Domnul acad. Ioan-Aurel Pop (63 ani) a fost ales pe 5 aprilie 2018 președinte al Academiei Române (în urma decesului fostului președinte Valentin Vlad, fizician), cu 86 de voturi. Pe locul al doilea s-a situat acad. Victor Voicu (general medic, farmacolog, 79 ani) cu 56 de voturi.

Acad. Ioan-Aurel Pop este istoric. În data de 29 noiembrie 2001, Academia Română (AR) l-a ales membru corespondent, iar la 30 martie 2010 membru titular în cadrul Secției de științe istorice și arheologie.

Prin lege și statut, AR poate avea un număr maxim de 181 membri titulari și corespondenți și 135 membri de onoare din care cel mult 40 din țară. În prezent, AR are 86 membri titulari, 76 membri corespondenți (total 162), 38 membri de onoare din țară și 87 membri de onoare din străinătate (total 125). Membri activi sunt 200.

Mandatul de președinte al AR are o durată de patru ani, iar un membru titular poate deține această funcție de două ori. Președintele își va prelua prerogativele după 15 zile de la data alegerilor. Vineri, 20 aprilie 2018, vor avea loc alegerile pentru celelalte funcții din Biroul  Prezidiului AR: patru vicepreședinți și un secretar general.

Privind „istoria ca viitor” (Ana Blandiana, membru corespondent al AR, 2015), nu  am  încredere în noul președinte al AR, pentru că, deși istoric (specialist în istorie medievală)  și  transilvănean, nu s-a opus distrugerii Roșiei Montane prin  proiectul minier al RMGC, ba dimpotrivă, era dispus să monitorizeze această distrugere. Iată istoria, uitată deja, văd, pe scurt:

*

Afacerea Roșia Montană a început în anul 1994 și a fost adusă la cunoștința publicului în 2002,  de ziaristul Ion Longin Popescu de la Formula As.

Provocați de un student, George Stoian,  am studiat imediat problema și am  format în Academia de Studii Economice (ASE) Grupul pentru Salvarea Roșiei Montane,  fără personalitate juridică, din cadre didactice. Membrii grupului au elaborat, începând din 2002,  zeci, poate sute de studii, scrisori, memorii către Președinție, Prim-ministru, guvern, presă,  pentru oprirea proiectului RMGC, cu argumente. Compania RMGC a încercat în cursul timpului să racoleze profesori din ASE care să fie de partea proiectului său; a reușit cu un singur profesor, domnul  Ovidiu Nicolescu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.

Filiala AR  din Cluj-Napoca condusă de acad. Ionel Haiduc s-a opus începând cu 2002 proiectului minier al RMGC. Apoi Academia Română, sub  președinții Ioan Eugen Simion (critic, istoric literar), Ionel Haiduc (chimist) și  Ionel-Valentin Vlad (inginer fizician),  s-a opus constant proiectului minier începând cu 2003. Poziţia aceasta a fost exprimată în conferințe și printr-o serie de comunicate repetate cu insistenţă în 2006, 2009, 2011, 2013: „Proiectul RMGC nu este de interes național”. Compania RMGC a încercat în cursul timpului să racoleze academicieni care să fie de partea proiectului său, și a reușit cu trei dintre ei.

Astfel, la 15 februarie 2011, se înființa  Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană (GIMPRM),  având următorii  8 membri fondatori: Acad. Alexandru Vulpe (1931-2016), Preşedintele Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române, Acad. Răzvan Theodorescu, membru al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audio-Vizual a Academiei Române, secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene (UNESCO), Acad. Ioan Aurel Pop, membru al Secţiei de Arheologie şi ştiinţe Istorice a Academiei Române, Prof. Univ. Dr. Doc. Nicolae Gudea, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca; Conf. Univ. Dr. Vasile Moga, Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia, Prof. Univ. Dr. Ioan Opriş Universitatea Valahia din Târgovişte, Conf. Univ. Dr. Alexandru Diaconescu, Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Conf. Univ. Dr. Florin Anghel, Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii Ovidius din Constanţa.

În comunicatul dat publicității de GIMPRM la înființare se spunea, printre altele: „Primul rezultat al activităţii GIMPRM va fi o analiză obiectivă şi profesionistă a situaţiei patrimoniului cultural, arheologic, istoric şi etnologic din zonă. Prin documentele pe care le va redacta, Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană urmează să emită recomandări către compania minieră, către autorităţile statului sau către orice altă entitate ale cărei activităţi vor afecta starea patrimoniului cultural din zonă. … Formarea Grupului independent de monitorizare este rodul unei iniţiative private a membrilor săi. Grupul reprezintă opiniile exclusiv ştiinţifice ale membrilor săi şi nu angajează instituţiile din care provin. În spiritul unei depline transparenţe, GIMPRM anunţă că va fi sprijinit logistic de către Roşia Montană Gold Corporation, având garanţia fermă a unei activităţi de sine stătătoare, independente şi obiective.”

La 1 martie 2011, Academia Română face următoarea precizare:

„(1) Prezidiul Academiei Române reconfirmă poziţia exprimată anterior cu privire la caracterul inacceptabil al proiectului de exploatare a aurului din Munţii Apuseni, proiect care în forma actuală nu asigură dezvoltarea durabilă a zonei, periclitează mediul şi patrimoniul istoric şi arheologic.

(2) Membrii „Grupului independent pentru studiul patrimoniului Roşia Montana” nu reprezintă Academia Română şi participă în calitate de persoane individuale. Ne exprimam speranţa ca în concluziile lor vor respecta principiile eticii potrivit cărora cercetătorul este obligat să prezinte corect şi imparţial rezultatele investigaţiilor sale, indiferent cine le finanţează.”

Prestigioasa asociație Ad-Astra a luat imediat atitudine: „… Condamnabilă este și atitudinea Grupului Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roșia Montana (GIMPCRM) care susține fățiș proiectul minier dar pretinde că este interesat de protejarea patrimoniului de la Roșia Montană. Activitatea din ultima perioadă a acestui grup a coincis exact cu avizarea certificatului de descărcare arheologică a masivului Cârnic, grupul încercând în mod evident să legitimeze acțiunile ministerului și să susțină proiectul propus de RMGC. Asociatia Ad-Astra nu recunoaște autoritatea și competența științifică a membrilor GIMPCRM, care deși dețin titluri științifice până la nivelul de academician, după părerea noastră nu au demonstrat niciun fel de competență științifică de nivel internațional. În acest sens, Ad Astra avertizează opinia publică din România să manifeste scepticism față de declarațiile GIMPCRM, care departe de a reprezenta o autoritate științifică în domeniu, este mai degrabă o marionetă a RMGC.”

Astfel, în presa anului 2011 au apărut comunicatele zgomotoase ale  GIMPCRM  girate de cei trei academicieni care susțineau proiectul RMGC, făcând să treaca pe planul doi opoziția AR față de proiect. Iată cam ce spunea un astfel de comunicat, cel din 17 iulie 2011: „Cei care doresc  oprirea proiectului de dezvoltare iniţiat de compania minieră şi resping politicile culturale propuse de aceasta, elaborate cu ajutorul unor specialişti recunoscuţi naţional şi internaţional, nu fac decât să contribuie la degradarea accelerată a patrimoniului cultural din Roşia Montană. Cele 70 de milioane de Euro alocate patrimoniului cultural local, în toate formele sale, de către compania minieră, reprezintă o investiţie fără precedent, de natură să salveze şi să pună în circuit obiective culturale, care, în condiţiile perpetuării stării de fapt, ar fi sortite dispariţiei. Această majorare substanţială de buget pe care Ministrul Culturii a obţinut-o în urma negocierilor cu compania minieră ne face şi mai încrezători în capacitatea şi buna credinţă a investitorului de a concretiza în mod exemplar recomandările pe care i le-am adresat recent.”

Volumul „Patrimoniul cultural din Roșia Montană – Stare de fapt și perspective reale”, scos de GIMPCRM în anul 2011 (276 pagini, format A4, cartonat, legat, fără precizarea editurii, doar a anului), în urma reuniunilor din februarie (Cluj), martie (Sibiu), aprilie (București), mai (Alba Iulia) 2011, este semnat de  9 autori (cei 8 fondatori plus prof. dr. univ. arh. Augustin Ioan de la Universitatea de Arhitectură „Ioan Mincu”, cooptat  în urma reuniunii de la București). La final, cei 9 fac 17 recomandări, ultima fiind următoarea: „GIMPCRM recomandă urgentarea, de către autoritățile competente, a procesului de decizie cu privire la implementarea proiectului minier propus de RMGC. …”

Tot în 2011, la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), din Cluj-Napoca, în 11-12 noiembrie, a avut loc o conferință internațională, „Roșia Montana in Universal History”, în organizarea AR (președinte acad. Ionel Haiduc), a UBB (rector profesor Andrei Marga) și a ICOMOS România (profesor asociat Sergiu Nistor) (în urma căreia a fost scos un volum editat de  prorector Pompei Cocean, Presa Universitară Clujeană, 2012, 198 pagini). Rezoluția conferinței are 16 puncte și o concluzie: „Participanții cer autorităților române să ia notă de  opiniile științifice autorizate ale specialiștilor români și străini, și să oprească proiectul RMGC, care este extrem de nefavorabil intereselor poporului român. …” (citiți continuarea pe cotidianul.ro)