Difuzând mai vechiul comunicat de presă de mai jos vrem să atragem atentia asupra tergiversării continue![]()
a recunoaşterii oficiale a sacrificiilor pe care prea puțini români au înţeles sa le facă în lupta anticomunistă.
a recunoaşterii oficiale a sacrificiilor pe care prea puțini români au înţeles sa le facă în lupta anticomunistă. Ne referim în primul rând la CEI CARE AU LUPTAT EFECTIV ÎN MUNŢI, dar si la numeroşii INTELECTUALI (inclusiv CLERICI) care au umplut temniţele comuniste, pentru că ei gândeau altfel şi au fost consideraţi ca fiind potenţial, dacă nu chiar pe față, anticomunişti.
Iar recunoaşterea oficială echivalează cu (re)integrarea lor în memoria colectivă, prin operarea de modificări în tramele stradale (redenumirea unor străzi) şi acordarea de titluri simbolice de „Cetățean de Onoare Post-Mortem”.
E adevărat că nimic nu îi mai încălzeşte pe cei morţi în urma unor execuţii sumare, a unor execuţii prin judecăţi cu condamnări impuse din timp, sau pur si simplu omorâţi în închisori sau lagăre de muncă forțată. Dar prin aplicarea acestor măsuri de cinstire națională, aceste sacrificii nu vor fi uitate de generaţiile care vin din urmă.
La 25 de ani după lovilutie (adică după lovitura de palat și de stat mascată ca Revoluție) nu avem recunoscut nici un sfânt printre numeroşii martiri ai bisericii românilor si doar trei clerici au devenit „Cetăţeni de Onoare" (Nicolae Steinhardt, Justin Pârvu si Gheorghe Cotenescu).
Un exemplu, printre altele. Iar în capitalele de judeţ, în municipii și în orașele judeţelor vecine Argeş și Dâmboviţa, unde au acţionat cele două grupuri de rezistență anticomunistă identificate, de regulă generic, sub numele de „Haiducii Muscelului” NU EXISTĂ STRĂZI CARE SĂ POARTE NUMELE CONDUCĂTORILOR EXECUTAŢI: LT. COL. GHEORGHE ARSENESCU, LT. TOMA ARNĂUTOIU si TRAIAN MARINESCU GEAGU.
Doar la Câmpulung-Muscel există străduţa „Haiducii Muscelului” (între timp au dispărut ambele tăbliţe de pe stradă!), iar într-o carte![]()
cu istoria tuturor străzilor din localitate autorul precizează că ar fi legată doar de fratii ARNĂUTOIU (în realitate, fără legătură cu Câmpulung, acţionând în zona Nucşoara) şi nimic despre Lt. col. TOMA ARSENESCU, cel care s-a născut, a învăţat, a locuit, a muncit ca ofiţer și a fost arestat la Câmpulung, înfiinţând şi conducând ambele grupuri, atât pe cel din zona Muntele Roșu- Câmpulung, cât şi cel de la Nucşoara.
cu istoria tuturor străzilor din localitate autorul precizează că ar fi legată doar de fratii ARNĂUTOIU (în realitate, fără legătură cu Câmpulung, acţionând în zona Nucşoara) şi nimic despre Lt. col. TOMA ARSENESCU, cel care s-a născut, a învăţat, a locuit, a muncit ca ofiţer și a fost arestat la Câmpulung, înfiinţând şi conducând ambele grupuri, atât pe cel din zona Muntele Roșu- Câmpulung, cât şi cel de la Nucşoara.Radu Petrescu-Muscel a publicat mai multe articole legate de Lt. col. GH. ARSENESCU şi a lansat către cele mai înalte instituţii ale statului o scrisoare deschisă, solicitând REINTRODUCEREA LOR ÎN MEMORIA COLECTIVĂ prin redenumire de străzi în capitalele de judeţ, în municipii şi în localitățti din judeţele Argeș si Dâmboviţa; prin acordarea titlurilor onorifice de „Cetăţeni de Onoare Post-Mortem”.
Nici o reacţie nu a parvenit autorului acestei inițiative lăudabile și necesare din partea autorităţilor României : Camera![]()
Deputaţilor, Senat, Guvern, Secretariatul de Stat condus de dl. Octavian Bjoza, Prefecturile judeţelor Arges si Dâmboviţa.
Deputaţilor, Senat, Guvern, Secretariatul de Stat condus de dl. Octavian Bjoza, Prefecturile judeţelor Arges si Dâmboviţa.Iar dacă unele răspund, ele refuză fiindcă se prevalează de prevederile legii care spun că respectivele autorităţi ar fi obligate să suporte cheltuielile generate de schimbarea ÎN BLOC a actelor de identitate. Sunt motive de tergiversare inventate și invocate de către oameni înfricoșați, inculți sau cu strâmte vederi de stânga, ce se afla la putere de 25 de ani în cele două judeţe „roşii”, Argeş si Dâmboviţa.
Toată lumea îşi schimba actele de identitate doar la expirare, așa că pretextul invocat este![]()
stupid. Se simte în aceste rezerve nemărturisita frică funcționarilor de partid și de stat, generată de Ordonanța de urgență produsă de un fost prim-ministru tembel, fricos și escroc, ca și temerea că diversele organizații străine de monitorizare ar putea interveni și păta imaginea activiştilor și funcționarilor cu acuzaţia că ar fi pro-legionari militanți, antisemiți larvari sau mai știu eu ce altă struțo-cămilă, rusofobi sau vânduți naziștilor. Reamintesc intervențiile în cazul decernării titlului de cetățean de onoare a municipiului Timișoara lui Paul Goma, chiar valurile de comentarii neavenite produse de numirea lui Octavian Bjoza în funcția sa actuală. Toate acestea imixtiuni vor avea până la urmă un efect invers, pervers, și vor orienta opinia publică, saturată de încercările de a ni se dirija sau scopi memoria, spre găsirea țapilor ispășitori. Lucru pe care nu-l dorim și nici intervenționiștii de multiple origini nu au vreun interes politic să-l dorească.
stupid. Se simte în aceste rezerve nemărturisita frică funcționarilor de partid și de stat, generată de Ordonanța de urgență produsă de un fost prim-ministru tembel, fricos și escroc, ca și temerea că diversele organizații străine de monitorizare ar putea interveni și păta imaginea activiştilor și funcționarilor cu acuzaţia că ar fi pro-legionari militanți, antisemiți larvari sau mai știu eu ce altă struțo-cămilă, rusofobi sau vânduți naziștilor. Reamintesc intervențiile în cazul decernării titlului de cetățean de onoare a municipiului Timișoara lui Paul Goma, chiar valurile de comentarii neavenite produse de numirea lui Octavian Bjoza în funcția sa actuală. Toate acestea imixtiuni vor avea până la urmă un efect invers, pervers, și vor orienta opinia publică, saturată de încercările de a ni se dirija sau scopi memoria, spre găsirea țapilor ispășitori. Lucru pe care nu-l dorim și nici intervenționiștii de multiple origini nu au vreun interes politic să-l dorească. De fapt este![]()
vorba, pur și simplu, de dreptul nostru, al românilor, de a ne alege și cinsti modelele. Imixtiunea în acest domeniu nu are niciun temei legal, nici nu poate fi tolerată la nesfârșit.
vorba, pur și simplu, de dreptul nostru, al românilor, de a ne alege și cinsti modelele. Imixtiunea în acest domeniu nu are niciun temei legal, nici nu poate fi tolerată la nesfârșit.Ieronim Laur
 |
| N. Steinhardt. Gheorghe Cotenescu. Justin Pârvu |
Publicistul Radu Petrescu-Muscel a lansat la 25 octombrie 2014 în lumea virtuală un apel emoţionant, spre neuitare, adresat societăţii civile, Secretariatului de Stat pentru pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, Parlamentului şi autorităţilor din judeţele Dâmboviţa şi Argeş (Prefecturi şi Primării) pentru acordarea respectului necesar jertfirii dezinteresate a liderilor rezistenţei anticomuniste muscelene executaţi de călăi răsplătiţi cu câte 500 de lei.
Acesta semnalează faptul că la 25 de ani – aproape o generaţie - de la căderea comunismului în România, în oraşele şi localităţile din judeţele menţionate încă nu există străzi care să poarte numele unor oameni precum Traian Marinescu Geagu , Lt. col. Gheorghe Arsenescu, Lt. Toma Arnăuţoiu şi Preotul profesor Gheorghe Cotenescu, oameni cu un rol marcant în existenţa uneia dintre cele mai longevive organizaţii de rezistenţă armată anticomunistă din ţară, cunoscută cu numele de “Haiducii Muscelului”.
Înfiinţată de Lt. col. Gheorghe Arsenescu în februarie 1948, în perimetrul Dragoslavele-Muntele Roşu-Stoeneşti, deşi destructurată aproape în întregime de Securitate prin arestările în lanţ declanşate în cursul lunii martie 1949, organizaţia reînvie imediat în zona Nucşoara, într-o altă componenţă, sub conducerea aceluiaşi lider fondator. În toamna anului 1949, câmpulungeanul Gheorge Arsenescu se autoizolează în locurile sale natale, predând ştafeta fraţilor Toma şi Petre Arnăuţoiu din Nucşoara. După mulţi ani de zile, organele Securităţii caputrează, prin trădare, pe ultimii membri ai grupării. Mai întâi pe fraţii Arnăuţoiu, în 1958 (executaţi în 1959), apoi pe Gheorghe Arsenescu, în 1960 (executat în 1962).
Din vara anului 2014, anul în care se împlinesc 65 de ani de la distrugerea aproape totală a primei organizaţii „Haiducii Muscelului”, cea din nordul fostului judeţ Muscel, dl. Radu Petrescu-Muscel a înaintat memorii documentate autorităţilor din judeţele Dâmboviţa (Prefectură, Primăriile din Târgovişte şi comuna Voineşti) şi Argeş (Prefectură, Primăriile din Piteşti şi Câmpulung-Muscel), memorii la care nu a primit răspuns nici până azi.
În apelul său, autorul accentuează faptul că viaţa şi faptelor celor menţionaţi sunt preţuite în cadrul Memorialului Victimelor şi Rezistenţei Anticomuniste de la Sighet, dar şi în paginile “Encicloplediei Argeşului şi Muscelului”.
Dl. Radu Petrescu-Muscel consideră că introducerea acestor nume în nomenclatorul stradal al unor localităţi precum Târgovişte, Voineşti-Dâmboviţa, Piteşti, Câmpulung-Muscel, Curtea de Argeş şi Mioveni reprezintă o rupere reală de trecutul comunist, “un gest de normalitate, onorant atât pentru autorităţi, cât şi pentru cetăţenii celor două judeţe vecine, având un scop educativ şi identitar, de omagiere a contribuţiei celor menţionaţi, ajutând la o mai bună cunoaştere la nivel naţional a realităţilor şi a realizărilor pozitive din judeţele Dâmboviţa şi Argeş”.
De asemenea, autorul apelului solicită lansarea de urgenţă a iniţiativei legislative care să consfinţească modificarea numelui judeţului Argeş în Argeş-Muscel, pentru a reintroduce în memoria colectivă numele judeţului desfiinţat şi din cauza rezistenţei acerbe a muscelenilor împotriva regimului totalitar de tip comunist. Menţionează şi existenţa precedentelor în acest sens cum sunt judeţele Caraş-Severin, Bistriţa-Năsăud, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului.
În finalul apelului se arată necesitatea ca astfel de oameni să fie evocaţi aşa cum se cuvine “în primul rând la ei acasă, în judeţul Argeş, în judeţul Dâmboviţa”, pentru că ei reprezintă “valori reale, certe, pozitive, cu rol determinant în influenţarea în bine a educaţiei generaţiilor prezente şi viitoare”.
Textul integral al apelului spre neuitare intitulat „Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? Unde sunt străzile martirilor anticomunişti?”poate fi consultat pe site-ul „Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România” cu ajutorul link-ului HYPERLINK "http://uzp.org.ro/unde-sunt-strazile-celor-ce-nu-mai-sunt/"http://uzp.org.ro/unde-sunt-strazile-celor-ce-nu-mai-sunt/
Dl. Radu Petrescu-Muscel este autorul a peste150 de comunicări ştiinţifice, eseuri şi articole publicate în anuare de specialitate, reviste şi periodice din ţară din străinătate. Participă constant, printre altele, şi la lucrările Simpozionului internaţional intitulat “Experimentul Piteşti – Reeducarea prin Tortură”, organizat anual de către Fundaţia Memoria la Piteşti. În 2013 a prezentat lucrarea “Demnitate şi curaj. Clericii colonelului Arsenescu”, iar în 2014 lucrarea „65 de ani de la anihilarea mişcării de rezistenţă anticomunistă de sorginte tătărăsciană «Haiducii Muscelului» (1949-2014)”.
Bucureşti, 27 octombrie 2014