„Mareşalul Antonescu în istorie şi istoriografie”
 |  |  |
| Alexandru Moraru, Chişinău |
| Miercuri, 29 Iunie 2016 13:15 |
 La 31 mai 2016 în incinta Bibliotecii Centale a B.M. „B.P.Haşdeu" s-au desfăşurat lucrările Conferinţei Ştiinţifice „Mareşalul Antonescu în istorie şi istoriografie". Conform relatării profesorului Sergiu Cataraga, „este pentru prima dată în istorie, de la cel de-Al Doilea Război Mondial până în prezent, când se discută liber, aici, în centrul Chişinăului, despre personalitatea mareşalului Ion Antonescu". Manifestarea ştiinţifică a fost organizată cu prilejul comemorării la 1 iunie 2016, a 70 de ani de la asasinarea mareşalului Antonescu, iniţiativa aparţinând cunoscutului istoric arhivist şi publicist Alexandru Moraru, şef oficiu la Biblioteca Centrală a Bibliotecii Municipale „B.P.Haşdeu" din Chişinău. Profesorul universitar, doctor hab. în istorie Anatol Petrencu şi bibliotecarul principal Elena Şendrea au fost cei care au susţinut în mod substanţial frumoasă iniţiativă conducerea instituţiei fiind de acord cu desfăşurarea menţionatei manifestări în cadrul planului de activitate a Bibliotecii Centrale.Conferinţa a fost moderată de prof. Daniela Vacarciuc, directorul Liceului Teoretic „Vasile Alecsandri" din Chişinău. La deschiderea conferinţei s-a dat citirie mesajului Centrului de Istorie şi Civilizaţie Europeană din Iaşi: „În amintirea regretatului Profesor Gheorghe Buzatu, istoricul de atitudine şi înaltă probitate profesională, care s-a dedicat nemijlocit şi cu pasiune desluşirii personalităţii Mareşalului Ion Antonescu, lăsând posterităţii pagini memorabile despre participarea României la Războiul din Răsărit, Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană din cadrul Academiei Române - Filiala Iaşi salută şi susţine iniţiativa ştiinţifică a colegilor de la Chişinău, organizatori ai Conferinţei cu titlul: „Mareşalul Antonescu în istorie şi istoriografie". Suntem convinşi că prin această Conferinţă, Mareşalul Antonescu - victimă a unui proces nedrept, instrumentat de „cei fără de Neam şi Dumnezeu" -, va avea parte de un binemeritat Recurs. Un Recurs în faţa istoriei, care să slujească, înainte de toate, adevărul istoric, dar şi „dreptul nostru întreg. Atât şi nimic mai mult", după afirma inegalabilul Nicolae Iorga cu privire la Basarabia, în 1940, anul marii Tragedii a României Mari". Deşi subiectul acestei conferinţe s-a dovedit a fi deranjant pentru unii, faptul că sala în ziua conferinţe era arhiplină ne-a convins că suntem pe calea cea dreaptă al restabilirii adevărului istoric. Comunicări - Mareşalul Antonescu, primul investigator al deportărilor staliniste din Basarabia ocupată (28.06.1940- 22.06.1941) - Dr. Viorica Olaru Cemârtan „[...] În timpul guvernării sale, mareşalul a acordat o mare atenţie constatării şi înregistrării crimelor şi abuzurilor efectuate de bolşevici în Basarabia[1]. Printre aceste crime, deportarea basarabenilor era printre cele mai fioroase, şi pe bună dreptate, generalul a ordonat cercetarea acestui aspect cu multă tenacitate. Timp de câteva luni au fost efectuate studii de teren[2], colectându-se din comună în comună date şi mărturii pentru a fi estimată pierderea calitativă şi cantitativă a resurselor umane din Basarabia ca urmare a deportărilor staliniste. Arhivele abundă în mostre care dovedesc o analiză profundă efectuată de autorităţile române privitor la acţiunile de deportare, prigoană, vrăjmăşie, schingiuire, incendiere, profanare a bisericilor şi a elementului românesc de către bolşevici. Au fost întocmite rapoarte şi dări de seamă prin care se descriu formele acţiunii de prigoană, categoriile sociale implicate şi faptele pe care le-au săvârşit[3], tabele şi liste de persoane deportate, condamnate, arestate din diferite comune[4]. Aceste liste completează şi întăresc datele din „Cartea Memoriei"[5] care a fost concepută ca un catalog al victimilor regimului totalitar comunist. Administraţia lui Ion Antonescu adună dovezile ce atestă asasinatele care au avut loc în sediul N.K.V.D.[6] (clădirea fostului Consulat Italian) şi în alte locaţii sumbre din Chişinău. Mergând la faţa locului, se lua act de grozăveniile descoperite şi dacă era posibil, se făcea identificarea victimelor". Mareşalul Antonescu, previziuni în primăvara anului 1944" - Prof. Univ. dr. Ion Coja Autorul comunicării neputând veni, tema a fost susţinută prin lectura mesagerului domniei sale, dr. Alexei Creţu: „Vă felicit pentru ceea ce faceți. La București, colegii dumneavoastră, istorici universitari și academici, nu s-ar încumeta să se întâlnească pentru a discuta câteva ore bune despre „mareșal". Îi pomenesc cu oarecare silă pe acești așa ziși colegi, dar o fac de dragul dumneavoastră, al contrastului fericit în care vă poziționați. Ce ne-am face noi, la București, fără dumneavoastră, basarabenii?! Mă bucur să văd că se confirmă ceea ce am constatat în urmă cu un sfert de veac: inima românismului bate cel mai tare de cum treci Prutul spre Soare Răsare!... Suntem în plină epocă de afirmare a Școlii Basarabene, care a preluat stindardul inițiativei și responsabilității naționale!... Mă înclin în fața dumneavoastră: Patria recunoscătoare! Vă rețin câteva minute ca să vă dau o veste, o informație care completează în chip strălucitor portretul Mareșalului. A apărut un document, un text memorialistic, scris de un fost general al Mareșalului, destul de apropiat de acesta pentru ca în primăvara lui 1944 Ion Antonescu să-i încredințeze o misiune secretă de mare importanță. În condițiile în care ocuparea României de către Armata Roșie devenise iminentă și inevitabilă, Ion Antonescu a apreciat că se impunea organizarea unei rezistențe armate în munți, după modelul luptei de partizani din U.R.S.S. și din Jugoslavia. Ion Antonescu i-a convocat pe doi generali, pe povestitor și pe șeful acestuia, și le-a cerut să studieze cât mai grabnic maniera în care sârbii și rușii au dus lupta de gherilă împotriva ocupantului nazisist. A ordonat să se treacă la amenajarea în munți a unor depozite de armament, de echipamente, a unor ascunzători etcetera, pentru ca după ocuparea Țării să se poată declanșa lupta de partizani..." Este cazul să menţionăm, că în cadrul conferinţei au fost prezentate câteva fragmente din filme documentare şi filmul artistic „Oglinda", inclusiv un film de scurt metraj actual cu Teodor Donos din Făleşti, fost ostaş în Armata Română pus la dispoziţie de nepotul acestuia, Dorin Grecu. Intervenţia academicianului Sergiu Chirca la acest subiect a fost înalt apreciată şi completată cu aplauze ale publicului avid de adevăr istoric. - „Ion Antonescu şi Statutul Basarabiei (1941-1944)" - Prof. univ. dr.hab. Anatol Petrencu „În luna mai 1941 emigranţii basarabeni, stabiliţi în România, au discutat şi au lansat ideii referitoare la viitorul provinciei. Propunerile liderilor basarabeni au ajuns la Conducătorul Statului Român Ion Antonescu. În răspunsul dat, Ion Antonescu sublinia: « Vom reflecta asupra planului pe care-l propuneţi pentru organizarea Basarabiei şi în părţile sale bune şi realizabile ni-l vom însuşi »[7]. El a dat o apreciere înaltă Subsecretariatul Românizării, Colonizării şi Inventarului ca fiind foarte bun şi a dat dispoziţie marilor ziare să publice «şi plângerea d-lui Petre Cazacu şi răspunsul dat » de Subsecretariatul respectiv. In toiul luptelor pentru eliberarea Basarabiei de bolşevism, la 3 iulie 1941, Vice-preşedintele Consiliului de Miniştri, profesorul Mihai A. Antonescu a expus în cadrul unei conferinţe, ţinute în incinta Ministerului de Interne, proiectul organizării celor două provincii româneşti - Basarabia şi Bucovina - expresie a «suveranităţii Statului Român în aceste teritorii»[8]. În fata administraţiei ce urma să sosească în Basarabia a fost pusă sarcina organizării producţiei, valorificării recoltei, aprovizionării populaţiei cu produse alimentare, combustibil etc. « Printre primele acte administrative pe care le va întreprinde Guvernul, a subliniat profesorul Mihai Antonescu va fi stabilirea unui inventar general al bunurilor, a unui recensământ al populaţiei şi al proprietăţii[9]. Programul guvernamental prevedea o nouă organizare administrativă a Basarabiei printre care şi crearea unui nou judeţ în sudul Basarabiei, deoarece judeţele Ismail şi Cetatea Aibă aveau întinderi teritoriale prea mari pentru o administrare eficace»". - „Ion Antonescu în documentele de arhivă din Chişinău" - Alexandru Moraru O caracteristică fondurilor arhivistice aflate în arhivele din Chişinău la tema nominalizată, subliniind că în arhivele noastre mai există la acest subiect multe mii de dosare nevalorificate. - „Personalitatea lui Ion Antonescu ca model al demnităşii naţionale" - Prof. Daniela Vacarciuc. - „Atitudinea guvernului Antonescu faţă de reformele din Basarabia şi Transnistria" - Prof. univ. dr. Sergiu Cataraga. - „Ion Antonescu în propaganda sovietică: mit şi realitate" - Prof. dr. Sergiu Munteanu.cercetătorul ştiinţific superior de la Centrul de Cultură şi Istorie Militară. - „Reglementările în domeniul sanitar din Basarabia sub administraţia Antonescu" Prof. Dr. Natalia Grădinaru, Academia de Ştiinţe a Moldovei. - „Un destin, o misiune: Mareşalul Ion Antonescu şi lupta pentru Basarabia" Prof. Dr. Corneliu Ciucanu, cercetător ştiinţific la Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană. Ultimele trei comunicări, inclusiv cea a scriitorului şi publicistului Grigore Grigorescu (care nu au putut fi prezenţi), vor fi publicate în volumul materialelor conferinţei, în curs de editare. Sursa - Secretele Istoriei Notă: Filmul desfăşurării lucrărilor conferinţei de la Biblioteca Centrală B.P. Haşdeu din Chişinău pot fi accesate pe You Tube[10] --------------------------------------- [1] Alexandru Moraru, Anatol Petrencu (ed.), Mareşalul Ion Antonescu şi Basarabia. 1941-1944, Iaşi, Editura Demiurg, 2008, 362 pag. [2] Alexandru Moraru, Basarabia Mareşalului Antonescu..., pp. 30,31, 34. [3] Alexandru Moraru, Anatol Petrencu (ed.), Mareşalul Ion Antonescu, p. 35. [4] Ibidem, pp. 40, 41, 42, 43, 44. [5] Elena Postică, Maria Praporşcic, Vera Stăvilă, Cartea Memoriei, volumele I-IV, Chişinău: Ştiinţa, 1999-2003. [6] Alexandru Moraru, Anatol Petrencu (ed.), Mareşalul Ion Antonescu ..., pp. 60, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 73, 76, 77. [7] Arhivele Statului, Bucureşti, fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri (PCM), dosar 469/1941, f. 7. [8] Ioan Scurtu, Constantin Hlihor, Complot împotriva României. 1939-1947. Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa în vâltoarea celui de-al Doilea Război Mondial, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 1994, p. 72. [9] Mihai A. Antonescu, Pentru Basarabia şi Bucovina. Îndrumări dare administraţiei dezrobitoare, Bucureşti, 1941, p. 16. [10]https://morarita.wordpress.com/2016/06/03/exceptional-video-conferinta-maresalul-antonescu-in-istorie-si-istoriografie-31-mai-2016-chisinau/ şi https://istoriemilitarasicultura.wordpress.com/2016/06/03/maresalul-antonescu-in-istorie-si-istoriografie-filmul-conferintei-31-mai-2016-chisinau/ |