„Într-un interviu acordat cotidianului România Liberă pe 22 februarie 2013, directorul SRI, George Maior reproşa presei româneşti că a permis site-ului Vocea Rusiei să devină prea influent în plan intern. Sugestia lansată, chiar fără a fi rostită de Maior, era destul de străvezie şi consta în a ignora pe viitor Vocea Rusiei. Lucru pe care presa românească l-a făcut, până la un moment dat.
În aceste zile „nivelul de ambiţie" al întregii prese române s-a devoalat plenar prin exemplificarea modului în care a dat CTP-ul în mintea Ouatului la Eurovision. Raportate la acest reper, era normal ca problemele de maximă actualitate, puse în discuţie de Vocea Rusiei, să suscite mult mai mult interes. Este şi cazul site-ului Dcnews.ro, care a spart bariera omertei şi s-a străduit din răsputeri să comenteze, în băşcălie, articolul Cât de aproape a fost adusă România de un nou război, soldat cu dezmembrarea teritorială?
Atitudinea jurnaliştilor Dcnews.ro, faţă de un subiect atât de serios, îşi are justificarea în conţinutul câtorva din cele 830 de telegramele WikiLeaks, transmise de ofiţerii ambasadei SUA de la Bucureşti, în care descriau modul în care unor jurnalişti de marcă din România, li s-a făcut prelucrarea, în cel mai neaoş stil marxist-leninist, după ce ofiţerii americani ai Biroului Organizaţiei de Bază (BOB) au constatat că articolele acestora nu lăudau corespunzător supremaţia „valorilor UE şi NATO".
Cu toate acestea, ţin să-i transmit site-ului Dcnews că autorul articolului din Vocea Rusiei nu este vreun misterios general Ion Pacepa, inventat de Vocea Rusiei, după patent CIA, aşa cum afirmă un „cunoscător". Povestea mea e simplu de aflat, dovadă că un alt jurnalist mai experimentat atunci a avut interes, s-a şi folosit intens de ea, în scop personal. Şi după ce s-a văzut cu sacii în căruţa USL, pare că a şi uitat-o, ca şi când n-ar fi existat.
Nu mai e o noutate că Antenele, B1 Tv, Rtv, Realitatea Tv, Digi 24 îşi regizează emisiunile „coloneilor" de presă, cot la cot cu multilateral cunoscătorii lor invitaţi permanenţi (Mugur Ciuvică, Monica Tatoiu, Andreea Pora, mai nou senatoarea Gabriela Firea, etc.), astfel încât să poată induce doar percepţiile determinate de interesele mogulului de presă care le deţine. De cele mai multe ori ele fiind contrare celor ale marelui public. Nu există nici un feed back, nimeni nu poate intra în direct în vreo emisiune a acestor posturi ca să-şi spună părerea sau să anunţe ceva cu adevărat de interes public.
Dcnews poate afla abia acum şi că între timp s-a petrecut ceva care în mod normal, n-ar fi trecut neobservat de jurnaliştii care pândesc permanent uşile instanţelor, dar care a fost ignorat în mod voit. Singurul canal media care a reuşit să mă surprindă prin sursele sale care au informat obiectiv şi în timp real despre acest eveniment a fost Vocea Rusiei.
După apariţia în Vocea Rusiei a articolului „Cât de aproape a fost adusă România de un nou război, soldat cu dezmembrarea teritorială?", ministrul sârb al Apărării Alexandar Vucic a anunţat că până la sfârşitul anului, Serbia va intra în posesia a 6 noi avioane multirol ruseşti.
Celor care mai speră în ajutorul militar al SUA acordat României, le reamintesc că în deşertul Arizona din SUA, aproape de Tucson, sunt în stare de conservare peste 4.400 de avioane militare americane. Dintre acestea, 1.000 au o resursă de zbor suficient de mare şi pot fi oricând reintroduse în serviciu. Câteva sute sunt de tip F-15, F-16 şi A-10.
Anumite state NATO au primit deja în înzestrare avioane multirol, deconservate din acest uriaş depozit. De exemplu, în 1994, 20 de avioane F-16 block 15OCU aircraft (17 simple comenzi şi 3 duble comenzi) au fost deconservate şi livrate gratis Portugaliei, care a autorizat folosirea de către SUA a bazei aeriene portugheze Lajes. Cele 12 avioane F-16 second hand pe care România doreşte să le cumpere de la armata portugheză în 2017 fac parte din acest lot şi au fost produse între 1983-1984 şi după ce au fost 7-8 ani în înzestrarea aviaţiei SUA, au fost stocate în deşertul Arizona, fiind apoi livrate Portugaliei. Spre deosebire de Portugalia, România nu primeşte de la SUA nici măcar o jambă de F-16 pentru amplasarea scutului antibalistic pe teritoriul său.
Art. 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington pe 4 aprilie 1949 sună astfel: Părţile convin ca la un atac armat împotriva uneia dintre ele, fiecare dintre ele, va sprijini partea atacată, prin realizarea individual şi/sau împreună cu celelalte părţi, a oricărei acţiuni pe care O CONSIDERĂ NECESARĂ, inclusiv folosirea forţei armate”.
Notă: Toate informaţiile prezentate în articol aparţin autorului. Postul de radio Vocea Rusiei nu răspunde pentru ele.