Întâmplarea minunată pe care o relatez în rândurile ce urmează a fost prilejuită de publicarea pe site-ul HYPERLINK "http://www.ioncoja.ro" www.ioncoja.ro a unui mai vechi articol scris de bădia Simion Ghinea la începutul anilor 90. Este, aș putea spune Textul zero al succesiunii de texte ce alcătuiesc materia miraculoasei întâmplări... Așadar
Textul zero
POGROMUL DE LA ABATOR. MĂRTURIA UNUI LEGIONAR
Simion Ghinea Vrancea
fost membru în Secretariatul Mişcării Legionare
Publicată în „Expres Magazin“ Nr.4
30 Ian. – 5 Febr. 1991
Cuvîntul redacţiei:
De la ivirea sa pe scena politică, dar mai ales de la venirea sa la putere, Partidul Comunist Român a confiscat şi istoria. Toate evenimentele în care P.C.R. era implicat sau doar contemporan, erau interpretate în lumina intereselor partidului. Revoluţia ne-a restituit şi istoria.
Acum avem din nou dreptul să ne scriem istoria aşa cum a fost, având un singur criteriu, adevărul. În aceste împrejurări este cu atât mai regretabilă amploarea care s-a dat comemorării rebeliunii legionare şi pogromului antievreiesc din Ianuarie 1941, puterea politică pronunţându-se asupra acestui eveniment şi etichetându-l, în condiţiile în care istoricii sunt departe de a-şi fi spus ultimul cuvânt.
Am ascultat până acum doar punctul de vedere al unei poziţii. Să-l ascultăm şi pe al celeilalte. Publicăm aşadar şi opinia unui om care a făcut parte din conducerea Mişcării Legionare şi care deci cunoaşte evenimentele din interior. Credem că poate suscita discuţii menite să ne conducă la aflarea adevărului.
Redacţia
O ÎNSCENARE – MASACRUL DE LA ABATOR
De cinzeci de ani are loc în România un proces straniu. Zic straniu pentru că în timp ce acuzatorii au putut spune verzi şi uscate, acuzaţii au tăcut pentru că li s-a pus lacăt la gură.
În 1947, Petre Pandrea a tipărit o carte de specialitate – era un penalist emerit, în care cita cazuri de „psihoză şi demenţă colectivă“ din timpul revoluţiei franceze şi din aşa zisa rebeliune legionară din Ianuarie 1941.
Doi ani mai târziu, ne-am întâlnit în aceeaşi celulă la Ocnele Mari: eu ca legionar, Pandrea ca „tovarăş de drum imbecil“ (expresia lui Pandrea). Îi citisem cartea şi l-am întrebat, ce surse a folosit cu privire la evreii ciopârţiţi şi spânzuraţi în cârlige la Abatorul din Bucureşti în zilele „rebeliunii“? Mi-a răspuns, din cartea Pe marginea prăpastiei, despre care mult mai târziu am aflat că fusese întocmită de Eugen Cristescu, şeful Serviciului Secret de informaţii (S.S.I.). Asta aveam s-o aflu, a precizat Pandrea, cu puţin timp înainte de arestare, de la medicul şef al Abatorului.
Petre Pandrea îl cunoscuse pe doctor în casa lui Lucreţiu Pătrăşcanu, aflând cu altă ocazie că pe la sfârşitul lui Noiembrie 1940, doctorul fusese vizitat la birou de o echipă de poliţişti „misterioşi“, care i-au cerut voie să fotografieze anumite „aspecte“ din incinta abatorului. Medicul a fost contrariat: Ce să fotografieze şi de ce? Dar după două luni avea să deslege misterul, văzând fotografiile din infama culegere de minciuni, trucaje şi calomnii menite să-i discrediteze pentru totdeauna pe legionari în ţară şi străinătate. Povestea cu abatorul, aşa cum a spus-o Pandrea, a circulat prin toată închisoarea. Zece ani mai târziu m-am întâlnit iar cu Pandrea, de data asta la închisoarea din Aiud şi din nou l-am rugat să reia povestea cu abatorul, de faţă fiind prinţul Ghica şi Petre Tuţea.
Să presupunem că totuşi versiunea din „Pe marginea prăpastiei“ nu cade pe temeiul doar al celor relatate de Pandrea. Se impun atunci, de la sine, câteva întrebări:
1. Cum de n-a fost implicat nici un legionar în abominabila crimă de la Abator? Repet: nici unul! Şi mă refer la legionari calificaţi ca atare, nu la scursurile mahalalei, care în împrejurări tulburi, precum cele pe care le trăia Bucureştiul, puteau pune cămaşa verde pentru ca, la adăpostul ei, să intre prin casele oamenilor paşnici să fure şi chiar să ucidă. Antonescu a fost necruţător cu legionarii, care plătiseră cu sângele lor detronarea regelui nebun Carol al II-lea şi prin asta înlesniseră înscăunarea lui Antonescu la putere, în ziua de 6 Septembrie 1940. Sute şi mii de tineri au luat drumul temniţei, unii pentru vini imaginare. Alţii au fost executaţi. Dar, încă o dată, nici unul pentru cele întâmplate la Abator. Nici un legionar, în 1941, nu a fost acuzat de crime faţă de evrei.
2. Cum de au avut timp legionarii, în zilele de cumpănă ale rebeliunii, când se juca viitorul lor politic, chiar viaţa lor, cum de au avut timp şi ce motive au avut pentru a se deda la devastarea magazinelor şi caselor evreeşti?
3. Cum de n-a fost transformat acest loc pângărit – abatorul – într-un sanctuar, într-un simbol al holocaustului, ca Auschwitzul, de pildă, după 23 August 1944? Cum de se vorbeşte despre un „progrom de la Bucureşti“ abia acum, după 50 de ani?
La prima întrebare se poate răspunde uşor. Nu evreii reprezentau pentru legionari pericolul mortal, ci putchul militar din ziua de 21 Ianuarie 1941, al cărui autor era generalul Antonescu, sprijinit de o putere străină, respectiv Germania lui Hitler. Căci numai cu asentimentul acestuia Antonescu a trecut la acţiune, fapt care nu-l onorează. Să vii la putere sau să vrei să rămâi la putere cu ajutor străin, e cea mai mârşavă abdicare de la demnitatea ta de român. (Asta am învăţat-o de la Corneliu Codreanu).
La celelalte întrebări las să dea răspuns persoane mai calificate. Acest răspuns va trebui să cuprindă rezultatele minime ale anchetei penale: numele victimelor şi ale făptuitorilor, ştiut fiind că nimic nu a împiedicat, la momentul respectiv, cercetarea şi anchetarea completă a „crimelor legionare.“ Au făcut-o? Dacă nu, de ce?
Reproduc mai jos un schimb de mesaje care s-a produs azi pe Internet. Azi, în a treia zi de Paște.
Textul nr 1
Comentariu făcut de CAMI la articolul Simion Ghinea și „Abatorul”, publicat pe HYPERLINK "http://www.ioncoja.ro" www.ioncoja.roîn 26 aprilie 2013
„Chiar dacă este târziu aş vrea să fac şi eu un comentariu.
Am auzit de la tatăl meu multe poveşti!
O să încerc să vă spun două.
I. În perioada vânării de legionari, la Ploieşti, în faţa Gării de Sud, au fost aduşi câţiva legionari pentru a fi împuşcaţi. Printre ei se alfla şi fratele tatălui meu care avea un nume asemănător cu al unui legionar. A fost ridicat şi aliniat în locul mai sus amintit pentru a fi executat prin împuşcare. Era numai o asemănare de nume! Când a începunt execuţia s-a prezentat cel care era adevăratul legionar şi a zis: eu sunt … acesta nu este decât o asemănare de nume…. şi a fost împuşcat. (nu ştiu cât adevăr este dar tare aş vrea să aflu).
II. Cînd au intrat ruşii în ţară, în satul tatălui meu, mergeau din casă în casă să rechiziţioneze cai(cei care aveau). Un vecin “binevoitot” a pârât familia tatălui meu că ar avea cai. Au intrat în gospodărie doi soldaţi încercând să-i determine pe gospodari să predea calul. Cu toate argumentele invocate(prin semne) nu au putut fi convinşi. În mod miraculos s-a aflat prin apropiere o femeie rusoaică soldat(probabil mai mare în grad)şi i-a întrebat dacă miroase a cal în gospodărie şi de ce fac abuz … i-a dus în răspântie şi i-a împuşcat (pe soldaţii ruşi)… au căutat animale în altă parte, chiar şi l-a vecinul care pârîse şi unde mirosea a cal!
Eu nu am dovezi, acestea sunt simple poveşti! Dar sunt convinsă că dacă se vrea adevărul, se poate afla; chiar şi după foarte mulţi ani!
Eu am experimentat revoluţia de la Timişoara unde s-a spus că securitatea a omorât şi a torturat legând cu sârmă pe cei ce erau contra regimului. S-a dovedit um nare fâs. Oare nu acelaş scenariu a fost şi la “Abator”?”
Am auzit de la tatăl meu multe poveşti!
O să încerc să vă spun două.
I. În perioada vânării de legionari, la Ploieşti, în faţa Gării de Sud, au fost aduşi câţiva legionari pentru a fi împuşcaţi. Printre ei se alfla şi fratele tatălui meu care avea un nume asemănător cu al unui legionar. A fost ridicat şi aliniat în locul mai sus amintit pentru a fi executat prin împuşcare. Era numai o asemănare de nume! Când a începunt execuţia s-a prezentat cel care era adevăratul legionar şi a zis: eu sunt … acesta nu este decât o asemănare de nume…. şi a fost împuşcat. (nu ştiu cât adevăr este dar tare aş vrea să aflu).
II. Cînd au intrat ruşii în ţară, în satul tatălui meu, mergeau din casă în casă să rechiziţioneze cai(cei care aveau). Un vecin “binevoitot” a pârât familia tatălui meu că ar avea cai. Au intrat în gospodărie doi soldaţi încercând să-i determine pe gospodari să predea calul. Cu toate argumentele invocate(prin semne) nu au putut fi convinşi. În mod miraculos s-a aflat prin apropiere o femeie rusoaică soldat(probabil mai mare în grad)şi i-a întrebat dacă miroase a cal în gospodărie şi de ce fac abuz … i-a dus în răspântie şi i-a împuşcat (pe soldaţii ruşi)… au căutat animale în altă parte, chiar şi l-a vecinul care pârîse şi unde mirosea a cal!
Eu nu am dovezi, acestea sunt simple poveşti! Dar sunt convinsă că dacă se vrea adevărul, se poate afla; chiar şi după foarte mulţi ani!
Eu am experimentat revoluţia de la Timişoara unde s-a spus că securitatea a omorât şi a torturat legând cu sârmă pe cei ce erau contra regimului. S-a dovedit um nare fâs. Oare nu acelaş scenariu a fost şi la “Abator”?”
Textul nr 2
Mesaj către doamna CAMI
În data de 7 mai 2013, 13:52, ion coja < HYPERLINK "mailto:ionzcoja@yahoo.com" \t "_blank" ionzcoja@yahoo.com> a scris:
„Hristos a înviat!
Doamnă Cami, este deosebit de importantă mărturia dvs. Fapta acelui om ar intra în istoria demnității românești, nu numai legionare. Haideți să vedem cum putem certifica cele spuse de dumneavoastră. Nu ar fi prea complicat: există o listă a legionarilor asasinați în 1939, când a foct marea prigoană. Putem vedea dacă este vreunul care are numele unchiului dvs. Așadar, care era numele unchiului dvs?
Vom proceda cu toată discreția, vom cădea de acord cum să facem publică această dezvăluire care, după părerea mea, vă onorează și pe dvs în mod deosebit.
Nu, nu e târziu să se afle ce fel de oameni au putut fi niște români de-ai noștri! Adevărați sfinți!
Vă rog să-mi confirmați primirea acestui mesaj printru-n replay. Putem lua legătura și prin telefon: 0744 90 38 90!
Tot binele! Ion Coja”
Textul nr 3
From: cami ...........
To: ion coja <ionzcoja@yahoo.com>
Sent: Tuesday, May 7, 2013 2:16 PM
Subject: Re:
To: ion coja <ionzcoja@yahoo.com>
Sent: Tuesday, May 7, 2013 2:16 PM
Subject: Re:
„Adevărat a înviat!
Se numea Ion Moldoveanu. Dacă aveţi posibilitatea să verificaţi în arhive m-ar interesa foarte mult să cunosc cât este adevăr şi cât legendă.
Mulţumesc,
Camelia Furtună”
Textul nr 4
Mesaj adresat doamnei CAMI
„Are copii? Mai trăiește cineva dintre apropiații care ar putea cunoaste această poveste?”
Textul nr 5
„Am nevoie de lista celor 300 de legionari uciși în septembrie 1939. Urgent.”
(Mesaj trimis simultan la adresa de Email a domnilor Nicu Calotă, Sorin Andrei, Gheorghe Buzatu și revistei „Permanențe”)
Textul nr 6
Primesc de la dl Gheorghe Buzatu următorul răspuns:
HYPERLINK "http://mail.yahoo.com/" \o "Click to search for messages with same subject" Lista legionarilor asasinaţi la 21-22 sept. 1939 - Succes - După calculele noastre au fost asasinaţi peste 250 legionari
Bibliografie:
Vezi Gh. Buzatu şi colaboratori,Radiografia dreptei româneşti (1927-1941), Bucureşti, Editura FFPress, 1996, pp. 120-123 (inclusiv bibliografie); M. Tase,Miti Dumitrescu, Salzburg, Colecţia "Omul Nou", 1952; Mişcarea Naţional Creştină, Noua Dreaptă, revistă online, disponibilă pe Internet.
MASACRATI IN PIATA Sf. ELEFTERIE DIN BUCURESTI, LA 21 Sept. 1939
Dumitrescu Miti (avocat)
Ionescu Ion (student)
Isaia Ovidiu (fotograf)
Moldoveanu Ion (student)
Paraschivescu Gheorghe (student)
Popescu Cezar (student)
Stãnciulescu Marin (mecanic)
Popescu Traian (student)
Vasiliu Ion (desenator)
ASASINATI LA INCHISOAREA RÂMNICUL SÃRATîn noaptea de 21-22 Sept. 1939
Sunt târâti pe rând în curtea închisorii si asasinati:
Clime Gheorghe (inginer)
Cantacuzino Alecu (avocat)
Iotu Nicolae (avocat)
Tell Alexandru (avocat)
Furdui Gheorghe (doctor în teologie)
Dobre Bãnicã (licentiat)
Polihroniade Mihail (avocat)
Craja Paul (medic)
Simulescu Sima (profesor)
Apostolescu Gheorghe (comerciant)
Istrate Gheorghe (licentiat)
Banea Ion (avocat, medic)
Serafim Aurel (inginer)
ASASINATI IN SPITALUL MILITAR DIN BRASOV
Cotigã Traian (avocat)
Ionicã Eugen (inginer)
Siancu Emil (ofiter)
Pihu Grigore (licentiat)
Susman Iuliu (functionar)
Herghelegiu Ion (avocat)
Proca Gheorghe (functionar)
ASASINATI îN LAGÃRUL DE CONCENTRARE DE LA MIERCUREA CIUCULUI
În acea noapte sângeroasã, 44 de legionari au fost treziti din somn si strigati de pe o listã de cãtre un ofiter. Li s-a cerut sã se pregãteascã repede cã trebuie sã plece în alt lagãr.
În fata portii de sârmã ghimpatã s-a format coloana. La lumina lãmpaselor au fost legati unul de altul de mâini cu funii. De jur împrejur, încercuiti de agenti-cãlãi, pornesc spre drumul jertfei lor supreme.
Inaintea de iesirea din lagãr, Iordache Nicoarã, cel mai iubit de toti pentru necuprinsa dragoste si bunãtate ce revãrsa în jurul lui, spune “Tatãl Nostru”.
Între tufãriile din apropierea lagãrului îi astepta mitraliera. Aici începu sã se spunã o altã rugãciune. Mitraliera însã n-a lãsat-o sã se sfârseascã. Cei 44 de flãcãi – legionari – români se prãbusesc, unul peste altul, cu rugãciune pe buze. Unul dintre ei mai putu striga într-o ultimã suflare: “Trãiascã Legiunea si Cãpitanul!”
Benec Constantin (functionar)
Biris Ovidiu (avocat)
Borzea Titus (student)
Buhai Vasile (functionar)
Cioflec Marius (student)
Comjic Stefan (student)
Coman Cozmin (student)
Gheorghe Constantin (student)
Constantinescu Dumitru (medic)
Corbeanu Vasile (student)
Dobrin Liviu (medic)
Dorca Afilon (teolog)
Docaru Dumitru (subinginer)
Enescu Ion (functionar)
Felecan Vasile (muncitor)
Filipov Vasile (student)
Gârniceanu Florin (ofiter)
Grama Iosif (student)
Iordache Nicoarã (asist. univ.)
Macoveschi Ion (student)
Micu Augustin (inginer)
Mincã Ilie (ofiter)
Miter Ion (student)
Noaghea Virgil (student)
Nitiu Aurel (student)
Pavelescu Alexandru (avocat)
Popa Tiberiu (student)
Popescu Marin (student)
Popescu B. Anton (functionar)
Prodea Nicolae (muncitor)
Rãdulescu Virgil (ziarist)
Raicu Constantin (licentiat)
Stamate Eugen (student)
Stegãrescu Const. (licentiat)
Strugaru Nicolae (avocat)
Susai Vasile (licentiat)
Teodorescu Gheorghe (sculptor)
Tiponut Gheorghe (elev)
Todan Coriolan (student)
Ungureanu Corneliu (licentiat)
Ursu Ion (student)
Vasiliu I. Gh. Galus (ofiter)
Vilmus Adam (muncitor)
Zache Petre (functionar)
Biris Ovidiu (avocat)
Borzea Titus (student)
Buhai Vasile (functionar)
Cioflec Marius (student)
Comjic Stefan (student)
Coman Cozmin (student)
Gheorghe Constantin (student)
Constantinescu Dumitru (medic)
Corbeanu Vasile (student)
Dobrin Liviu (medic)
Dorca Afilon (teolog)
Docaru Dumitru (subinginer)
Enescu Ion (functionar)
Felecan Vasile (muncitor)
Filipov Vasile (student)
Gârniceanu Florin (ofiter)
Grama Iosif (student)
Iordache Nicoarã (asist. univ.)
Macoveschi Ion (student)
Micu Augustin (inginer)
Mincã Ilie (ofiter)
Miter Ion (student)
Noaghea Virgil (student)
Nitiu Aurel (student)
Pavelescu Alexandru (avocat)
Popa Tiberiu (student)
Popescu Marin (student)
Popescu B. Anton (functionar)
Prodea Nicolae (muncitor)
Rãdulescu Virgil (ziarist)
Raicu Constantin (licentiat)
Stamate Eugen (student)
Stegãrescu Const. (licentiat)
Strugaru Nicolae (avocat)
Susai Vasile (licentiat)
Teodorescu Gheorghe (sculptor)
Tiponut Gheorghe (elev)
Todan Coriolan (student)
Ungureanu Corneliu (licentiat)
Ursu Ion (student)
Vasiliu I. Gh. Galus (ofiter)
Vilmus Adam (muncitor)
Zache Petre (functionar)
ASASINATI IN LAGÃRUL DE CONCENTRARE VASLUI
Antoniu Ion Pâsu (avocat)
Belgea Ion (avocat)
Boboc Constantin (student)
Borzea Virgil (ofiter)
Bujgoli Spiru (licentiat)
Busuioc Ion (student)
Calpãr Mihai (teolog)
Cârdu Valeriu (poet)
Clime Traian (functionar)
Comãnescu Nicolae (ofiter)
Danielescu Iosim (student)
Dobre Ion Radu (muncitor)
Gârniceanu Victor Puiu (avocat)
Goga Mircea (student)
Maricari Nicolae (ofiter)
Moraru Alex Bubi (student)
Motoc Mircea (student)
Nicolicescu Gheorghe (inginer)
Popescu Spiru (student)
Popescu Vasile (student)
Rãcman Gogu (student)
Riosanu Petre (inginer)
Spânu Iordache (student)
Stahu Teodor (avocat)
Sola Stavre (student)
Supila Polisperhon (student)
Teohari Mircea (student)
Tucan Boris (student)
Tudose Teodor (avocat)
Volocaru Gheorghe (functionar)
Zus Radu (student)
Vreme de douã zile, trupurile lor sunt lãsate în vãzul lumii. Dascãlii primeau ordin sã aducã pe rând școlile de copii ca sã priveascã pe acesti feciori transformati într-un morman de cadavre.
…Astfel voiau cãlãii sã imprime teroarea în inima tânãrã a elevilor.
ASASINATELE DE PE TOT CUPRINSUL ȚÃRII LA 21-22 Sept. 1939
Politia si unitãtile de jandarmerie din toate judetele au primit, în aceeasi noapte, ordinul sã aresteze si sã execute imediat, în locuri publice, câte trei legionari.
JUDETUL
Arad
Mãdutã Ioan (avocat)
Bulboacã Ioan
Julan Ilie (agricultor)
Arad
Mãdutã Ioan (avocat)
Bulboacã Ioan
Julan Ilie (agricultor)
Arges
Pielmus Ioan (ofiter)
Olteanu Vasile
Amzãr Traian
Pielmus Ioan (ofiter)
Olteanu Vasile
Amzãr Traian
Bacãu
Condopol Mircea
Mandache Alexandru
Antonovici Constantin (student)
Condopol Mircea
Mandache Alexandru
Antonovici Constantin (student)
Bãlti
Condratiuc Alexe
Ursache Victor
Gherman Ioan
Condratiuc Alexe
Ursache Victor
Gherman Ioan
Bihor
Cozma Lazãr
Jude Dumitru
Botosani
Iftimutã Vasile
Grigoriu Mihail
Mancos Gheorghe
Iftimutã Vasile
Grigoriu Mihail
Mancos Gheorghe
Brãila
Bobota Teodor
Udrea Ion
Bobota Teodor
Udrea Ion
Brasov
Faur Ioan (profesor)
Bordeianu I. Lehaciu
Nicolici Nicolae
Popacioc Radu
Faur Ioan (profesor)
Bordeianu I. Lehaciu
Nicolici Nicolae
Popacioc Radu
Buzãu
Voinea Constantin
Voinea Constantin
Caliacra
Cranica Petre (student)
Popescu Hristu (tãran)
Cavachi Dumitru (student)
Cranica Petre (student)
Popescu Hristu (tãran)
Cavachi Dumitru (student)
Câmpulung
Irimiciuc Valerian (cojocar)
Tãranu Traian
Cozan Luchian
Irimiciuc Valerian (cojocar)
Tãranu Traian
Cozan Luchian
Caras
Borzac Lazãr (muncitor)
Bãleanu Ion (functionar)
Cerbu Iancu
Borzac Lazãr (muncitor)
Bãleanu Ion (functionar)
Cerbu Iancu
Cernãuti
Pisarciuc Silvestru
Regwald Francisc
Molotiuc Ioan
Pisarciuc Silvestru
Regwald Francisc
Molotiuc Ioan
Cetatea Albã
Vlãdãu Ioan
Pãucã V. Dumitru (revizor scolar)
Curoglu Damian
Vlãdãu Ioan
Pãucã V. Dumitru (revizor scolar)
Curoglu Damian
Ciuc
Duma Iosif (profesor)
Caranica Ioan
Mirea Ilie
Duma Iosif (profesor)
Caranica Ioan
Mirea Ilie
Cluj
Cuibus Petre
Eremia Niccolae
Cuibus Petre
Eremia Niccolae
Constanta
Chivu Ion (preot)
Chiriazi Constantin (functionar)
Mocanu Staicu (preot)
Secãrescu Ion (preot)
Chivu Ion (preot)
Chiriazi Constantin (functionar)
Mocanu Staicu (preot)
Secãrescu Ion (preot)
Covurlui
Popa Costãchel
Croitoru Tudor
Potolea Gheorghe (ofiter invalid de rãzboi)
Popa Costãchel
Croitoru Tudor
Potolea Gheorghe (ofiter invalid de rãzboi)
Dâmbovita
Nitescu Petre
Lungu Ion (învãtãtor)
Gâlmeanu Ion (student)
Nitescu Petre
Lungu Ion (învãtãtor)
Gâlmeanu Ion (student)
Dolj
Horculescu Nicolae
Poenaru Ilie
Stefãnache Ioan
Horculescu Nicolae
Poenaru Ilie
Stefãnache Ioan
Dorohoi
Surugiu Gheorghe
Barbu Gheorghe
Honceru Ion
Surugiu Gheorghe
Barbu Gheorghe
Honceru Ion
Durostor
Nastu Nicolae (tãran)
Manganita Constantin (tãran)
Memu Dionisie (tãran)
Fãlciu
Codreanu Ion (inginer)
Nicolae Emil
Croitoru Vasile
Codreanu Ion (inginer)
Nicolae Emil
Croitoru Vasile
Gorj
Serban Constantin
Munteanu Gheorghe (cãpitan)
Motomancea Grigore (preot)
Serban Constantin
Munteanu Gheorghe (cãpitan)
Motomancea Grigore (preot)
Hotin
Dubuleac Vasile
Dubovinschi Teodor
Soroceanu Dumitru Iacob
Dubuleac Vasile
Dubovinschi Teodor
Soroceanu Dumitru Iacob
Hunedoara
Popa Petre (muncitor)
Cornea Gheorghe
Sârbu Nicolae
Popa Petre (muncitor)
Cornea Gheorghe
Sârbu Nicolae
Ialomita
Manolescu Grigore
Constantinescu Constantin
Badea Traian
Manolescu Grigore
Constantinescu Constantin
Badea Traian
Iasi
Dãnilã Nicolae (licentiat)
Leontin Miron (preot)
Bagdad Elena
Dãnilã Nicolae (licentiat)
Leontin Miron (preot)
Bagdad Elena
Lãpusna
Diaconescu Vasile (colonel)
Florescu Sergiu (ziarist)
Palamarciuc Ion
Diaconescu Vasile (colonel)
Florescu Sergiu (ziarist)
Palamarciuc Ion
Maramures
Butnaru Ion
Chirculitã Dumitru
Belidean Mircea (student)
Butnaru Ion
Chirculitã Dumitru
Belidean Mircea (student)
Mehedinti
Gheorghiu Victor
Geacu Hristu Petre
Gheorghievici N.
Gheorghiu Victor
Geacu Hristu Petre
Gheorghievici N.
Mures
Rusu Iacob
Paletas Francisc
Pãdureanu Nicolae
Rusu Iacob
Paletas Francisc
Pãdureanu Nicolae
Muscel
Nerasan Ion (avocat)
Stancu
Nerasan Ion (avocat)
Stancu
Nãsãud
Tonea Simion
Girigan Cornel
Tolan Alexandru
Tonea Simion
Girigan Cornel
Tolan Alexandru
Neamt
Malinici Nicolae
Avãdanei Vasile
Puiu Vasile
Malinici Nicolae
Avãdanei Vasile
Puiu Vasile
Olt
Gãman Florea (elev)
Mânzu Dumitru (student)
Preda Gheorghe
Gãman Florea (elev)
Mânzu Dumitru (student)
Preda Gheorghe
Orhei
Zalupcescu Grigore
Mocanu Andrei
Rãileanu Naum
Zalupcescu Grigore
Mocanu Andrei
Rãileanu Naum
Prahova
Cojocaru Alexandru
Filip Dumitru
Cojocaru Alexandru
Filip Dumitru
Putna
State Vasile
Voinea Nicolae
Marin Petre
Roman
Creangã Vasile
State Vasile
Voinea Nicolae
Marin Petre
Roman
Creangã Vasile
Romanati
Niculescu Gheorghe
Oprovici Horia
Niculescu Gheorghe
Oprovici Horia
Sãlaj
Burcas Augustin
Burcas Augustin
Satu Mare
Bozântan Victor (avocat)
Jitaru Spiridon
Bozântan Victor (avocat)
Jitaru Spiridon
Severin-Lugoj
Galescu Pavel (curelar)
Ghindã Gheorghe (muncitor)
Sârbu Damaschin (tãran)
Galescu Pavel (curelar)
Ghindã Gheorghe (muncitor)
Sârbu Damaschin (tãran)
Soroca
Levizchi Stefan (elev)
Stiucã Boris
Criclivai Azare
Levizchi Stefan (elev)
Stiucã Boris
Criclivai Azare
Suceava
Rãut Ion
Gemeniuc Ion
Jitaru Spiridon (student)
Rãut Ion
Gemeniuc Ion
Jitaru Spiridon (student)
Târnava Micã
Bârzã Gheorghe
Pris Ion
Codrea Nicolae
Bârzã Gheorghe
Pris Ion
Codrea Nicolae
Tecuci
Cãsãneanu Gheorghe
Teodorescu Spirache
Baciu Vasile (student)
Cãsãneanu Gheorghe
Teodorescu Spirache
Baciu Vasile (student)
Teleorman
Abagiu Dumitru (comerciant)
Cristea Aristotel
Toader Dumitru (comerciant)
Abagiu Dumitru (comerciant)
Cristea Aristotel
Toader Dumitru (comerciant)
Tighina
Heidenrich Vladimir
Cãldare Constantin
Caragancev Ion
Heidenrich Vladimir
Cãldare Constantin
Caragancev Ion
Timis-Torontal
Udrea Teodor (croitor)
Dragomir Gheorghe (sofer)
Cocora Alexandru
Udrea Teodor (croitor)
Dragomir Gheorghe (sofer)
Cocora Alexandru
Trei Scaune
Lascãr Gheorghe (inginer)
Vrânceanu Gheorghe
Caranica Enache (licentiat)
Lascãr Gheorghe (inginer)
Vrânceanu Gheorghe
Caranica Enache (licentiat)
Turda
Cucerzan Constantin (student)
Nichita Augustin (mãcelar)
Tonceanu Gheorghe (student)
Cucerzan Constantin (student)
Nichita Augustin (mãcelar)
Tonceanu Gheorghe (student)
Vâlcea
Nicolaescu Aurel (preot)
Diaconescu Dumitru (preot)
Vasilescu Nicolae (tâmplar)
Cadavrele celor asasinati au fost lãsate timp de trei zile expuse în pietele publice. Elevii din toate scolile au fost adusi sã le vadã si nici copiii celor ucisi nu au fost crutati de la acest spectacol.
Textul nr 7
Trimis pe adresa Doamnei CAMI:
În data de 7 mai 2013, 18:22, ion coja < HYPERLINK "mailto:ionzcoja@yahoo.com" \t "_blank" ionzcoja@yahoo.com> a scris:
„Pe lista celor 300 de legionari figurează într-adevăr un MOLDOVEANU ION, student, executat la București, în Piața Elefterie, acolo unde fusese asasinat Armand Călinescu. Deci se confirmă povestea spusă de dumneavoastră, cu o singură precizare care mai trebuie făcută: Unchiul dvs nu cumva se afla la București? Felul cum ați povestit dvs, anume că i-a adunat pe toți cei ce urmau să fie împușcați și a început executarea lor se potrivește bine cu Bucureștiul, unde au fost executați mai mulți legionari, circa 12 inși, pe când la Ploiești au fost executați numai 2 legionari.
Încercați să vă aduceți aminte toate detaliile. Oricum, dovada s-a făcut și vă felicit, vă sunt chiar recunoscător.
Deci: ce vă mai amintiți că ați auzit de la tatăl dvs despre acel moment? Era posibil ca unchiul dvs să fi fost pe la București? Și cum de s-a produs confuzia? Cu ce se ocupa la acea dată unchiul dvs, în septembrie 1939?”
Textul nr 8
Mesaj primit de la doamna CAMI
„Nu, în nici un caz nu a fost vorba de Bucureşti, ci de Ploieşti, Gara de Sud. Nu ştiu cu ce anume se ocupa în 1939 fratele tatălui meu; nu a precizat data când s-a petrecut evenimentul, ci numai povestea în sine. Dar din povestirile celelalte rezultă că se ocupa cu de toate pentru a-şi câştiga existenţa: lucra la fabricarea de cărămidă, creştea animale şi lucra la câmp. În nici un caz nu era în Bucureşti şi nici student nu a fost. Din câte am înţeles a fost vorba de confuzie de nume. Îl chema tot Ion Moldoveanu.”
Textul nr 9
Mesaj către doamna CAMI
„Aceasta este lista, așa cum mi-a trimis-o dl prof Buzatu. Se pare că aveți dumneavoastră perfectă dreptate și memoria nu v-a înșelat: pe lista alăturată sunt menționate câte trei nume la fiecare județ. Numai la județul Prohova sunt trecute două nume... Lipsește al treilea, Moldoveanu Ion, trecut din greșeală la lista celor uciși în București.
Doamnă, sunt extrem de emoționat! Ați creat un moment extraordinar, despre care se va vorbi, căci gest precum cel al studenului Ion Moldoveanu nu are pereche! Dumneavoastră ați salvat din uitare un nume, al unui sfînt și al unui erou deopotrivă! Vă îmbrățișez!
Mai vorbim!”
Textul nr 10
Mesaj către doamna CAMI
„Doamna Furtună, Pregătesc un text despre această întâmplare extraordinară, de două ori extraordinară. Vă rog să fiți de acord să vă menționez nu numai cu meritul excepțional pe care l-ați avut, dar și cu numele întreg. Meritați să vă fie recunoscător tot românul!”
Un prim Comentariu la cele de mai sus:
Așadar, cami este doamna Camelia Furtună, autoarea comentariului făcut azi, în a Treia zi de Paște, ceea ce nu mi se pare deloc întâmplător! De ce? Pentru că prin comentariul, prin informațiile aduse, doamna Camelia FURTUNĂ a salvat de la uitare fapta și numele unui veritabil sfînt. Repet: sfînt! ION MOLDOVEANU pe numele său de muritor.
Îi invit pe cititorii acestor rânduri să facă un efort de imaginație și să încerce a reconstitui atmosfera din acele zile cumplite de septembrie 1939, când Carol a ordonat „vânătoarea de legionari”! Câte trei din fiecare județ, bașca ceilalți, aflați deja arestați, în total de circa 280 delegionari duși în fața plutonului de execuție, fără niciun proces sau judecată, fără nicio sentință de condamnare...
Poliția, în frunte cu criminalul Gavrilă Mărinescu, a reacționat cu nelegiuită promptitudine, și a întocmit mai întâi listele cu cei mai de frunte legionari din fiecare județ, apoi i-a căutat pe primii trei și i-a executat în fața propriilor concetățeni, a propriilor familii. În această acțiune s-a produs și o confuzie de nume, și în locul studentului ION MOLDOVEANU a fost arestat o persoană cu același nume, unchiul doamnei Camelia FURTUNĂ. Nu știm încă cum a aflat tînărul legionar de confuzia ce s-a făcut. Aflăm că nu a acceptat să-și salveze pielea și viața cu prețul onoarei, printr-o tăcere lașă, criminală! A dat fuga la locul execuției și a oprit moartea unui om „nevinovat”. Cu ce cuvinte se va fi adresat polițiștilor? Le-a spus că au greșit, că au adus în fața plutonului de execuție un alt ION MOLDOVEANU.
O fi fost și acesta legionar, mai mic în grad, mai puțin însemnat?! Să sperăm că vom mai putea afla și alte detalii care să completeze această mirifică poveste. Nici dacă o inventa cineva nu putea să fie mai impresionantă!
Da! Nu cunosc altă faptă mai grozavă, mai plină de eroism și de demnitate, de creștinism autentic, de omenie totală!
Fapta studentului ION MOLDOVEANU onorează ființa umană în primul rând! În eternitate, dacă este să se consemneze faptele săvârșite de OM de la Facerea Lumii și până azi, fapte prin care Omul își onorează Creatorul, după al cărui chip și înfățișare a fost plămădit, fapta lui ION MOLDOVEANU va fi cu siguranță trecută în acest pomelnic al excelenței umane printre cele mai clare dovezi că sămînța divină a rodit chiar peste așteptări!...
Un gest atât de firesc, la urma urmelor, dacă ne gândim la firea legionarilor, la idealul românesc, cel din basmele și pildele strămoșești! Fapta lui ION MOLDOVEANU nu este singulară în istoria Neamului nostru, dar cel mai specific românesc este detaliul că a lipsit atât de puțin ca această faptă să rămână neconsemnată, pierdută în hăul uitării. Așa cum sunt o mulțime de alte isprăvi românești, pe care nu ne-am grăbit să le consemnăm în scris, în acte doveditoare!...
Cum a fost posibil ca această ispravă extraordinar de onorantă pentrui Om, pentru Români, să nu fie cunoscută? Mă întreb și îmi vin în minte mai multe explicații posibile, dintre care cea mai puternică este următoarea explicație: regimul de teroare instituit de Carol al II-lea, regim care a culminat prin masacrul din septembrie 1939, a continuat și după alungarea sa din Țară. Continuă și azi!...
Confruntați cu cea mai nemernicită calomnie și denigrare a legionarilor, toți cei care au știut, au cunoscut direct fapte legionare care infirmau denigrarea, toți martorii așadar, s-au ferit să spună, să mărturisească ce știu, ce au văzut!... Îi înțeleg și nu le găsesc nicio vină! Nu există popor de eroi și de martiri!...
Dar pentru mine azi se umple paharul răbdării, al menajamentelor arătate față de ticăloși din felurite motive! Dacă denigrarea legionarilor a mers până la nesocotirea unor fapte și gesturi precum cel dezvăluit de doamna Furtună, cei vinovați de această calomniere sistematică a unor oameni ca ION MOLDOVEANU nu mai merită nicio circumstanță atenuantă a mișeliei în care trăiesc de mai bine de 70 de ani! Comportamentul lor este profund și total inuman, nici măcar animalic sau bestial nu poate fi numit, ci numai un singur calificativ li se potrivește: diabolici! S-au purtat și se poartă chiar ca progenituri ale Diavolului, după chipul și asemănarea acestuia! Diavolul i-a scornit, i-a lăsat pe fața pământului ca să strice și să spurce Creația Domnului!
În fruntea acestor rebuturi umane îl pun pe cel care s-a îngrijit mai an să-i facă funeralii cvasi naționale celui mai mare criminal din istoria României: regelui sperjur care i-a martirizat pe legionari, pe cei mai de frunte dintre români! În urma nevrednicului fost prim ministru vin pe listă o mulțime de ticăloși!
Jertfa lui ION MOLDOVEANU și onoarea pe care acesta o face numelui de Om și de Român, ne obligă să fim fără iertare pentru cei care nu merită acest nume! Pentru cei care, în perfectă cunoștință de cauză, cauza cea dreaptă a legionarilor, au organizat, au susținut și susțin mai departe vasta diversiune prin care legionarii au fost și continuă să fie denigrați, diabolizați chiar! Ei, legionarii, printre care camaradul ION MOLDOVEANU nu a fost un caz izolat, o excepție...
Dimpotrivă!
7 mai 2013
Ion COJA
Post scriptum 14 mai 2013:
Urmare a publicării pe Internet a textelor de mai sus, am primit un telefon de la doamna PAULA, sora domnului POMPILIU MANEA. Distinsa doamnă a ținut să mă pună în legătură cu sora sa, doamna DORINA TUDORA CRISTEA, fostă deținută politică. Doamna CRISTEA cunoaște de la soțul său, DUMITRU CRISTEA, fost deținut politic pentru apartenența la Mișcarea Legionară, o poveste foarte asemănătoare cu minunata faptă a ploieșteanului ION MOLDOVEANU. Anume, la Tecuci, în aceeași zi de represiune criminală împotriva tineretului legionar, un student legionar s-a prezentat la poliție, cu câteva minute înainte de executarea celor trei legionari arestați în acest scop, cerând să-l înlocuiască pe un camarad al său, aflat printre cei ce urmau să fie uciși. Motivul: camaradul său era cap de familie, avea mai mulți copii care rămâneau astfel pe drumuri...
Polițaiul, care primise ordin să omoare „trei legionari” din județ, ca să fie pildă pentru toți locuitorii, nu avea nicio implicare personală în alegerea celor trei, singura sa grijă fusese numărul, să respecte ordinul dela centru: trei! Trei legionari să fie împușcați! Așa că nu a avut nimic împotrivă să se facă substituirea ce i se ceruse...
Doamna CRISTEA nu-și mai aduce aminte numele studentului din Tecuci, dar și-aduce bine aminte că de câte ori a trecut cu trenul prin Tecuci, în drum spre Suceava, răposatul DUMITRU CRISTEA își amintea de acest moment din istoria pătimirii legionare, de fiecare dată gândindu-se că s-ar cuveni să coboare din tren și să meargă la cimitirul orașului să aprindă o lumînare pentru sufletul camaradului cu suflet atât de ales... Numai nesiguranța l-a făcut să amâne, în speranța că va putea afla, prin canalele de comunicare dintre legionarii rămași în viață, dacă mormîntul căutat se află într-adevăr în cimitirul orașului...
Am căutat și noi pe lista eroilor martiri din septembrie 1939 și am găsit că la Tecuci au fost asasinați trei martiri: CĂSĂNEANU GHEORGHE, TEODORESCU SPIRACHE și BACIU VASILE... Despre ultimul aflăm că era student... Așadar, BACIU VASILE!... Acesta este numele pe care trebuie să-l înălțăm alături de numele lui ION MOLDOVEANU...
Baciu Vasile și Ion Moldoveanu... Doi sfinți!