NYT, despre jaful miliardului: Printre cele mai mari furturi bancare din lume; Oligarhii au împiedicat eforturile europene şi americane în Republica Moldova
Vineri, 05 Iunie 2015
Cine este Ilan Shor? Ghici ciupercă ce-i? Un om fără scrupule.
| Ilan Shor | |
| Născut(ă) | Ilan Shor[1] 6 martie 1987 [2] Tel Aviv, Israel[3] |
|---|---|
| Domiciliu | Chișinău |
| Alte nume | Ilan Șor[4] |
| Etnie | Evreu |
| Cetățenie |  Republica Moldova |
| Ocupație | Om de afaceri |
| Religie | Iudaism[3] |
| Soție | Jasmin (2011–prezent)[5] |
| Părinți | Miron Shor (d. 2005) |
| Website | |
| http://ilanshor.com/ | |
modifică  | |
Ilan Shor (n. 6 martie 1987, Tel Aviv)[2] este un om de afaceri milionar din Republica Moldova, de origine evreiască. Acesta deține mai multe afaceri, printre care compania „Dufremol” (Duty-free)[2] și este patronul clubului de fotbal FC Milsami Orhei.[4] În 2014 a devenit președinte al consiliului de administrare al Băncii de Economii din Moldova, după care și membru al consiliului de administrație la Aeroportul Internațional Chișinău.[6][7][8][9]
Subiectul jafului de miliarde din băncile din Republica Moldova este reflectat pe larg şi în presa de peste ocean. Într-un articol publicat de prestigiosul New York Times, jurnaliştii americani spun că furtul de un milliard de dolari de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, raportat la dimensiunea modestă a economiei Republicii Moldova, poate fi clasat printre cele mai mari furturi bancare din lume, scrie jurnal.md, preluat de Romanian Global News.Amploarea acestor jafuri a expus corupţia adânc înrădăcinată şi puterea din umbră a oligarhilor care au împiedicat eforturile europene şi americane de a trage fostul stat sovietic de pe orbita Moscovei. Scandalul a încurajat şi a revigorat forţele pro-Moscova, scrie publicaţia.
„Un strat gros de cenuşă albă într-un Volkswagen ars este tot ce a rămas de pe urma acestei escrocherii bancare, care ar putea avea costuri enorme pentru această ţară săracă din Europa de Est şi care este echivalentul unei optimi din producţia sa economică anuală", se arată în articolul din New York Times, jurnaliştii referindu-se la maşina plină cu documente de la Banca de Economii, care a fost găsită arsă într-o fâşie forestieră din Ialoveni.
Evenimentele au devenit clare în noiembrie, când Banca Naţională a Republicii Moldova a preluat controlul Băncii de Economii, una dintre cele mai mari bănci din ţară, şi apoi al altor două instituţii cu probleme, Banca Socială şi Unibank. Ulterior a fost publicat raportul companiei de audit Kroll, care îl prezintă pe Ilan Shor, un oligarh de 28 de ani care a cumpărat BEM în 2013, drept protagonist „al unui efort coordonat, cu implicarea a trei bănci, pentru a extrage cât mai mulţi bani posibil, sub forma împrumuturilor fără acoperire economică".
Creditele de la o bancă au fost achitate cu creditele de la o altă bancă şi au fost urmate apoi de alte împrumuturi, potrivit raportului. „A fost ca un carusel", îl citează New York Times pe Andrian Candu, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, rudă cu cel mai bogat oligarh din Moldova, Vladimir Plahotniuc.
În afară de Shor, nimeni altcineva nu crede că automobilul care transporta documentele Băncii de Economii a fost furat şi ars de hoţi. Şi Candu respinge ideea că maşina furată este o încercare de a ascunde urmele unui furt prin care sute de milioane de dolari au fost mutaţi în conturi off-shore. „A fost o greşeală stupidă. Nu poţi arde doar o maşină şi să crezi că totul dispare. Banii lasă urme", spune Candu, citat de New York Times.
Dorin Drăguţanu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, consideră însă că maşina incendiată a fost un scenariu. Scopul real însă, afirmă el, a fost de a ascunde faptul că Banca de Economii nu avea documente reale privind împrumuturile. „Dacă aveţi tranzacţii care sunt false şi nu există documente, aveţi nevoie de o cale prin care să arătaţi că documentele au dispărut", a spus Drăguţanu.
Scandalul a fost un cadou politic pentru Partidul Socialiştilor din RM, un partid prorus, care a acumulat cele mai multe mandate după alegerile de la sfârşitul anului trecut, la doar câteva zile după ştirea despre criza bancară. Liderul PSRM, Igor Dodon, susţine că dispariţia banilor arată cât de mult a greşit UE când a sprijinit forţele declarate proeuropene, venite la putere în 2009. „Cu cât mai mulţi bani oferă UE, cu atât mai mulţi bani fură oligarhii noştri", a spus Dodon.
De cealaltă parte, politicienii pretinşi proeuropeni spun că scandalul îşi are rădăcinile încă în perioada în care Banca de Economii era „o vacă de lapte" pentru guvernarea comunistă. Când Shor s-a căsătorit cu o vedetă din Rusia, în 2011, Dodon şi doi ex-preşedinţi ai Republica Moldova, inclusiv unul exponent al PCRM, au fost invitaţi la o recepţie luxoasă la Chişinău, împreună cu alţi politicieni şi oameni de afaceri, se precizează în articol.
Astăzi foştii asociaţi s-au distanţat de Shor, care participă la alegerile locale, fapt care îl protejează de urmărirea penală. Născut în Israel, într-o familie evreiască din Moldova cu legături strânse cu elitele de la guvernare în timpul regimului sovietic, Shor a devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni din Chişinău, având afaceri în sectorul bancar, magazine duty-free, o echipă de fotbal, o companie de asigurări, etc.
New York Times îl citeză şi pe premierul Chiril Gaburici, care crede că Shor nu a fost singurul responsabil pentru banii furaţi şi că a avut complici puternici. „Nu cred că Shor ar putea face acest lucru singur", a spus Gaburici.
Guvernanţii au fost implicaţi în tot ce s-a întâmplat fie direct, pentru câştig personal, fie pur şi simplu prin neatenţie. Nu este clar însă unde a dispărut miliardul. Banii acordaţi cu împrumut de Banca de Economii şi celelalte bănci au ajuns în conturi din străinătate, cele mai multe din Letonia, potrivit raportului Kroll. Aşa cum caruselul de creditare de la o bancă la alta a început să se rotească, companii controlate de Shor au transferat în total 232,2 milioane de dolari, precum şi 544,5 milioane de euro pe conturile unor companii offshore misterioase, în doar două zile, pe 25 şi 26 noiembrie.
Cu puţin timp înainte de aceasta, portofoliul de credite de la Banca de Economii a fost brusc mutat, printr-o serie de tranzacţii netransparente, la Banca Socială. Ulterior, banca a anunţat că pe 26 noiembrie a avut loc, de la distanţă, o reuniune a acţionarilor, într-un oraş din Ucraina, şi că s-a decis tranferarea drepturilor de colectare a împrumuturilor către o companie britanică, Fortuna.
A doua zi, a ars maşina cu documente. Guvernatorul BNM, Drăguţanu, a declarat că adunarea acţionarilor din Ucraina şi contractul cu Fortuna au fost „complet false", menţionând că Fortuna a fost de acord să plătească preţul întreg pentru portofoliul de credite, dar nu până în 2019.
În cadrul unei conferinţe de presă, solicitat să comenteze jaful băncilor din Moldova, ambasadorul Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola, şi-a exprimat consternarea care a cuprins întreaga populaţie, dar şi diplomaţii străini. „Nu am un răspuns la întrebarea cum este posibil să furi atât de mulţi bani într-o ţară atât de mică", a spus Tapiola.
Platforma „DA"îndeamnă cetăţenii să iasă masiv la protestul din 7 iunie: Vom demasca clasa politică participantă la jaful secolului