Andrei Costin Victor, Inginer geofizician : Roşia Montană - un cartof prea fierbinte

AURUL MOŞILOR – În judeţul Alba, în zona Roşia Montană – Bucium apar două tipuri de zăcăminte: cele de aur-argint (Au-Ag) şi cele de cupru-aur (Cu-Au). Zăcămintele de tip Au-Ag pot fi exploatate fie prin cianurare, metodă ieftină şi toxică, sau prin flotaţie, metoda clasică aplicată aici de decenii, de patru ori mai scumpă decât cianurarea, care recuperează majoritatea metalelor din zăcământ şi este radical mai puţin poluantă. Zăcămintele de tip Cu-Au, preum cel de la Roşia Poieni, pot fi exploatate numai prin metoda flotaţiei. Cianurarea nu funcţionează în cazul zăcămintelor cuprifere.

Filoanele şi volburile, părţile bogate ale zăcămintelor de Au-Ag din zona Roşia Montană-Bucium au fost exploatate de 2 000 de ani până la epuizare. Au ramas aproape de suprafaţă numai părţile foarte sărace (sute de milioane de tone de minereu cu conţinuturi între 1.4 si 0.6 g/t Au).

PROIECTUL DEVASTATOR – În1995, s-a semnat proiectul de acord de asociere dintre compania minieră canadiană Gabriel Resources (care deţine acum 81% din acţiuni) controlată de Frank (fost Vasile) Timiş (acum, probabil cel mai bogat român) şi actualul Minvest de la Deva (19% din acţiuni), proprietatea statului roman, sub numele Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Localnicii îi spun, pe scurt, Gold-ul. La scurt timp după ce s-au asociat, (oficial numai pentru reprocesarea prin cianurare a nisipului steril rămas la uzina de flotatie de la Gura Roşiei), au anunţat la Bursa minieră din Vancouver că ei au descoperit cel mai mare şi mai nou zăcământ de aur din Europa. Atât de nou... încat era exploatat încă din vremea Imperiului Roman. Pe baza acestui anunţ, Gold-ul a început să vândă acţiuni şi a elaborat un proiect de exploatare monumental, de mii de pagini. Acesta prevede exploatarea la suprafaţă, în 4 cariere, a 169 000 000 de tone de rocă, foarte puţin mineralizată (în 13 ani câte 13 000 000t/an) şi tratarea minereului cu cianură de sodiu, numai pentru extragerea aurului şi argintului. Munţii vulcanici Cîrnic, Cetate şi zonele ţarina-Orlea şi Jig, de lângă satul Roşia Montană ar fi distruse, ca şi cei 7 000 de metri de galerii romane intercalate printre alte zeci de mii de galerii medievale şi moderne, săpate aici. Galeriile antice sunt săpate în cele mai bogate zone ale zăcământului (aproximativ 1g Au/t), pe care Gold-ul ar vrea să le dinamiteze de la începutul exploatarii.

UN MUNTE DE PATRIMONIU – Galeriile antice reprezintă în sine un unicat mondial, cel mai mare şi mai divers complex de lucrări miniere din vremea romanilor, vechi de peste 1 800 de ani. Gold-ul a finanţat, conform obligaţiilor legale, lucrări de arheologie minieră, cu specialişti români, francezi şi englezi, pentru a descoperi obiectele antice şi artefactele care trebuie conservate. Scopul era de a obţine „descărcarea de sarcină arheologică”, adică autorizaţia de distrugere din partea Ministrului Culturii. Descoperirile efectuate au arătat că munca arheologilor este departe de a fi încheiată: se pare că în zonă ar exista indicii ale unei activităţi miniere mai vechi decât cea din perioada romanilor, din anul 169. Se afirmă că raportul de activitate a unei echipe britanice a fost „pus la secret”. Nu ştim ce au gasit, însă un lucru este clar: GALERIILE SUNT ELE ÎNSELE „OBIECTE DE PATRIMONIU”, ca de altfel întregul munte Cârnic în care sunt săpate. Amenajate cu fonduri guvernamentale şi europene, aceste galerii ar constitui o atracţie importantă pentru turismul cultural mondial, putând aduce zeci de mii de turişti anual, ceea ce ar însemna multe locuri de muncă pentru localnici. Peisajul magnific al zonei, alături de micile lacuri de acumulare din sat, contribuie la conturarea unui obiectiv turistic unic în Europa.

De aceea, situl Roşia Montană a fost ales anul acesta de către Fundaţia Europa Nova, fundaţie cu 5 000 000 membri, printre „cele şapte monumente şi situri de patrimoniu din Europa, aflate în cel mai mare pericol, din Europa”, din 40 de alte situri de mare importanţă. Este un lucru foarte important, deoarece Banca Europeană de Investiţii şi Banca Consiliului Europei sunt gata să susţină financiar restaurarea celor şapte situri selectate, pentru a le amenaja în scopul cercetării şi dezvoltării turismului cultural. La Roşia Montană vor putea finanţa, la cererea Ministerului Culturii, reecologizarea zonei, afectată de o poluare istorică, consolidarea localităţilor istorice, reabilitarea minelor, amenajarea galeriilor antice şi punerea în valoare a vechilor meşteşuguri locale. Asta dacă Roşia nu va fi distrusă de proiectul Gold-ului! Deoarece mai mulţi miniştri ai Culturii au autorizat, cu excepţia lui Atila Korodi, „descărcarea de sarcină arheologică”, dând astfel undă verde distrugerii marelui sit minier antic al României.

PĂCATUL ORIGINAR – Acest proiect faraonic presupune deschiderea a patru cariere – pâlnii de peste 200 m adâncime şi 800–900m diametru –, utilizarea a 20 000kg de exploziv pe zi, distrugerea totală a doi munţi şi transformarea unei întregi văi într-un lac cu cianură. Dar acest proiect are un defect fundamental, un păcat originar. Pare sa fie un mare CARITAS international. A fost gândit pentru a scoate bani din tranzacţii bursiere şi nu pentru a exploata minereu în mod raţional. Este „la modă”, arată exact ca marile proiecte miniere foarte rentabile pentru investitori din Africa sau din deşerturile celor două Americi. Cariere uriaşe care exploatează anual peste 10 milioane de tone de minereu aurifer foarte sărac, prelucrat în uzine de cianurare. Scot repede şi ieftin doar aurul şi argintul şi aruncă celelalte metale şi minerale utile în „groapa cu cianuri”, unde timp de multe zeci de ani de acum înainte nu se va mai putea recicla nimic. Acest tip de exploatare ar epuiza în 10–20 de ani un zăcământ şi apoi compania ar putea pleca, lăsând în urmă un dezastru ecologic. Proiectul RMGC afirmă ca ar ecologiza la sfarsit zona, dar poate actiona si după metoda „muşcă şi fugi”, declarand falimentul. Este tipul de exploatare ieftină şi rapidă, cu profit maxim, în care acţionarii mici şi mari de la Bursa din Toronto sunt obişnuiţi să investească. Dar aceasta este o investiţie proastă.

APARE CARTOFUL FIERBINTE – Odată ce statul român, reprezentat de Minvest Deva a semnat proiectul de asociere, RMGC a fost listată la bursă si mulţi investitori s-au grăbit să cumpere acţiuni. Astfel a început să circule ca un CARTOF FIERBINTE pachetul de acţiuni ale companiei care promova un proiect inoportun, cu deficienţe fundamentale. Primul care a „pasat” acest cartof altora a fost chiar creatorul său, miliardarul de origine română Frank Timiş. Acesta a vândut toate acţiunile sale în anul 2007. Un semn clar că nici el nu mai credea în succesul financiar al proiectului, nu-l interesa exploatarea aurului, ci doar speculaţiile bursiere. Prin Balkan Petroleum a cumparat Rafo Onesti. A speculat în anii următori alte două zăcăminte de petrol, mult supraevaluate, din Grecia şi Africa, deţinând 11% din compania Regal Petroleum. După ce a făcut avere, a finanţat descoperirea unui zăcământ uriaş de fier pe continentul negru, în Guinea Bissau.

Acţiunile Gold-ului au fost vândute şi cumpărate de către al doilea mare acţionar, Newmont, o companie minieră gigant. Alte acţiuni au fost cumpărate de companii financiare cu reputaţie uneori dubioasă, sau de către persoane extrem de bogate care speculează pachete masive de acţiuni. Prin influentarea evenimentelor din Romania, ei produc cresteri ale pretului actiunilor, vand cu profit, apoi genereaza informatii negative, valoarea actiunilor scade si cumpara ieftin alt pachet de actiuni. Castiga din nimic bani multi. La ora actuală, Gold-ul a vândut acţiuni de aproximativ două miliarde de dolari, bani pe care acţionarii îi vor înapoi cu o dobândă cât mai mare. Toate acestea pe seama aurului moţilor, exploatat cu cianuri.

Cartoful frige tot mai rău, miliardele de dolari fiind investite într-un proiect megaloman, nesigur, greşit din punct de vedere ingineresc şi extrem de greşit conceput din punct de vedere strategic, de la bun început. Sau, mai degrabă, de la rău început.

BOMBĂ ECOLOGICĂ – Cianurarea în mediu bazic consumă 11 milioane de kg de cianură de sodiu pe an, mobilizează din rocă metale grele şi arsen, apoi formează cianuri metalice, compuşi din sulf şi cianură (tiocianuri) şi alte substanţe toxice care, potrivit preşedintelui Academiei Române, chimistul Ionel Haiduc, otrăvesc mediul timp de peste 60 de ani, chiar dacă cianurile propriu-zise se pot neutraliza. Resturile de la cianurare şi de la amalgamarea finală cu mercur a aurului şi a argintului ar urma să fie vărsate într-un iaz de decantare, un lac de baraj, proiectat pe valea Corna, la 3 km în amonte de oraşul Abrud (6 000 de locuitori). Acest iaz de decantare, o veritabilă BOMBĂ ECOLOGICĂ, ce ar îneca satul Corna, aflat la doar 1,5 km de Roşia Montană, ar urma să aibă 8 km lungime, 363 de hectare şi o capacitate de 240 000 000 de tone de substanţe toxice. Geofizicianul Justin Andrei a descoperit pe fundul acestuia, perpendicular pe valea Corna 19 falii deschise, 19 fracturi cu izvoare de apă. Au mai fost descoperite şi două alunecări de teren dă către geologii de la Institutul Geologic al României. Prin aceste fracturi sau falii, substanţele toxice din iaz s-ar infiltra în apele de adâncime, imposibil de ecologizat ulterior. O falie trece chiar pe sub barajul de anrocamente (din bolovani, cu „miez” de argilă) şi apare chiar în proiectul RMGC din anul 2006, în studiul elaborat de Ipromin. Malul stâng al văii Corna este compus din 80% gresii permeabile. Chiar dacă ar izola fundul iazului cu geomembrane şi cu argilă, alunecările de teren ar rupe aceste ecrane de protecţie. Apoi, singura argilă plastică, moale, izolatoare, se găseşte departe, la nord de Alba Iulia. Acoperirea fundului iazului de 363 hectare cu numai 2m de argila plastica ar necesita aducerea a 13. 5 milioane de tone de la 70 -80km distanta. Nu le convine.

ALTE CARIERE PROIECTATE ÎN SECRET – Diferenţa mare dintre capacitatea iazului de 240 Mt (megatone) şi producţia însumată pe 13 ani a carierelor proiectate la Roşia Montană, de 169 Mt, sugerează că RMGC intenţionează să exploateze şi alte obiective miniere, nedeclarate publicului din Romania. Dna Afrodita Iorgulescu, de la ASE, a aflat despre comunicarile din Bulgaria ale geologilor RMGC din Romania privind planurile de extindere ale Gold-ului. Agenţia Naţională de Resuse Minerale, ANRM cunoaste succesiunea planurilor de exploatare din zonă. După Roşia Montană, Gold-ul vrea să escaveze zona Bucium-Rodu şi muntele Frasin, care începe lângă primăria din comuna Bucium, la SE de Roşia Montană. Resturile sărace ale acestui zăcământ vechi, exploatat încă din Antichitate, cu rezerve de doar 40% din cel de la Roşia Montană ar fi cianurate, iar sterilul toxic ar fi aruncat tot în „bomba ecologică”, giganticul iaz de decantare de la Corna. Un al treilea obiectiv şi singurul curat, care nu se pretează pentru cianurare, este zăcământul de Cu-Au (porphyry-copper) de la Bucium-Tarniţa (descoperit de Justin Andrei, în 1973), care este concesionat direct de Gabriel Resources. Niciunul dintre aceste proiecte nu a fost anunţat de ANRM sau de RMGC opiniei publice. Chiar şi aşa, nu putem să nu ne întrebăm: de ce nu exploatează Bucium-Tarniţa fără cianuri, ci vor sa înceapă prin distrugerea şi cianurarea zăcămintelor din satele Roşia Montană şi Bucium-Rodu – muntele Frasin?

CE NU A REUşIT GOLD-ul SĂ DESCOPERE – Escavarea unei cantităţi uriaşe de rocă mineralizată, tratarea ei cu cianură, care este o metodă ieftină pentru ei şi foarte poluantă pentru noi, nu este cel mai rău lucru al acestui proiect deja greşit din punct de vedere ingineresc. Mai grav este că geologii de la Gabriel Resources nu au căutat noi rezerve de minereu bogat. Exploatarea în masă a întregii rezerve de minereu în cariere-gigant s-ar justifica oarecum doar dacă nu ar mai fi nimic altceva de exploatat. Ceea ce, după cum vom arăta, nu este cazul.

AURUL „ÎNGROPAT” – Inginerul geofizician Justin Andrei, 79 ani, tatăl meu, fost director ştiinţific vreme de 10 ani al Institutului Geologic al României, lucrează din 1960 în zona munţilor Apuseni. Prin valorificarea vechilor hărţi miniere, a măsurătorilor geofizice (gravimetrice) şi geochimice existente, a pus în evidenţă în ianuarie 2012 doi subvulcani, două corpuri de roci vulcanice îngropate la aproximativ 200 m, în vecinătatea zăcămintelor care au avut minereu bogat: munţii Cetate de la Roşia Montană şi Frasin de la Bucium-şasa. Geologii de la RMGC, destul de slabi prospectori, nu au văzut aceşti subvulcani ascunşi, pentru că nu au ştiut să interpreteze datele geofizice pe care le aveau şi ei, iar realizatorii proiectului nu au angajat geofizicieni, pentru a face economie.

Conform uzanţelor, noile descoperiri au fost comunicate public cu ocazia Simpozionului de Geologie Economică de la Brad, din septembrie 2012. Subvulcanii descoperiţi de Justin Andrei au, probabil, zăcăminte cu filoane şi volburi bogate, cu conţinuturi de zeci de ori mai mari decât resturile rămase neexploatate la suprafaţă, propuse spre extracţie de proiectul RMGC. Un al treilea corp de roci vulcanice, potenţial bogat mineralizate, de foarte mari dimensiuni, este situat între comunele Bucium şi Roşia. Aceste roci vulcanice au şanse să fie bogat mineralizate, deoarece sunt „virgine”, nu au fost cunoscute şi nici exploatate anterior. În mod obligatoriu, necesită o cercetare şi o prospecţiune geochimică şi geofizică, urmată de o explorare detaliată cu foraje şi galerii, studii şi analize chimice şi mineralogice, ceea ce ar creea sute de locuri de muncă şi pentru oamenii din Roşia Montană, timp de 5–10 ani doar în faza de explorare. După localizarea lor precisă, mineralizaţiile bogate pot fi exploatate selectiv, în subteran, fără a deranja semnificativ suprafaţa solului, iar minereul bogat, posibil cu conţinuturi de peste 30g/t Au poate fi extras în mod rentabil prin flotaţie sau prin alte metode moderne, curate, precum separarea în câmp electrostatic sau dizolvarea în tiosulfat de sodiu. Ar da locuri de munca pentru peste 100 de ani. Fără cianuri.

Menţionez că experimentatul geolog a decoperit in Muntii Apuseni alte opt zăcăminte de Cu-Au în anii 1970 – 1986 şi a colaborat la descoperirea altor şase, totalizând miliarde de tone de minereu. Stie ce spune.

Să ne imaginăm că minereul foarte sărac pe care proiectul Gabriel Resources vrea să-l exploateze în carieră, la suprafaţă, se aseamănă cu o curte pavată cu pietriş, unde ar fi răspândite, printre pietricele, un sac de grăunţe de grâu, iar minereul bogat din adâncime, îl asemuim cu alţi trei saci cu grâu îngropaţi la marginea curţii. Ce este raţional? Să cerni pietrişul de pe sute de metri pătraţi distrugând pavajul curţii sau să dezgropi sacii îngropaţi? Ar fi interesant să ne întrebăm...

SABOTAJ – În plus, unul dintre corpurile de roci vulcanice, potenţial bogat mineralizate, situat lângă muntele Cetate, se află sub perimetrul uzinei de cianurare proiectate de RMGC. Construirea acesteia AR BLOCA ACCESUL la acest zăcământ de Au-Ag. Iazul proiectat la Corna ar inunda cu substanţe toxice orice lucrări miniere subterane, ar sabota săparea oricăror galerii care ar începe exploatarea acestui zăcământ.

PRIMA DEVASTARE – În mijlocul vârfului muntelui Cetate, romanii au exploatat, într-o primă carieră, câteva zeci de mii de tone de minereu moale şi bogat. Stâncile dure, cu conţinuturi mai mici de aur au rămas în relief în jur, asemenea unor ziduri de cetate, de unde şi numele muntelui. Era un obiectiv ce ar fi constituit el însuşi o atracţie turistică excepţională.

Târziu, după 1967, când s-au epuizat rezervele de Au-Ag din subteran ale minelor, statul comunist a deschis o a doua carieră pe vârful Cetate, care a distrus spectaculoasele urme ale exploatărilor romane. A fost prima crimă gravă asupra patrimoniului naţional. Cariera din muntele Cetate era mică şi a exploatat la suprafaţă câte 500 000 t/an. Minereul de Au-Ag se extrăgea prin flotaţie, iar aurul se separa initial la Combinatul Metalurgic de la Zlatna, prin procedee pirometalurgice. FĂRĂ CIANURARE. Se scoteau câte 500 kg Au pe an, iar în ultimii ani numai 350 kg. Cariera Cetate a dat de lucru câtorva sute de localnici între anii 1970 şi 2006 şi a exploatat aproximativ 17 Mt de minereu în 35 de ani. Cam cât planifică Goldul să escaveze şi să cianureze într-un an şi 4 luni. Pe măsura adâncirii carierei în inima muntelui, din vârf, de la cota de 1003 m deasupra nivelului marii şi până la 873 m, conţinuturile de aur au scăzut de la 2–3 g/t până la aproximativ 1 g/t. La 795m conţinuturile din impregnaţia cu pirită auriferă scad la 0.5g/t, sub limita de extracţie de 0,6g/t Au. Dar Gold-ul afirma ca ar adanci cariera pana la 600m

POLUAREA ISTORICA – Nu trebuie uitat că apele de ploaie se infiltrează în zecile de milioane de tone de roci care trebuie date la o parte prin procesul de descopertare, de dezvelire a minereului aurifer în timpul exploatării. Se descopertează ân medie câte 1,2 tone de rocă sterilă, cu sulfuri metalice, dar fără conţinut de Au-Ag, pentru fiecare tonă de minereu sărac, cee ce înseamnă încă 288 000 000 de tone de roci descopertate. Acestea, în afară de minereul măcinat şi depus în iazul de decantare, sunt ele însele o sursă majoră de poluare, conţinând milioane de tone de pirită şi arsenopirită. Aceste ape devin acide şi ajung mai departe în reţeaua hidrografică, constituind un pericol mult mai mare decât volumul relativ redus de ape acide, care se preling (100– 400 m³/zi) din vechile mine, prin galeria de evacuare în valea Roşia, pe care ne-o arată obsesiv toate filmele. Aceste ape acide constituie „poluarea istorică” ce ne este prezentată ca o catastrofă, pe care gigantica şi mult mai poluanta exploatare proiectată de Gold ar rezolva-o. Această pretenţie este complet absurdă. Cine afirma aceasta, se recomanda ca om al Gold-ului

MAI MULT DECÂT UN BARON LOCAL – Tinerii manifestanţi „din piaţă” consideră Gold-ul o corporaţie capitalistă. Capitalismul presupune concurenţă. Cred că sunt optimişti, deoarece noi ne confruntăm cu o putere de tip feudal; GOLD-ul se fereşte de concurenţă. Atunci când s-au instalat la Roşia Montană, au „convins” primăria să declare zona MONOINDUSTRIALĂ. Drumurile nu au mai fost reparate, minele nu au mai fost ecologizate, nimeni nu a mai investit aici, deci nimeni altcineva nu a mai oferit locuri de muncă, decât GOLD-ul. Având control asupra primăriei şi populaţiei locale, „relaţii” la nivel judeţean sau central, la Bucureşti, şi profitând de lipsa oricărei concurenţe economice, RMGC a ocupat poziţia social-politică de feudal, de baron local. A urmat campania din 2006 în care au încercat să obţină acordul de mediu. Supusă la presiuni enorme şi la tentaţii pe măsură, doamna ministru Sulfina Barbu, şi ea inginer geofizician, a avut tăria să refuze să dea acordul şi a blocat proiectul. Când GOLD-ul a încercat, fără succes, prin acţionarul Adrian Videanu, să promoveze proiectul în 2009 la CSAT ca fiind de „inters naţional”, RMGC deja evoluase de la poziţia de baron local la cea de mogul naţional. Prin controlul asupra presei, executat după modelul reclamei dirijate, Gold-ul a impus un embargou asupra informatiilor negative despre proiect, întrerupt doar de reclamele inepte pentru cunoscători şi suspecte pentru cei neavizaţi.

ÎNTRERUPERI ALE EMBARGOULUI INFORMAţIONAL – Această formă de cenzură a fost întreruptă de câţiva patrioţi curajoşi. Sub conducerea preşedintelui lor, perseverentul luptător Ionel Haiduc, majoritatea academicienilor României, cu puţine şi penibile excepţii, a mărturisit adevărul despre caracterul distrugător şi toxic al proiectului. Academia de Studii Economice, in corpore, i-a aratat caracterul prădalnic şi riscant economic. Asociaţia „Alburnus Maior”, numele antic al Roşiei Montane, cu inflexibilul ei preşedinte, Eugen David, şi competenta lor juristă, au fost buturuga mică peste care „basculanta” mare a GOLD-ului nu a putut trece. Revista Formula As ne-a prezentat săptămânal un opozant al proiectului. Cotidianul.ro, Kamikaze, Caţavencu sunt alte voci care au refuzat să tacă, publicând frecvent informaţii incomode, refuzând embargoul.

Cel puţin neobişnuitele declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu, de susţinere a proiectuluiRMGC, au avut un efect interesant, declanşând prima prăbuşire a zidului tăcerii, în septembrie 2011. Televiziunile care se opuneau preşedintelui-jucător au difuzat masiv emisiuni contra proiectului devastator, iar Victor Ponta şi parlamentarii PSD au combătut, din opoziţie, proiectul. Un europarlamentar experimentat a condus elaborarea unei lucrări lămuritoare, „Roşia Montană în conştiinţa europeană”, accesibilă gratuit pe site-ul www.victorbostinaru.ro. Soţia actualului premier, Daciana Sârbu, a combătut energic RMGC, precum şi Monica Macovei de la PDL. Opoziţia faţă de proiect s-a manifestat transversal peste frontierele dintre partide, ca şi grupul de partizani „convinşi” să sprijine proiectul, precum Elena Băsescu şi Adina Vălean, soţia liderului PNL, Crin Antonescu. În afara românilor, dintre europarlamentari susţin proiectul câteva personaje la fel de variate ca apartenenţă politică, ilustrând interesele grupurilor financiare cu investiţii în minerit. În Turcia, s-au extras metale preţioase prin cianurare de la Kisladag (cu mari probleme de poluare si intoxicare acuta a cetatenilor), cel puţin până la accidentul recent de la exploatarea de argint de la Kutahya, iar în Grecia, în peninsula Halkidiki, Eldorado Gold Corp, tot o firmă canadiană, vrea să scoata aur de la Kilkis, tot prin cianurare. Povestea din ultimii 10 ani a zăcămintelor greceşti are acelasi aer... fanariot. Ca la noi, la balcanici.

Reclamele RMGC prezinta ca model de exploatare ecologica un zacamant de Au din Finlanda, Laponia, la 20 de km de statiunea de ski de la Kittla (6000 locuitori). Aici, minereul extras, numai 1 000 000t/an, este separat prin flotatie, iar concentratul, de numai 4% , adica 40 000t/an este oxidat si cianurat. 40 000t/an, nu 13 000 000t/an ca in proiectul Gold-ului. De 325 de ori mai putin.

SĂ PLECE LOCALNICII, VIII şI MORţII – Un asemenea proiect nu are nevoie de localnici. Din 2002, Gold-ul a început să cumpere case din Roşia Montană si sa le distruga. A fost o prima tentativă de a evacua toţi cornenii şi roşienii. Mai recent, au construit cartierul Recea, în Alba Iulia, în care să poată fi mutaţi localnicii. Din 4 200 de cetăţeni din comună au plecat peste1500. Dintre aceştia aproape 400 au murit. Câţiva s-au spânzurat; muntenilor bîtrani le vine greu să trăiască la oraş.

Chiar şi morţii din Roşia şi Corna incomodează. Se spune că pentru fiecare cadavru mutat din aceste sate, rudele primeau 8 000 RON. Din saracie, mulţi şi-au vândut mormintele parintilor.

şI TOTUşI, UNII NU VOR SĂ PLECE DELOC – Ministrul Dan şova, a cărui mamă, dna. Diculescu-şova a fost avocată a RMGC, a ales să rezolve toate problemele Gold-ului. A prezentat guvernului un proiect de LEGE SPECIALĂ PENTRU COMPANIA PARTICULARĂ RMGC. Guvernul a inaintat În esenţă, proiectul legii speciale forţează declararea proiectului ca fiind de interes public, se forţează evacuarea localnicilor, se forţează darea acordului de mediu; se forţa, la un moment dat, şi mult încercata noastră constituţie. Fostul ministru Predoiu susţine că, după formulările legii, aceasta a fost elaborată de avocaţi internaţionali. Probabil ai GOLD-ului. Daca este aşa, RMGC a căpătat şi putere legislativă. Nu mai este baron local, nici măcar mogul central. Este Stat în statul român. Asta, dacă statul nostru mai există...

MĂMĂLIGA EXPLODEAZĂ – Reţelele de socializare şi enervarea publică ne-au scos în stradă sute şi apoi mii de oameni obisnuiti. Suntem cetăţeni ai Uniunii Europene, avem drepturi. Fiecare protestatar s-a simţit insultat personal de insolenţa politicienilor care şi-au permis să vina în faţa unei ţări cu un astfel de aranjament politic. Guvernul a aruncat CSAT-ului, Presedentiei CARTOFUL FIERBINTE al proiectului, apoi l-a trimis la Parlament. Conducerea Parlamentului a creeat o Comisie care sa discute proiectul de lege.

Televiziunile au tăcut o zi, două, dar, după 3-4 de proteste, zidul tăcerii a căzut. Oameni curajosi au spus adevarul in prim time. Colonelul (r) Gheorghe Oancea, procuror militar, a demontat pe Realitatea TV „mafia care a pus stapanire pe Rosia Montana”. Nume grele ca Berceanu, Tariceanu sau Nastase apar in depozitia lui in fata noastra.

MARTURISITI ADEVARUL SI ADEVARUL VA VA FACE...someri - Directorul Institutului Geologic al Romaniei, Stefan Marincea, a aratat in fata Comisiei Parlamentare si la Antena 3, caracterul toxic, pentru 120 de ani, al cianurarii in masa a 13000000t minereu sarac pe an, al aruncarii lor intr-un iaz permeabil, ca si risipa de metale rare si caracterul pradalnic al procedeului. Ca si directorul Ioan Piso al Muzeului de Istorie al Transilvaniei in urma cu cativa ani, si profesorul Marincea a fost demis. Fiecare a fost demis de cate DOUA ORI pentru ca au spus adevarul.

Acum vom vedea dacă Statul Român mai există sau suntem o colonie a Gold-ului. Ne va spune Comisia Parlamentară şi, în final, plenul Parlamentului.

DAR UNDE VOR MUNCI MINERII MOŢI? – Până când se va demara o operaţiune de ecologizare a vechilor lucrări miniere, de amenajare pentru turism a minelor antice, a drumurilor şi a întregii zone, până când se vor localiza zăcămintele de Au-Ag din corpurile vulcanice îngropate, descoperite de Justin Andrei, localnicii au o şansă puţin cunoscută marelui public. La CUPRUMIN Abrud s-a redeschis cariera Roşia Poieni, de unde se extrage minereul de Cu-Au, prin flotaţie, fără cianurare, la un sub un sfert din capacitatea combinatului; doar 2000000t/an. Din anul 2009, 460 de oameni din imprejurimi lucrează aici din nou, întreţinând cu mari eforturi, basculantele de 55t si uzina de flotatie cu echipamente vechi din 1986, fabricate toate în România. Cu o investiţie majoră, de ordinul a 750 000 000 USD, alţi 3 000 de oameni ar putea să lucreze aici. Procentul de extracţie a minereului ar putea creşte de la 82% la 96%. Suma ar include şi cei peste 100 000 000 USD prevăzuţi pentru ecologizare. Cu o sumă mai mică, s-ar putea totuşi crea cel puţin 1 000 de noi locuri de muncă, oricum mai mult decat susţine RMGC că ar crea pentru viitorii 17 ani. Zăcământul Roşia Poieni are rezerve uriaşe pentru aproximativ următorii 60–70 de ani. Aici vor munci minerii moţi.

Daca Ministerul Mediului ar da acordul de mediu, gest de inconştienţă criminală, pe care niciun ministru de până acum nu a facut-o (nu vor sa-si petreaca batranetea in puscarie), proiectul Gold-ului ar da locuri de muncă pentru 2 ani pentru 2500 de oameni în perioada construcţiei şi NUMAI pentru 900 de persoane, în cei 15 ani de lucrări. Asa scrie in proiectul lor. Dacă nu se va începe exploatarea zăcămintelor de tip Au-Ag, minerii şomeri din zonă vor munci la Cuprumin Abrud, care exploatează din 1986, prin flotaţie, zăcământul de Cu-Au din marea cariera Roşia Poieni, situat la 4 km de Roşia Montană. CUPRUMIN are multiple avantaje fata de proiectul RMGC:

În acest context, demararea printr-o lege neconstitutionala a proiectului RMGC – toxic, devastator şi inutil – este, pur şi simplu, o prostie criminală! Sanctionabila electoral si penal.

Inginer geofizician Andrei Costin Victor

Telefon 0723 67 40 31 

Sursa http://www.cotidianul.ro/rosia-montana-un-cartof-prea-fierbinte-224922/