După ce Curtea de Apel Ploiești a trimis dosarul la Buzău pentru rejudecare / Revendicarea Conacului Marghiloman a ajuns la Curtea Supremă
Categorie: ActualitatePublicat: Miercuri, 27 August 2014 08:12 Scris de Vali MARINESCU Accesări: 273
Share
![]()
Share
Primăria Buzău ar putea pierde drepturile asupra Vilei Albatros și Conacului Marghiloman din municipiu dacă magistrații de la Curtea Supremă decid că moștenitoarea deținătorilor are tot dreptul să ceară în instanță anularea contractului de vânzare-cumpărare prin care descendenții săi au fost deposedați abuziv de bunurile în cauză.
Unica descendentă a lui Alexandru Marghiloman – fost premier al României în ultimele luni ale Primului Război Mondial – revendică în instanță Vila Albatros și Conacul Marghiloman din Buzău, pe motiv că legionarii au făcut presiuni în 1939 asupra înaintașilor ei pentru a vinde imobilul - cândva destinația preferată de vacanță a Reginei Maria -, către Ministerul Aerului și Marinei. La Tribunalul Buzău a pierdut procesul, însă Curtea de Apel Ploiești a anulat în parte sentința și încheierea din 20 februarie 2013, admite în parte cererea moștenitoarei și respinge pretențiile Primăriei Buzău, ale Ministerului Culturii, Finanțelor Publice și Apărării șitrimite la începutul acestui an dosarul spre rejudecare la instanța de fond, adică la Tribunalul Buzău. Procesul a ajuns acum în recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde a primit termen pentru data de 25 noiembrie 2014.
Irina Vlăduca Marghiloman, unica descendentă a lui Alexandru Marghiloman, se judecă cu Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Municipiul Buzău, prin primar, și statul român, prin Ministerul Apărării Naționale și prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de D.G.F.P. Buzău.
Vila Albatros a fost restaurată recent, printr-un proiect european în valoare de peste 28 milioane de lei, pentru a fi redată circuitului turistic. Conacul Marghiloman a fost construit între anii 1882 și 1887 de către Iancu Marghiloman și modernizat, după moartea acestuia, de către fiul său, Alexandru Marghiloman. După mai bine de un secol, stră-strănepoata acestuia din urmă, Irina Vlăduca Marghiloman, revendică Vila Albatros și terenul de 20 de hectare, invocând nulitatea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între înaintașii ei și statul român, prin Ministerul Aerului și Marinei, pe data de 1 martie 1939, pentru suma de 7 milioane de lei. Până acum, instanțele locale nu i-au dat câștig de cauză Irinei Vlăduca Marghiloman, însă ultimul cuvânt îl vor avea magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție, care vor lua în discuție, pe data de 25 noiembrie, primul termen de judecată al recursului formulat de către descendenta familiei Marghiloman.
Nulitatea contractului de vânzare
Irina Vlăduca Marghiloman susține că actul de vânzare-cumpărare a Conacului Marghiloman este lovit de nulitate absolută pentru „lipsa consimțământului lui Alexandru Pherekyde și al lui Mihail Butculescu Marghiloman”: „În speța de față, arată reclamanta, manifestarea de voință trebuia să fie expresă, modalitatea obligatorie de exprimare a consimțământului fiind în scris, prin semnarea contractului de vânzare-cumpărare a imobilului de către Alexandru Pherekyde și Mihail Butculescu Marghiloman, or, se observă că documentul în discuție nu este semnat de niciuna din persoanele menționate, ceea ce înseamnă că nici Alexandru Pherekyde și nici Mihail Butculescu Marghiloman nu și-au exprimat consimțământul la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, situație care echivalează cu lipsa totală a consimțământului acestora la încheierea actului”, se arată în încheierea de şedință publicată de „Puterea”.
Presiunile Mișcării Legionare
În încheierea de ședință a Tribunalului Buzău, magistrații rețin poziția procesuală a Irinei Vlăduca Marghiloman, potrivit căreia, chiar dacă actul de vânzare-cumpărare ar fi fost semnat de către înaintașii săi, el tot ar fi lovit de nulitate „din cauza vicierii consimțământului vânzătorilor prin violență, violență cauzată de mișcarea legionară din acea perioadă”: „Prin amenințarea pe care o reprezenta, la nivel nu doar local, ci chiar național, Mișcarea Legionară din acea perioadă a insuflat vânzătorilor din prezenta cauză temerea rezonabilă că neconformarea cu cerințele membrilor mișcării, în sensul vânzării imobilului, putea avea repercursiuni grave nu doar asupra onoarei și cinstei acestora, ci chiar și asupra integrității fizice, condiții în care, aceștia s-au văzut siliți să vândă imobilul din Buzău, denumit Vila Albatros”, se arată în încheierea de ședință.
Irina Vlăduca Marghiloman susține că înaintașii ei erau masoni, ceea ce îi transforma în ținte pentru legionari: „Dată fiind orientarea legionară antimasonică, și cunoscând deja violența cu care legionarii suprimau orice idei contrare scopului urmărit de mișcare, prin amenințări, presiuni și, de multe ori, chiar asasinate, este evident că Mihail Butculescu Marghiloman a înstrăinat imobilul Vila Albatros din cauza temerii provocate de comportamentul legionar și din cauza posibilelor urmări cu care era amenințat în situația în care nu s-ar fi conformat”, se mai arată în documentul citat.
O treime din preț, neachitată
Descendenta familiei Marghiloman a solicitat instanței, în subsidiar, ca în cazul în care magistrații constată valabilitatea actului de vânzare-cumpărare, desființarea acestuia pe motivul neplății prețului. „În art. 6 din Actul de vânzare-cumpărare, părțile au prevăzut că: «Prețul vânzării imobilului de mai sus a fost stabilit de părți la suma de 7.000.000 lei - (șapte milioane) din care s-a plătit vânzătorilor, în proporție cu drepturile fiecăruia, suma de 5.000.000 - (cinci milioane) lei, restul prețului de 2.000.000 (două milioane) lei s-a consemnat de Ministerul Aerului și Marinei, pe numele său, la Casa de Depuneri și Consemnațiuni», or, deși vânzătorii și-au îndeplinit obligațiile asumate prin contract, restul de preț de 2.000.000 lei, nu a mai fost niciodată plătit, ceea ce se traduce printr-o neexecutare culpabilă din partea Ministerului Aerului și Marinei, a propriilor obligații”, susține Irina Vlăduca Marghiloman. Aceasta conchide că actul de vânzare-cumpărare este nul în principal pentru lipsa consimțământului vânzătorilor, iar în subsidiar, prin neplata întregului preț. Astfel, unul dintre efectele nulității se traduce, în opinia reclamantei, în faptul că statul român nu a avut niciodată un titlu valabil de proprietate asupra imobilului.
Întâmpinarea MApN
În întâmpinarea depusă la dosar de către Ministerul Apărării Naționale (MApN), la care magistrații fac referire în încheierea de ședință, se arată că vicierea consimțământului prin violență invocat de către Irina Vlăduca Marghiloman pentru nulitatea actului de vânzare-cumpărare s-a prescris:„Acțiunea reclamantei întemeiată pe violență-viciu de consimțământ este prescrisă deoarece a fost depășit termenul de 10 ani în care acesta putea fi introdusă, ziua în care violența a încetat și de la care curge termenul de prescripție fiind, cel mai târziu 1 ianuarie 1990, moment în care regimul politic din România s-a schimbat”, se arată în document. Mai mult, în opinia juriștilor MApN, ideea că Mihail Butculescu Marghiloman a vândut vila în 1939 la presiunea legionarilor este „o deducție simplă, care nu poate fi asimilată unei probe serioase”: „Din documentele anexate cererii de chemare în judecată se poate observa că Mihail Butculescu Marghiloman a fost inițiat în Loja Sf. Ioan nr. 27 la data de 27 noiembrie 1947, astfel că nu putea fi amenințat sau presat, în anul 1939, să semneze contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 9242 din 1/III/1939 de Tribunalul Ilfov, datorită calității sale de membru al francmasoneriei”, arată MApN în întâmpinarea depusă la dosar. În privința restului de plată în valoare de 2.000.000 de lei, în documentul citat se arată că suma putea fi plătită, potrivit contractului, în momentul în care vânzătorii își îndeplineau obligația de a radia inscripția ce greva imobilul. „Fără a dovedi că inscripția care greva imobilul a fost radiată pentru a se putea achita, conform contractului, și restul de preț, toată teoria referitoare la rezoluțiunea contractului este de prisos deoarece singurii care se fac vinovați de neachitarea sumei de 2.000.000 lei sunt chiar vânzătorii, Alexandru Pherekyde și Mihail Butculescu Marghiloman”, se mai arată în întâmpinare.
Unica descendentă a lui Alexandru Marghiloman – fost premier al României în ultimele luni ale Primului Război Mondial – revendică în instanță Vila Albatros și Conacul Marghiloman din Buzău, pe motiv că legionarii au făcut presiuni în 1939 asupra înaintașilor ei pentru a vinde imobilul - cândva destinația preferată de vacanță a Reginei Maria -, către Ministerul Aerului și Marinei. La Tribunalul Buzău a pierdut procesul, însă Curtea de Apel Ploiești a anulat în parte sentința și încheierea din 20 februarie 2013, admite în parte cererea moștenitoarei și respinge pretențiile Primăriei Buzău, ale Ministerului Culturii, Finanțelor Publice și Apărării șitrimite la începutul acestui an dosarul spre rejudecare la instanța de fond, adică la Tribunalul Buzău. Procesul a ajuns acum în recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde a primit termen pentru data de 25 noiembrie 2014.
Irina Vlăduca Marghiloman, unica descendentă a lui Alexandru Marghiloman, se judecă cu Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Municipiul Buzău, prin primar, și statul român, prin Ministerul Apărării Naționale și prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de D.G.F.P. Buzău.
Vila Albatros a fost restaurată recent, printr-un proiect european în valoare de peste 28 milioane de lei, pentru a fi redată circuitului turistic. Conacul Marghiloman a fost construit între anii 1882 și 1887 de către Iancu Marghiloman și modernizat, după moartea acestuia, de către fiul său, Alexandru Marghiloman. După mai bine de un secol, stră-strănepoata acestuia din urmă, Irina Vlăduca Marghiloman, revendică Vila Albatros și terenul de 20 de hectare, invocând nulitatea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între înaintașii ei și statul român, prin Ministerul Aerului și Marinei, pe data de 1 martie 1939, pentru suma de 7 milioane de lei. Până acum, instanțele locale nu i-au dat câștig de cauză Irinei Vlăduca Marghiloman, însă ultimul cuvânt îl vor avea magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție, care vor lua în discuție, pe data de 25 noiembrie, primul termen de judecată al recursului formulat de către descendenta familiei Marghiloman.
Nulitatea contractului de vânzare
Irina Vlăduca Marghiloman susține că actul de vânzare-cumpărare a Conacului Marghiloman este lovit de nulitate absolută pentru „lipsa consimțământului lui Alexandru Pherekyde și al lui Mihail Butculescu Marghiloman”: „În speța de față, arată reclamanta, manifestarea de voință trebuia să fie expresă, modalitatea obligatorie de exprimare a consimțământului fiind în scris, prin semnarea contractului de vânzare-cumpărare a imobilului de către Alexandru Pherekyde și Mihail Butculescu Marghiloman, or, se observă că documentul în discuție nu este semnat de niciuna din persoanele menționate, ceea ce înseamnă că nici Alexandru Pherekyde și nici Mihail Butculescu Marghiloman nu și-au exprimat consimțământul la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, situație care echivalează cu lipsa totală a consimțământului acestora la încheierea actului”, se arată în încheierea de şedință publicată de „Puterea”.
Presiunile Mișcării Legionare
În încheierea de ședință a Tribunalului Buzău, magistrații rețin poziția procesuală a Irinei Vlăduca Marghiloman, potrivit căreia, chiar dacă actul de vânzare-cumpărare ar fi fost semnat de către înaintașii săi, el tot ar fi lovit de nulitate „din cauza vicierii consimțământului vânzătorilor prin violență, violență cauzată de mișcarea legionară din acea perioadă”: „Prin amenințarea pe care o reprezenta, la nivel nu doar local, ci chiar național, Mișcarea Legionară din acea perioadă a insuflat vânzătorilor din prezenta cauză temerea rezonabilă că neconformarea cu cerințele membrilor mișcării, în sensul vânzării imobilului, putea avea repercursiuni grave nu doar asupra onoarei și cinstei acestora, ci chiar și asupra integrității fizice, condiții în care, aceștia s-au văzut siliți să vândă imobilul din Buzău, denumit Vila Albatros”, se arată în încheierea de ședință.
Irina Vlăduca Marghiloman susține că înaintașii ei erau masoni, ceea ce îi transforma în ținte pentru legionari: „Dată fiind orientarea legionară antimasonică, și cunoscând deja violența cu care legionarii suprimau orice idei contrare scopului urmărit de mișcare, prin amenințări, presiuni și, de multe ori, chiar asasinate, este evident că Mihail Butculescu Marghiloman a înstrăinat imobilul Vila Albatros din cauza temerii provocate de comportamentul legionar și din cauza posibilelor urmări cu care era amenințat în situația în care nu s-ar fi conformat”, se mai arată în documentul citat.
O treime din preț, neachitată
Descendenta familiei Marghiloman a solicitat instanței, în subsidiar, ca în cazul în care magistrații constată valabilitatea actului de vânzare-cumpărare, desființarea acestuia pe motivul neplății prețului. „În art. 6 din Actul de vânzare-cumpărare, părțile au prevăzut că: «Prețul vânzării imobilului de mai sus a fost stabilit de părți la suma de 7.000.000 lei - (șapte milioane) din care s-a plătit vânzătorilor, în proporție cu drepturile fiecăruia, suma de 5.000.000 - (cinci milioane) lei, restul prețului de 2.000.000 (două milioane) lei s-a consemnat de Ministerul Aerului și Marinei, pe numele său, la Casa de Depuneri și Consemnațiuni», or, deși vânzătorii și-au îndeplinit obligațiile asumate prin contract, restul de preț de 2.000.000 lei, nu a mai fost niciodată plătit, ceea ce se traduce printr-o neexecutare culpabilă din partea Ministerului Aerului și Marinei, a propriilor obligații”, susține Irina Vlăduca Marghiloman. Aceasta conchide că actul de vânzare-cumpărare este nul în principal pentru lipsa consimțământului vânzătorilor, iar în subsidiar, prin neplata întregului preț. Astfel, unul dintre efectele nulității se traduce, în opinia reclamantei, în faptul că statul român nu a avut niciodată un titlu valabil de proprietate asupra imobilului.
Întâmpinarea MApN
În întâmpinarea depusă la dosar de către Ministerul Apărării Naționale (MApN), la care magistrații fac referire în încheierea de ședință, se arată că vicierea consimțământului prin violență invocat de către Irina Vlăduca Marghiloman pentru nulitatea actului de vânzare-cumpărare s-a prescris:„Acțiunea reclamantei întemeiată pe violență-viciu de consimțământ este prescrisă deoarece a fost depășit termenul de 10 ani în care acesta putea fi introdusă, ziua în care violența a încetat și de la care curge termenul de prescripție fiind, cel mai târziu 1 ianuarie 1990, moment în care regimul politic din România s-a schimbat”, se arată în document. Mai mult, în opinia juriștilor MApN, ideea că Mihail Butculescu Marghiloman a vândut vila în 1939 la presiunea legionarilor este „o deducție simplă, care nu poate fi asimilată unei probe serioase”: „Din documentele anexate cererii de chemare în judecată se poate observa că Mihail Butculescu Marghiloman a fost inițiat în Loja Sf. Ioan nr. 27 la data de 27 noiembrie 1947, astfel că nu putea fi amenințat sau presat, în anul 1939, să semneze contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 9242 din 1/III/1939 de Tribunalul Ilfov, datorită calității sale de membru al francmasoneriei”, arată MApN în întâmpinarea depusă la dosar. În privința restului de plată în valoare de 2.000.000 de lei, în documentul citat se arată că suma putea fi plătită, potrivit contractului, în momentul în care vânzătorii își îndeplineau obligația de a radia inscripția ce greva imobilul. „Fără a dovedi că inscripția care greva imobilul a fost radiată pentru a se putea achita, conform contractului, și restul de preț, toată teoria referitoare la rezoluțiunea contractului este de prisos deoarece singurii care se fac vinovați de neachitarea sumei de 2.000.000 lei sunt chiar vânzătorii, Alexandru Pherekyde și Mihail Butculescu Marghiloman”, se mai arată în întâmpinare.