kiwifi / septembrie 13, 2013
Motivele mele pentru care eu susțin din plin autonomia Ținutului Secuiesc sunt date în primul rând de faptul că întotdeauna autonomia administrativă specială atrage autonomie fiscală. Asta înseamnă că 80-90% (de exemplu – cam acesta e nivelul în Țara Bascilor sau Tirolul de Sud) din toate impozitele colectate (inclusiv TVA, accize, taxe de timbru, amenzi, etc.) rămân acolo, și restul este trimis la București pentru serviciile naționale (armată, diplomație, etc.) și nu mai există nici un fel de plăți de transfer de la centru la regiune sau invers. Având în vedere că, la ora asta, Harghita, Covasna și estul Mureșului sunt beneficiari neți de la bugetul de stat (primesc înapoi mai mulți bani decât dau) și că zona este destul de slabă structural, asta ar însemna:
1. Din punct de vedere economic, o economie de bani pentru statul român, neobligat să mai pompeze bani acolo, și implicit o nevoie locală de competitivizare și diversificare economică.
2. Din punct de vedere politic, introducerea unei competiții reale. Acum, alegerile de acolo sunt fără miză: UDMR câștigă oricum totul în alegerile la nivel național, și românii sunt prea puțini pentru a conta în lupta electorală națională. De aceea politicienii de la centru nu au de ce să susțină investiții, lucrări publice sau evenimente culturale sau de altă natură acolo, fiindcă nu câștigă și nu pierd credit electoral – nu este nimic personal, este vorba doar de realpolitik și cum să se depună efortul minim pentru a obține scopul dorit. Din experiența altor provincii autonome, odata ce ei au în mână pâinea și cuțitul în ceea ce privește banii, vor apărea partide regionale și competiția electorală reală.
3. În cazul discuției cu privire la o unire cu Republica Moldova, posibilitatea de a oferi un statut similar Găgăuziei și deci de a elimina opoziția și scepticismul acestora cu privire la unire și la „iredentismul românesc”.
Am aruncat și o privire și asupra cifrelor demografice (toate datele sunt oficiale și finale conform recensământului din 2011).
Lăsând la o parte valea superioară a Mureșului (orașul Toplița și comunele Bilbor, Gălăuțaș, Sărmaș, Subcetate – RO: 19.488, HU: 4386), în restul județului Harghita rămâne RO: 21.527 (concentrați în principal în Tulgheș, Corbu, Voșlăbeni, Bălan, Miercurea-Ciuc), HU: 258.077. Zona menționată mai sus poate fi ușor alipită județului Mureș (sau cum s-ar mai numi în cazul unei ipotetice reorganizări administrative), fiindcă specificul său etnic, cultural și economic corespunde cu cel de pe partea cealaltă a actualei limite de județ (Lunca Bradului, Stânceni, Răstolița, Deda, etc.). Singura problemă majoră ar fi distanța semnificativă (peste o oră și jumătate!) față de centrul regional Târgu Mureș.
În Covasna, fără zona Întorsura Buzăului (orașul plus comunele Barcani, Dobârlău, Sita Buzăului, Valea Mare, RO: 18.610, HU: 67) avem RO: 31.999 (predominant în Sf. Gheorghe și unele sate de la limita cu județul Brașov), HU: 154.931. Această zonă gravitează clar spre Brașov din punct de vedere economic, căile de comunicație sunt îndreptate spre Brașov și distanța nu este foarte mare.
Până acum avem deci RO 53.526, HU 413.008.
În partea de est a jud. Mureș (zonă contiguă cu Harghita: Bălăușeri, Bereni, Chibed, Eremitu, Fântânele, Gălești, Ghindari, Hodoșa, Măgherani, Miercurea Nirajului, Neaua, Păsăreni, Sângeorgiu de Pădure, Sărățeni, Sovata, Vărgata, Vețca) avem RO 3928, HU 46.297.
Total Ținutul Secuiesc ar fi acum RO 57.454, HU 459.305. Plus comuna Ghimeș-Făget din Bacău (RO 1996, HU 3067).
Zona metropolitană Târgu Mureș (orașul plus Acățari, Crăciunești, Corunca, Cristești, Ernei, Gheorghe Doja, Livezeni, Pănet, Sâncraiu de Mureș, Sângeorgiu de Mureș, Sânpaul, Sântana de Mureș, Ungheni): RO 92.151, HU 95.575 merită privită mai cu atenție. În oraș limba română are la ora actuală ceva mai mulți vorbitori decât limba maghiară, dar în majoritatea comunelor suburbane limba maghiară domină absolut, chiar dacă și aici există un procentaj semnificativ de vorbitori de română. Majoritatea acestora sunt aproape lipite de oraș sau de o localitate imediată (ex. Ungheni este lipit de Cristești, care e lipit de Târgu Mureș) și o parte foarte mare a populației lucrează în oraș, deci ar fi un nonsens alipirea lor la orice altă construcție administrativă. În plus, acestea formează o unitate economică: magazinul Selgros este în Sângeorgiu, Real este în Corunca, aeroportul este în Ungheni, etc. și aproape toate sunt deservite de sistemul de transport public urban.
Aceste două entități ar acoperi împreună aproape jumătate din populația de limbă maghiară din România și aproape toată aria geografică unde maghiara este limba majoritară.
Din Mureș ar mai rămâne, din motive geografice (discontinuități) patru comune predominant de limbă maghiară în afara Ținutului Secuiesc: Mădăraș, Gornești, Glodeni, Voivodeni; precum și un număr foarte mare de așezări cu populație mixtă. În actuala geografie umană, aceste comune ar rămâne în mod cert „orfane”: Mădăraș se află în capătul vestic al zonei directe de influență a Târgu Mureșului, fără a fi însă parte a zonei metropolitane, pe când celelalte trei sunt între Ernei și Reghin, pe Mureș.
În afară de linia Chichiș – Ormeniș – Vânători – Tg. Mureș – Glodeni, granița insulei de limbă maghiară este extrem de categorică. De exemplu, la doar 6 km de Ditrău (98,8% HU) este Sărmaș (80,12% RO). În aceasta zonă însă, există sate mixte pe ambele părți ale limitei de județ Brașov-Covasna (ex. Apața – BV, Vâlcele – CV).
Ca populație, Ținutul Secuiesc ar fi pe locul 11 (comparând cu județele țării), însă ar avea o suprafață de cca. 10.000 – 11.000 km2 (din păcate nu am găsit o situație exactă cu suprafețele comunelor, deci a trebuit să aproximez), ceea ce ar însemna o densitate medie a populației de aproximativ 50 de locuitori/km2, a treia cea mai mică după județele Tulcea și Caraș-Severin. Ar scădea și necesarul birocratic, fiindcă în loc de două administrații județene (cu tot aparatul birocratic aferent) deservind o populație mică, ar exista o singură administrație (regională și autonomă).
Populația relativ semnificativă numeric, distanța mică de doi poli economici și culturali (Brașov, Tg. Mureș) semnificativi, diversitatea reliefului și potențialul economic al zonei pot compensa pentru poziția izolată a zonei (puține căi de comunicație de importanță națională sau europeană) și densitatea scăzută a populației.
Nota Redacţiei: MaghiaRomânia nu are o opinie colectivă asupra autonomiei, însă încurajează discuţiile pro şi contra acestei idei. Acest articol exprimă opinia individuală a redactorului Kiwi.