial izolata de imaginea particulara.

Flexibila lista a jocurilor mai include: „votarea unsilor”, „de-a prezidentu”, „reformele”, „privatizarea”, „utilizarea bonurilor patrimoniale”, „reparatia drumurilor”, „repartizarea ajutoarelor din strainatate”, „impozite / tarife / preturi europene – lefe / pensii locale”, „majorarea (nu indexarea) lefilor / pensiilor”, „combaterea coruptiei”…

b) Iasi. Adesea se aud zvonuri despre eventuale dileme economice in dreapta Prutului – o fi starea normala a activitatilor. Dar si asa, statistica plaseaza Romania, de regula, la cativa pasi inaintea Chisinaului.

Devine clar ca daca „statalistul nu observa” desartaciunea materiala a „ecuatiei” scornite, nu se merita cearta pe tema rusinoasa. Dar nici e bine sa tina Iasii hangul „moldovenistilor” (consulta orori mass-media: Romania are frontiera la est cu Moldova (vasu mati – uite asa) / accidentarea a doi moldoveni in Iasi / reparatia trenurilor moldovenesti in Pascani[7]…).

a) Chisinau.  Copiii de la gradinite, scoala, ba si lumea de buna credinta, adera la Adevar: inca inainte de facerea lumii, Prutul marca mijlocul Tarii, ci nu hotar nenatural. Si daca proaspata “capitala” a Chisinaului e asezata in partea stanga a fluviului, dimensiunea ei, totuna, nu poate fi rupta din incadramentul divinitatii. Municipiul e localizat la marginea pantei de sud-est a Podisului Moldovei Centrale, continuare a Podisului Moldovei din partea dreapta a Prutului.

Intermezzo, pentru sumedenia „carturarilor”: Podisul Moldovei[8] este un podis situat in partile de est si nord-est ale Moldovei (Romania), continuandu-se dincolo de Prut, in Republica Moldova si Ucraina. Extremele formei geografice sunt:

Interesanta conjunctura, stimati cercetatori: rezulta ca “nase rodnoe gosudarstvo” (scumpul nostru stat) - suveran si independent, unitar si indivizibil (nu ma abtin de la un insemn al mandriei rabufnite), depaseste limitele posesiunii sat Vanatori, Nisporeni (in epoca de piatra, judetul Iasi). Problema delicata e ca pe creasta Balanestilor vantul bate permanent dinpre Ural, iar seara pe cer rasare o singura stea, a Kremlinului.

b) Iasi.  Daca Dumnezeu a plasat metropola Iasiului pe malul drept al Prutului, asta nu inseamna ca acolo locuieste specimenul cretinozaurilor. Per contrario, o superba aberatie ascund eruptiile combinate ale mass-media din „Statul Republica Moldova” / Romania despre depistarea „moldovenilor” in cogeamite mijlocul Iasilor. Minutul de triumf, de altfel, al cuceritorului de acum 200 de ani, care isi vede implinita sarcina „deosebirii” partilor identice. Ori, noi trebuie sa asteptam cuminti testul aleator “solem quis dicere falsum audeat?” (Indrazni-va cineva sa spuna ca soarele e fals?)

Pentru podgoreni, “doua” Moldove pe harta e prea din cale-afara. Cu atat mai mult, ca in Carpatii Orientali vantul are obicei sa bata si dinspre occident. Apoi, la vest de Prut, noaptea cerul e insemnat de constelatii…

Rezulta ca in nici un chip nu poate hotarnici, domnilor academicieni, Romania la est (a se citi, Principatul Moldova) cu „Moldova”. E un non-sens, vorba ex-secretarului general al PCUS, ex-presedintelui U.R.S.S., tov. M.Gorbaciov.

A bon entendeuer.

(…)

Autor: Mihai Dascălu ot Vanatori  / 24 aprilie 2014

[1] Carti romanesti vechi. Predoslovii. Antologie si cuvant inainte de Tudor Nedelcea. Scrisul romanesc. Craiova. 1994. Pag.17.

[2] A.Boldur. Istoria Basarabiei. Editura Victor Frunza. B. 1992. Pag.333.

[3] http://istoria.md/articol/56; accesat la 24 aprilie 2014.

[4] http://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C8%99i; accesat la 24 aprilie 2014.

[5] art.13 alin.(1) Constitutia RM; Sursa – http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731; accesat la 24 aprilie 2014.

[6] Codul Muncii al Republicii Moldova. „Articolul 111. Zilele de sarbatoare nelucratoare
    (1) In Republica Moldova, zile de sarbatoare nelucratoare, cu plata salariului mediu (pentru salariatii care sunt remunerati in acord sau pe unitate de timp– ora sau zi), sunt: …  i) 31 august – sarbatoarea „Limba noastra”; (sursa - http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=326757; accesat la 24 aprilie 2014.

[7] Sursa – http://protv.md/stiri/international/uzina-din-pascani-care-a-modernizat-trenurile-moldovenesti-pusa.html; accesat la 14 iulie 2013.

[8] Sursa - http://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Moldovei; accesat la 24 aprilie 2014.