TOP 25 Mari firme de avocatură îndestulate din bani publici. Și cum a încercat Primăria lui Oprescu să ascundă cui a dat zeci de milioane pentru consultanță juridică

Aproape 150 de milioane de lei este suma plătită de autorități publice firmelor de avocatură, pentru diferite servicii, în perioada 01.07.2012 – 31.12.2015 (practic, în timpul Guvernelor Ponta), se arată într-un raport al Corpului de Control al primului ministru, publicat luna trecută. Din cele 147 de instituții care au avut încheiate asemenea contracte, 104 (aproximativ 70%) au în organigramă, ca salariați, juriști proprii. ”Campioana” instituțiilor publice care au apelat la servicii de avocatură – deși are 53 de juriști proprii – a fost Primăria Municipiului București, condusă în perioada cuprinsă în raport de Sorin Oprescu, care a plătit peste 50 de milioane de lei (o treime din suma din raport!) pentru asemenea servicii. Printre firmele de avocatură la care a apelat Oprescu s-a numărat și cea a lui Dan Șova. Pentru un onorariu de 100 de euro/oră, firma lui Șova a ”consiliat” Primăria lui Oprescu să cumpere chioșcuri de 40.000 de euro bucata (cât un apartament!).

Astfel e de înțeles de ce Primăria Municipiului București a refuzat să răspundă la întrebările Societății Academice din România (SAR), care a solicitat anul trecut numele firmelor de avocatură și sumele contractelor încheiate cu acestea. Tot luna trecută, instanțele de judecată au decis definitiv că aceste informații sunt de interes public, obligând Primăria București să răspundă întrebărilor SAR – detalii aici.

Raportul Corpului de Control al Guvernului Cioloș poate fi comparat și cu un document asemănător realizat de Corpul de Control al Guvernului Ponta, care a analizat perioada Guvernelor Boc și MRU. Analizând cele două documente, concluziile nu sunt deloc încurajatoare: Ordonanța de Urgență nr. 26/2012, care ar fi trebuit să reducă cheltuielile publice cu asemenea servicii, s-a dovedit a fi un eșec. Singurele lucruri care s-au schimbat sunt: 1) Topul instituțiilor publice care au apelat la serviciile de avocatură privată și 2) Topul firmelor de avocatură care au avut acces la aceste contracte publice.

Ce arată raportul Corpului de Control a Guvernului Cioloș

Corpul de Control al primului ministru a făcut o analiză privind achiziția de servicii juridice de către un număr de 304 entităti publice, dintre care 18 ministere, 160 societăți de stat și toate prefecturile, ISJ-urile și primăriile orașelor reședință de județ. S-a urmărit comportamentul acestor entități finanțate din banii publici, după 12.06.2012, data intrării în vigoare a OUG nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative. Această ordonanță de urgență prevede ca regulă de bază că dacă o instituție de stat are în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică, nu poate achiziționa servicii juridice de consultantă, de asistență și/sau de reprezentare. Excepții de la această regulă pot fi făcute doar în situații temeinic justificate, în care activitățile juridice necesare entităților publice nu pot fi asigurate de către personalul de specialitate juridică angajat.
Secretarul de stat Valentin Mircea a constatat că în perioada 01.07.2012 – 31.12.2015, 147 entităti publice (aproximativ jumătate din totalul entităților studiate) au avut încheiate contracte de asistentă, consiliere și reprezentare juridică cu diverse forme de exercitare a profesiei de avocat (cabinete individuale, cabinete asociate, societăti profesionale și societăti profesionale cu răspundere limitată), pentru care a fost plătită suma totală de 149.872.621,62 lei, cu TVA.
Din cele 147 de entităti publice, un număr de 104 (aproximativ 70% dintre acestea), dețineau în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică. Au fost solicitate informații cu privire la achiziția unor servicii juridice de la următoarele entități publice.

Topul firmelor de avocați abonate la contracte publice

Cele mai răsfățate au fost 25 de cabinete individuale de avocatură sau societăti profesionale de avocatură, care în perioada 01.07.2012 – 31.12.2015, au avut, fiecare în parte, încasări cumulate de peste 1.000.000 lei de la entităti publice. Corpul de Control al Premierului a realizat și un top al avocaților cel mai bine hrăniți cu bani publici:

Mocanu & Asociații S.C.A. (continuatoarea din 2015 a Boștină și Asociații – n. RC) – 16.345.463,00 lei;
Leaua & Asociații S.C.A. – 13.148.703,33 lei;
Freshfields Bruckhaus Deringer LLP – 8.886.182,58 lei;
Rațiu & Rațiu S.C.P. – 7.926.723,63 lei;
Sfîrâială & Asociații S.P.C.A. – 6.943.728,20 lei;
Cliza Claudia C.I. – 5.127.511,60 lei;
Mihai Ștefan C.I. – 3.996.307,22 lei;
Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen S.C.A. – 3.390.468,28 lei;
Filei Bar – Nir S.C.P.A. – 2.781.974,37 lei;
Bustea-Deheza & Asociații S.C.P.- 2.729.664,40 lei;
Mitu & Asociații S.C.A. – 2.650.436,49 lei;
S.C.P.A. Daghie & Asociații – 2.580.440,00 lei;
Societatea Deloitte Consultanță S.R.L., Mușat & Asociații S.P.A.R.L. și Systra S.A. – 2.503.991,05 lei;
Grigorescu, Ștefănică & Asociații S.P.A.R.L. – 2.398.346,00 lei;
S.C.P.A. Cosma & Asociații – 2.094.818,60 lei;
Pricop & Banu S.C.A. – 2.068.451,84 lei;
Dănilă, Petre & Asociații S.C.A. – 1.883.124,21 lei;
S.C.P.A. Oancea & Asociații – 1.817.531,04 lei;
Țucă, Zbârcea & Asociații S.C.A. – 1.742.039,77 lei;
Popovici Nuțu Stoica & Asociații S.C.A. – 1.383.854,26 lei;
Boștină & Asociații S.P.R.L. – 1.239.731,94 lei;
Vlănțoiu & Asociații S.P.R.L. – 1.107.284,42 lei;
Consorțiul Lalive Avocats și Leaua & Asociații S.C.A. – 1.104.547,02 lei;
Cobuz si Asociații S.C.P.A.- 1.076.896,83 lei;
Oglinda Nemeș Voicu S.C.P.A. – 1.052.966,59 lei.

Topul instituțiilor publice care au plătit servicii externe de avocatură (între 1 iulie 2012 și 31 decembrie 2015)

Notă: Au fost luate în calcul doar entitățile de stat care au efectuat plăți cumulate de peste 1.000.000 lei (TVA inclusă) pentru servicii juridice:

Primăria Municipiului București – 50.446.297,11 lei;
Ministerul Finanțelor Publice – 18.315.403,71 lei;
Ministerul Tineretului și Sportului – 6.943.728,2 lei;
Primăria Municipiului Galați – 6.492.789,64 lei;
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 6.398.862,21 lei;
Ministerul Fondurilor Europene – 5.854.090,26 lei;
Ministerul Mediului, Pădurilor și Apelor – 4.163.173,13 lei;
Primăria Municipiului Constanța – 3.548.358,66 lei;
Ministerul Transporturilor – 2.503.991,05 lei;
Biroul de Turism pentru Tineret – 1.962.396,76 lei;
Compania Națională Poșta Română S.A. – 1.900.866,16 lei;
Opera Națională București – 1.668.356,26 lei;
Spitalul Universitar de Urgență București – 1.310.076,28 lei;
Societatea “Opcom” S.A. – 1.306.122,36 lei.

Singurele instituții fără personal juridic propriu din această listă sunt Spitalul Universitar de Urgență București și societatea “Opcom” S.A..

PMB deși a avut în structura organizatorică 53 de consilieri juridici, a plătit 50.446.297,11 lei pentru servicii juridice de la privați

Excesele conducerii PMB sunt cunoscute, cel mai mediatizat caz fiind al avocatului politician Dănuț Șova, care primea 100 euro/oră pentru servicii de consultanță juridică acordate Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) în perioada cât primar a fost Sorin Oprescu, fostul coleg de partid al lui Șova. Rodul complexei consultanțe a fost achiziția de către ALPAB a unor chioșcuri care costă cât un apartament: 40.000 euro bucata, semn ca Dan Șova e un om al gusturilor fine.
Pentru a înțelege gradul de risipă a banului public de către PMB, reprezentanții Corpului de Control au comparat suma plătită avocaților de administrația Oprescu, cu cea plătită de Ministerul Finanțelor, care în același interval studiat, de 3 ani și jumătate, a făcut plăți cumulate de 18.315.403,71 lei, adică aproape de 3 ori mai mici decât primăria lui Oprescu. MFP beneficiază însă de ”înțelegere” din partea inspectorilor de control ai Guvernului, justificarea fiind că ministerul a trebuit să asigure reprezentarea statului român în litigii internaționale, care au privit valori mari, spețe în care a fost necesară tocmirea unor firme de avocatură internaționale cu notorietate.
Corpul de Control a realizat și un top 5 al instituțiilor publice care au efectuat plăți pentru servicii juridice achiziționate fără aprobările prevăzute de lege, însă sumele sunt mici:

Primăria Municipiului Buzău, cu 44.169 lei
Primăria Municipiului Focșani, cu 11.200 lei,
Agenția Națională pentru Protecția Mediului, cu 17.020 lei,
Agenția Națională pentru Locuințe, cu 8.837 lei,
Societatea „Radioactiv Mineral” S.A. Măgurele, cu 3.000 lei.

Din mini-clasamentul de mai sus constatăm că de fapt banii publici au fost alocați în mare parte ”sub protecția legii” care ar fi trebuit să pună stăvilar ”consultanței juridice private”.

România lui Ponta a economisit 40.000 euro față de România lui Boc+MRU. Sau nu?

Actualul raport al Corpului de Control al Primului-Ministru, reflectă o conservare, de facto, a comportamentului reliefat și de către raportarea anterioară, realizată de Guvernul Ponta, imediat după instalarea la Palatul Victoria. La acel moment a fost studiat comportamentul financiar în materie de consultanță juridică a 264 de entități publice, pentru intervalul de 3 ani și 5 luni cuprins între 01.01.2009 și 31.05.2012. La acel moment suma totală plătită a fost de 150.044.846,14 lei. Adică România, sub Ponta, a plătit cu 172.225 lei mai puțin (aproximativ 40.000 euro) decât România lui Boc și MRU. La prima vedere cele două rapoarte nu pot fi comparate, deoarece Corpul de Control al lui Victor Ponta, spre deosebire de Corpul de Control al lui Dacian Cioloș a analizat activitatea a doar 264 instituții publice, față de 309. În realitate însă, numărul instituțiilor scanate a fost ”umflat oarecum artificial” prin înglobarea Inspectoratelor Școlare Județene (42 la număr), ale căror sume plătite pentru consultanță juridică au grad redus de relevanță (aici) si (aici). Însă dincolo de detalii, cifrele de mai sus reliefează că de fapt OUG-ul care trebuia să păzească instituțiile de stat de scurgerea de bani spre servicii avocațiale este un eșec.
În guvernările PDL (partid fuzionat acum cu PNL) entitățile statului care au cheltuit cei mai mulți bani publici cu servicii private de avocatură sunt:

Compania Națională Loteria Română S.A. – 20.630.477,60 lei;
Electrica S.A. – 14.555.248,90 lei lei;
Hidroelectrica S.A. – 11.548.613,00 lei;
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului – 11.294.165,39 lei;
Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – CNADNR – 5.909.317,16 lei;
S.C. Metrorex S.A. – 5.244.781,43 lei;
S.C. Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române – TAROM S.A. – 4.917.660,86 lei;
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului – 4.895.708,39 lei;
Societatea Naţională Nuclearelectrica S.A. – 4.375.214.77 lei;
S.C. Oltchim S.A. – 4.140.551,12 lei;
Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti S.A. – 2.909.635,32 lei;
S.C. Electrica Serv S.A. – 2.688.592,64 lei;
S.C. Termoelectrica S.A. – 2.684.451,42 lei;
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă – 2.459.214 lei;
Administraţia Naţională Apele Române – 2.280.021,19 lei;
S.C. Oil Terminal S.A. – 2.039.449,17 lei;
Compania Naţională ‘Poşta Română’ S.A. – 1.992.829,25 lei;
Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA – 1.982.840,45 lei;
Regia Naţioală a Pădurilor – ROMSILVA – cumulat pentru direcţiile silvice judeţene – 1.731.517,00 lei;
Societatea Naţională a Sării S.A. – 1.605.612,28 lei;
Administraţia Fluvială a Dunării de Jos R.A. Galaţi – 1.566.291,83 lei;
Garda Naţională de Mediu – 1.473.870,10 lei;
Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat – R.A.P.P.S. – 1.412.847,25 lei;
Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral – 1.228.745,53 lei;
Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A. – 1.184.562,29 lei;
Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A. – 1.132.343,83 lei.

În listă apar instituții de stat recunoscute pentru perseverența lor pe termen lung în astfel de comportamente. Cităm doar două instituții din lista de mai sus, reprezentative pentru numele importante de politicieni de calibru antamați ca avocați:

RAAPPS, care în 2003-2004 a hrănit din banii săi contul Elenei Udrea cu peste 2 miliarde de lei. Ulterior, în 2008, fiind lansată deja pe o traiectorie ascendentă în politica mare, Udrea a decis să se debarașeze ”simbolic” de această tinichea, returnând banii câștigați cinstit din prestațiile sale avocațiale pentru RAAPPS. Nu știm cât a reușit, dat fiind că RAAPPS-ul a fost o bună perioadă în sfera de influență a lui Dorin Cocoș, începând din Guvernarea Năstase până în Guvernarea Boc.
AVAS, care în trecut a alimentat contul avocatei Alina Gorghiu. Din cele 36 de contracte încheiate de AVAS în perioada 01.11.2007-01.03.2009, 11 au fost câștigate de casa de avocatură a Alinei Gorghiu și 6 de casa de avocatură a lui Dănuț Șova.

Care sunt cei mai de anduranță prestatori de servicii avocațiale către statul român

Comparând cele două analize, cea efectuată de Corpul de Control al Premierului Dacian Cioloș și cea a Corpului de Control din mandatul lui Victor Ponta ca prim ministru, constatăm o serie de permutări în clasament, semn că schimbarea ”lupului” n-a schimbat și năravul, ci doar beneficiarii lui. Mai jos prezentăm topul avocaților și caselor de avocatură cu încasări cumulate de peste 1 milion lei de la entități publice în intervalul 01.01.2009-31.05.2012:

Raţiu & Raţiu S.C.P. – 26.550.965,31 lei (locul 4);
Boştină & Asociaţii S.P.R.L. – 10.877.010,33 lei (locul 21, dar și locul 1 prin firma continuatoare Mocanu & Asociații);
Stoica & Asociaţii S.C.P. – 10.665.490,10 lei (exit);
Eduard Făgărăşanu C.I. – 6.431.451,00 lei (exit);
CMS Camelei Mc Kenna S.C.P. – 5.927.692,91 lei (exit);
Societatea profesională ‘Centrul de Consultanță în Afaceri’ S.R.L. – 5.140.861,54 lei (exit);
Țucă, Zbârcea & Asociații S.C.P. – 4.810.359,41 lei (locul 19);
Mircea Andrei şi Asociaţii S.C.P. – 4.683.747,14 lei (exit);
Leaua şi Asociaţii S.C.P. – 3.693.678,13 lei (locul 2);
Enescu, Panait, Pop & Asociaţii S.C.P. – 3.265.507,10 lei (exit);
Muşat şi Asociaţii S.P.R.L. – 2.928.693,57 lei (locul 13 în noul clasament, dar în tandem);
Corbett & Co International Construction Lawyers Ltd – 2.356.732,11 lei (exit);
Șova şi Asociații S.C.P. – 2.216.183,51 lei (exit, pe motiv de numire a lui Șova ca ministru, în top a intrat însă, pe locul 8, firma mamei lui Șova);
Ion Todan C.I. – 1.936.931,58 lei (exit);
A.C. Pop C.I. – 1.884.739,58 lei (exit);
Clyde & Co LLP – Londra – 1.738.745,37 lei (exit);
Magda Budes C.I. – 1.632.240,00 lei (exit);
Vilau & Mitel S.C.P. – 1.353.601,65 lei (exit);
Lucia Muşat C.I. – 1.339.717,20 lei (exit);
Freshfields Bruckhaus Deringer LLP – 1.256.927,00 lei (locul 3);
Muşetescu, Stănculescu şi Asociaţii S.C.P şi Arthur Muşetescu C.I. -1.192.051,00 lei (exit);
Pavel & Asociaţii S.C.P. – 1.155.712,23 lei (exit);
Mihaela Vrany C.I. – 1.059.493,60 lei (exit)

Constatăm că pe poziția 2 (medalia de argint) în topul sumelor primite de la stat în guvernările Boc și MRU, se regăsește casă de avocatură Boștină și Asociații. Urmare a activității intense a DNA din ultima perioadă, acum știm ca Doru Boștină în loc să apere statul român, a fost mai degrabă un favorizat politic din categoria grea, fiind implicat în mai multe scheme infracționale, de la intermediar pentru mită în Dosarul Microsoft, până la evaziune fiscală. În urma scandalurilor în care a fost implicat, Doru Boștină s-a retras din firmă, iar din vara lui 2015, la adresa Boștină & Asociații, retrasă de pe piață, a continuat să funcționeze Mocanu & Asociații (cu Laura Mocanu, fost partener asociat la Boștină și cu alți avocați de la Boștină în structură – vezi aici)
Pe locul 13 în clasament vedem casa de avocatură Șova și Asociații. Ulterior tot DNA-ul ne-a făcut un portret foarte pitoresc al hărniciei avocațiale a lui Dănuț Șova, începând cu complexurile energetice, până la parcurile bucureștene. Dincolo de partea amuzantă, aceste două exemple (care însumează 8% din suma totală pe intervalul studiat) reflectă de fapt un stat captiv rețelelor de devalizare a banilor publici, inclusiv prin ”metoda avocatul”. Pe lângă Boștină și Șova, în listă găsim și avocați politicieni, cum e cazul milionarului Mircea Andrei care și-a primit porția de contracte avocațiale cu statul pe vremea când PDL (partidul pe care-l reprezenta în Senatul României) era la Guvernare.
Un indicator al modului bizar în care e organizată piața serviciilor avocațiale private prestate statului român este numărul mare de ”prospături” care intră în topul încasărilor odată cu fiecare nou ciclu politic. E puțin probabil ca 73,9% din casele de avocatură, care au încasat sume uriașe de bani de la statul român în intervalul 2009-2012, să-și fi pierdut brusc apetitul pentru banul public în intervalul 2012-2015. E mai degrabă vorba de modificarea ”parametrilor de acces” al unor case de avocatură în detrimentul altora, la semnarea de contracte cu statul, odată cu schimbarea de regim politic.
***

CITEȘTE AICI cum a câștigat SAR procesul cu Primăria București referitor la obligația acestei instituții publice de a face cunoscut numele caselor de avocatură cu care a încheiat contracte și a sumelor acestor contracte.

Recomandări

6 thoughts on “TOP 25 Mari firme de avocatură îndestulate din bani publici. Și cum a încercat Primăria lui Oprescu să ascundă cui a dat zeci de milioane pentru consultanță juridică”

Danbrudariu 09.05 2016 at 10:57
Marile birouri de avocati sunt o plaga. Prin acestea se schimba rolul avocaturii. Din sacerdotiu devine fabrica de bani. Trebue schimbata legea, Barourile trebue sa aiba obligatia de a supraveghea “ce se inta
Frumos, frumos. Am stabilit cine si ce a facut. Dar, daca exista culpabilitate de ce nu sunt trasi la raspundere si sa restitue sumele cu care au incarcat institutiile de stat ? De ex. Oprescu, Mazare etc.
Interesant. Toate marile contracte dintre Statul Roman si marile companii straine sunt intitdeauna defavorabile Statului (competenta litigioasa in strainatate desi contractul prinveste solul Romaniei, nici o clauza serioasa de despagubire daca strainul nu executa contractul, unde sunt garantiile cerute firmei straine ? etc. Exemple EADS, Microsoft, Electr. oltenia, Bectel -ce cauta in Romania sau e pretul intrarii in NATO ? caci nu a facut nimic-dar toti cer daune de la Romania. Eu nu cred ca e o simpla ignoranta a consilierilor care semnau pt. Romania. Ce credeti ?
Reply↓
Pingback: Primăria București, prinsă cu minciuna. Succes în instanţă pentru SAR. Cum au încercat subordonații lui Oprescu să ascundă cheltuirea a zeci de milioane de lei | România curată
Catalin 10.05 2016 at 07:17
Interesante listele cu companii si institutii, parca ar fi o radiografie a sferelor de influenta.
Reply↓
Pingback: Firmele de avocatură care „se hrănesc” cu bani publici. Instituţiile statului au plătit peste 150 milioane de lei deşi multe aveau jurişti proprii – ȘTIRI ZILNIC
Pingback: Uniunea Ziariştilor Profesionişti » LISTA marilor firme de avocatură, beneficiare ale ”generosului” sistem public
Romeo 14.07 2016 at 08:26
Ceea ce a facut acest nemernic, aceasta otreapa din tata securist, merita sute de ani de temnita. A turnat “ulei peste carne grasa” cum se spune pe la noi, in timp ce probabil refuza ajutoare sociale la familii intr-adevar nevoiase sau… Cu cele sute de milioane putea sa reabiliteze cladiri istorice, sau… Si are tupeul sa apara in public afirmand ca este nevinovat desi a fost prins cu mana in sertar (sub perna).
Reply↓

Ce arată raportul Corpului de Control a Guvernului Cioloș

Topul firmelor de avocați abonate la contracte publice

Topul instituțiilor publice care au plătit servicii externe de avocatură (între 1 iulie 2012 și 31 decembrie 2015)

PMB deși a avut în structura organizatorică 53 de consilieri juridici, a plătit 50.446.297,11 lei pentru servicii juridice de la privați

România lui Ponta a economisit 40.000 euro față de România lui Boc+MRU. Sau nu?

Care sunt cei mai de anduranță prestatori de servicii avocațiale către statul român

6 thoughts on “TOP 25 Mari firme de avocatură îndestulate din bani publici. Și cum a încercat Primăria lui Oprescu să ascundă cui a dat zeci de milioane pentru consultanță juridică”

Leave a Reply

Editoriale

Stiri

Abonare newsletter ARC

Trending Articles