http://www.opiniabuzau.ro/index.php/actualitate/25074-suveica-retrocedarilor-ilegale-de-paduri-la-gura-teghii-si-lopatari
- Publicat: Joi, 13 Februarie 2014
- Scris de Vali MARINESCU
- Accesări: 1011
- Scolopax este un SRL românesc controlat în proporție de 99,99 la sută de către universitateaamericană Harvard, prin divizia sa de investiții. Mai exact, acționarii Scolopax sunt entitatea Phemus Corporation, care are 99,99% din acțiuni și persoana fizică Ernst Jonas Einar Jakobsson. Phemus Corporation este administrată de către șefi ai universității americane Harvard.
Noi informații apar în ancheta pe care procurorii DNA Ploiești au deschis-o în cazul celui mai mare proprietar privat de păduri din România, firma Scolopax. Reprezentantul local al companiei, Dragoș Lipan Secu, a fost arestat acum două săptămâni, împreună cu soția sa, cei doi fiind cercetați de
către procurorii DNA Bihor pentru luare de mită și spălare de bani. Procurorii spun că reprezentantul Scolopax a crescut artificial prețul plătit de companie pentru o pădure, o parte din surplus intrând în buzunarul său. Anchetatorii l-au luat în vizor pe reprezentantul Scolopax, după denunțul vânzătorului, Eler Csaba Robert, un fost partener de afaceri al lui Secu. Scolopax este un SRL românesc controlat în proporție de 99,99 la sută de către universitatea
americană Harvard, prin divizia sa de investiții. Mai exact, acționarii Scolopax sunt entitatea Phemus Corporation, care are 99,99% din acțiuni și persoana fizică Ernst Jonas Einar Jakobsson. Phemus Corporation este administrată de către șefi ai universității americane Harvard. În urma scandalului iscat, cel mai mare proprietar privat de păduri din România, firma Scolopax, își vinde, acum, în regim de urgență, toate suprafețele pe care le-a cumpărat în ultimii nouă ani. În total, la vânzare sunt scoase peste 32 de mii de hectare, împrăștiate în 21 de județe, cu o cantitate medie de 270 metri cubi de lemn pe fiecare hectar. Graba cu care Scolopax vrea să scape acum de pădurile pe care le deține în proprietate denotă faptul că tranzacțiile s-au efectuat în condiții nu tocmai legale, iar, în cazul în care organele de cercetare penală vor dezgropa întreaga afacere, toate titlurile de proprietate și contractele de vânzare cumpărare încheiate ulterior ar putea fi anulate. Așa că, reprezentanții Scolopax încearcă să recupezeze rapid măcar o parte din banii investiți. Dovadă că Harvard vrea să vândă urgent, este că avocatul Scolopax cere imperativ autorităților locale să ia măsurile care ar permite firmei vânzarea pădurilor. Statul are drept de prim cumpărător și, dacă în 30 de zile, nu își exprimă intenția de a cumpăra atunci vânzătorul se poate adresa altor cumpărători privați. Cel puțin la nivelul județului Buzău, procedura de afișare a fost încheiată, însă oferta nu prea reprezintă interes din moment ce asupra tranzacțiilor planează suspiciuni de fraudă.
Peste 1900 de hectare deținute de Scolopax în Gura TeghiiÎn județul Buzău, este vorba despre mai mult de 2700 de hectare de pădure, în 82 de loturi. Din întreaga suprafață, potrivit primarului Gheorghe Băcneanu, pe raza comunei Gura Teghii Scolopax deține peste 1900 de hectare. Restul ar fi în zona Lopătari.
În județul Buzău, Scolopax ar fi plecat de la circa 600 de hectare de pădure, obținute în urma unor retrocedări și tranzacții suspecte. Scolopax a fost reprezentantă tot de Dragoș Lipan Secu. Rădăcinile tranzacției ajung până în anul 2006, când unul dintre moștenitori, Nicolae Clăbescu, a depus mai multe cereri, la mai multe primării din județ, pentru a primi mai multe păduri. Înainte de 1948, pădurile s-au aflat în posesia bunicii sale, Elena Clăbescu. Potrivit documentelor din arhivă, moștenitorilor Elenei Clăbescu, le-ar fi revenit doar o suprafață de 225 de hectare, pe raza localităților Lopătari și Gura Teghii. Nicolae Clăbescu a depus inițial o cerere la comisia locală Gura Teghii, de unde a și primit rapid 226 de hectare. Același Clăbescu a mai revendicat 90 de hectare de la aceiași primărie. Comisia județeană Buzău a validat și această a doua cerere.
Primăria Gura Teghii cere anularea primului titlu de proprietate al lui Clăbescu
Reprezentanții primăriei din localitatea Gura Teghii au întocmit un referat prin care l-au sesizat pe primar că restituirea s-a făcut ilegal, deoarece cererile erau însoțite de aceleași documente, pentru suprafețe diferite, iar pădurea se afla împrăștiată pe raza mai multor comune. Ceea ce, în opinia unor funcționari din primărie, a depășit competențele comisiei. Referatul nu a fost luat în seamă, iar moștenitorii au fost puși în posesie. Nicolae Clăbescu a depus o altă cerere în localitatea Lopătari, prin care a solicitat încă peste 300 de hectare de pădure. Și aici a depus aceleași documente precum cele de la Gura Teghii, însă de data asta primăria Lopătari i-a respins cererea. Clăbescu a făcut plângere la Judecătoria Buzău și a câștigat, irevocabil, cele 300 de hectare, pe raza comunei Lopătari. În total, moștenitorul s-a ales cu 615 hectare de pădure, deși avea dreptul la nici jumătate. Întreaga afacere a fost în amănunt documentată de riseprojects.ro.
Suprafețele în plus au fost luate din pădurile statului, administrate de Romsilva. Direcția Silvică Buzău, în tandem cu noul primar al localității Gura Teghii, cer acum, în instanță, anularea dreptului de proprietate, aspect confirmat de primarul Gheorghe Băcneanu.
Șeful Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Vrancea a girat tranzacțiile
După două săptămâni de la prima retrocedare, Clăbescu a vândut cele 226 de hectare pentru 791.000 lei. Cumpărători au fost un grup celebru de procuratori din Focșani: Nicușor Cosor, Ion Alexe, fost consilier județean, Nelu Scânteianu, mandatar al soției sale Gilda Sanda Scânteianu, Iosif Ion Iulian, în numele soției sale Alina Iosif, sora șefului Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Vrancea, și, respectiv, Ionel Guțan, proprietarul restaurantului ,,Enigma” din Focșani, locație care a împrumutat, de altfel, numele grupării . A doua zi, grupul ,,Enigma” a revândut cele 226 de hectare către Scolopax, cu un preț de patru ori mai mare: 3,6 milioane de lei. Un profit net de aproape 2,9 milioane de lei într-o singură zi.
Prețul, umflat de patru ori
În octombrie 2007, alte 280 de hectare primite de Clăbescu și-au schimbat proprietarul. De tranzacție s-a ocupat Gilda Sanda Scânteianu, membră a grupului, care pe baza unei procuri de la Clăbescu, a vândut pădurea către alți membrii „Enigma”, în schimbul a 560 de mii de lei.
Cinci zile mai tîrziu, pădurea a fost vândută firmei Scolopax tot la un preț de patru ori mai mare: 2.251.200 lei.
Un al treilea contract a fost încheiat de Gilda Sanda Scânteianu direct cu Scolopax, pentru alte 90 de hectare, retrocedate în plus lui Clăbescu. Femeia a obținut o procură de la Clăbescu, parafată la notariatul deputatului PSD Ciprian Nica. De altfel, la acest notariat au fost semnate toate contractele din această afacere.
Relațiile Scolopax cu gruparea din Focșani sunt mult mai importante decât cele trei contracte. Compania Scolopax a cumpărat mii de hectare de pădure de la membrii grupării, în mai multe județe, potrivit documentelor de vînzare-cumpărare obținute de RISE Project.
De exemplu, în 2006, membrii grupării – Nicușor Cosor, Ion Alexe, Nelu Scînteianu, Alexandru Lefter, Ionel Guțan – au transferat 724,24 ha de pădure din Vrancea către Scolopax pentru suma de 8.741.577 lei.
Profit pentru paznicul statului
Lefter a încasat 839.191 lei, potrivit contractului. El este chiar șeful Inpectoratului Teritorial de Regim Silvic Vrancea (ITRSV) , cel care trebuie să urmărească tăierile ilegale din pădurile din peste cinci județe din Moldova. Alina Iosif, prezentă și ea în tranzacțile din Buzău, este sora lui Lefter. Alte milioane de lei au intrat în conturile familiei Lefter și din alte tranzacții încheiate cu Scolopax. Sumele nu se regăsesc însă în declarația de avere a șefului ITRSV Vrancea.
Scolopax a scos recent la vânzare toate suprafețele pe care le-a dobândit în urma tranzacțiilor cu grupul ,,Enigma”. Oferta de vânzare a fost afișată la avizierele primăriilor din țară, acolo unde compania deține pădurile.