Vechiul cimitir evreiesc din Ieud, Maramures
Foto: Liviu Valenas, 2015In frumoasa localitate Ieud de pe Valea Izei din Maramures, o comuna atat de plina de istorie, pe dealul care domina Biserica din Deal (monument istoric din sec. XIV) se afla vechiul cimitir evreiesc, datand de aproape trei secole. El se afla in grija comunei, fiind imprejmuit cu un gard, o localnica, custodele cimitirului, deschide poarta oricarui curios. Ca toate vechile cimitire evreiesti din Bucovina si Maramures si cimitirul din Ieud nu este pazit (gardul fiind mai mult decat permisibil), insa nimanui din aceasta parte a tarii nu i-a trecut si nu-i trece prin cap, idem tuturor vizitatorilor de pretutindeni, sa profaneze acest loc de veci - o mare deosebire fata de situatia din Franta de pilda - inca o dovada in plus asupra caracterului tolerant al poporului roman, strain in general de sentimente antisemite.
Pentru a vizita acest interesant cimitir se poate urca poteca de la Biserica din Deal din Ieud sau traversa puntea pe Valea Ieudului de langa pensiunea Casa Traditiilor (str. Principala 794 A, Ieud, tel. 0040-763-768648), un veritabil (si) muzeu al artei populare maramuresene din Ieud. Din pacate cimitirul este neingrijit, fiindca Comunitatea Evreiesca din Romania este mai interesata sa se razboiasca cu un mort, maresalul Ion Antonescu, decat sa se ocupe de propriile cimitire istorice.
Foto: Liviu Valenas, 2015
Evreii au fost colonizati din Galitia de catre administratia austriaca a Maramuresului si Bucovinei, in prima jumatate a secolului al XVIII-lea, respectiv sfarsitul secolului al XVIII-lea. In aceasta perioada au ajuns si la Ieud, pe Valea Izei, unde au constituit o comunitate relativ prospera, de modesti comercianti, carciumari si mici camatari. Ei s-au integrat in viata Ieudului si au convietuit in bune relatii cu majoritatea romaneasca a comunei, conflicte cu nuanta antisemita neexistand. Insa aceasta viata, aproape idilica, s-a terminat brusc odata cu Arbitrajul de la Viena din 1940, cand intreg Maramuresul istoric (cu majoritate de 85 % romaneasca) a trecut sub administratia maghiara. In 1944, dupa debarcarea, de facto, a amiralului Horthy de la putere, noul guvern maghiar, al "Crucilor cu Sageti", a luat decizia funesta sa-i trimita pe toti evreii din Ungaria, inclusiv cei din Transilvania de Nord, anexata in urma arbitrajului din 1940 (in istoriografia romaneasca cunoscut impropriu sub numele de "Dictatul de la Viena"), inclusiv cei din Maramures, direct la Auschwitz si astfel a disparut pentru totdeauna si o comunitate locala ieudeana.
Elie Wiesel, la 17 ani, proaspat eliberat de la Auschwitz.
Un evreu maramuresean, din Sighetul Marmatiei, este si laureatul premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel (n. la 30 septembrie 1928, Sighet), a carui familie a fost arestata si deportata la Auschwitz in 1944 de autoritatile maghiare. Singurul supravietuitor a fost copilul Elie. Multi nu cunosc faptul istoric ca, mai multi localnici maramureseni l-au contactat pe tatal lui Elie Wiesel (capul unei respectate familii evreiesti din Sighet) si i-au propus sa salveze familia lui in intregime, ascunzand-o in muntii din jur. I-au spus: "Domnule Wiesel, autoritatile maghiare o sa va aresteze in curand, cu toata familia impreuna si o sa va expedieze in Germania, iar de acolo nu veti mai avea scapare. Noi insa avem un plan, bine pus la punct, va ducem toata familia la o stana ascunsa in munti, pe care numai noi o cunoastem si va tinem acolo, cu toate cele necesare traiului, pana se termina razboiul. Germania deja a pierdut razboiul, mai mult de un an nu va mai dura, va rugam deci sa acceptati propunerea noastra". Insa batranul Wiesel a refuzat categoric sa fie salvat de romani. Le-a declarat maramuresenilor ca, "La urma urmelor el este maghiar, nu evreu, ma rog, maghiar-evreu si are toata increderea in autoritatile maghiare". Degeaba au incercat sa-i explice taranii maramureseni ca a fost poate maghiar pana in 1944, insa de aici incolo, pentru administratia maghiara, este numai si numai evreu si va fi arestat. Ceea ce s-a si intamplat. Poate patriarhul familiei Wiesel s-a gandit ca este mai bine sa se bazeze pe "corectitudinea" administratiei maghiare, decat pe niste valahi imputiti (büdös oláh), poate mancarea de la stana i s-ar fi parut putin kosher (un an de zile sa mananci numai mamaliga cu branza, slanina, cas si urda ar fi fost poate de nesuportat pentru familie), poate s-a gandit ca va trebui odata si odata sa deconteze intretinerea la stana, cine mai stie acum de ce a fost luata atunci, in acele zile tragice, o decizie atat de gresita, care a costat in final viata intregii familii, cu exceptia copilului Elie Wiesel. Iar el, reputatul savant de astazi, onorat de toate universitatile din lume, manifesta o ciudata amnezie: ataca incontinuu poporul roman si Romania, pentru presupusul Holocaust din Romania, inclusiv pentru tragedia produsa familiei lui, uitand, deliberat, ca familia lui a fost trimisa la Auschwitz de autoritatile maghiare, care ocupau nu numai Maramuresul, ci si toata Transilvania de Nord. Spre deosebire de mult hulitul Ion Antonescu, care nu a expediat absolut niciun evreu la Auschwitz, ramanand surd si orb, pana la sfarsit, la toate apelurile in acest sens facute de Adolf Hitler.
LIVIU VALENAS