Monitorul Oficial al României nr. 647
10-09 2013- Guvernul României
Hotărâre 792/ privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 583/2010 pentru aprobarea declasificării informaţiilor cu nivel de secretizare strict secret şi secret elaborate de Ministerul Apărării Naţionale, anterior datei de 17 februarie 1972
NOTA DE FUNDAMENTARE
la Hotărârea Guvernului nr. 792 /2013
pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 583/2010 pentru aprobarea
declasificăni informaţiilor cu nivel de secretizare strict secret şi secret elaborate de
Ministerul Apărării Naţionale anterior datei de 17 februarie 1972
Secţiunea 1 Titlul prezentului act normativ
Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 583/2010 pentru aprobarea
declasificăni informaţiilor cu nivel de secretizare strict secret şi secret elaborate de Ministerul
Apărării Naţionale anterior datei de 17 februarie 1972
declasificăni informaţiilor cu nivel de secretizare strict secret şi secret elaborate de Ministerul
Apărării Naţionale anterior datei de 17 februarie 1972
Secţiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ
1. Descrierea situaţiei actuale
La data de 21 iulie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 506, Partea I, Hotărârea Guvernului nr. 583/2010 pentru aprobarea declasificării informaţiilor cu nivel de secretizare strict secret şi secret elaborate de Ministerul Apărării Naţionale anterior datei de 17 februarie 1972.
La art. 6 din actul normativ sus-menţionat se stipulează că „în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Ministerul Apărării Naţionale va întocmi şi va supune aprobării Guvernului lista informaţiilor declasificate care intră sub incidenţa art. 22 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare".
Art. 22 alin. (1) din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precizează că „documentele a căror cercetare poate afecta interesele naţionale, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, prin datele şi informaţiile pe care le conţin, sau cele a căror integritate fizică este în pericol nu se dau în cercetare", iar la alin. 2 lit. a) că din această categorie fac parte documentele care „privesc siguranţa, integritatea teritorială şi independenţa statului român, potrivit prevederilor constituţionale şi ale legislaţiei în vigoare".
întocmirea unei liste care să cuprindă informaţiilor declasificate care intră sub incidenţa art. 22 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare, nu se justifică, având în vedere numărul imens de documente aflate în păstrare în cadrul Ministerului Apărării Naţionale ce trebuie expertizate (cea. 10 milioane), precum şi implicarea unor resurse umane, materiale şi financiare semnificative, stabilirea documentelor respective fâcându-se de către deţinătorul legal al acestora, potrivit Anexei nr. 6 din lege.
Particularitatea istorică a fondurilor de arhivă create de către Ministerul Apărării Naţionale în perioada 1859 - 17 februarie 1972 derivă din evoluţia regimurilor politice aflate la putere în România în respectivul interval de timp:
-1859-1881- armata Principatului Român;
- -
1881 - 1947 - armata Regatului Român; - -
1948 - 1957 - sovietizarea armatei române; - -
1957 - 1972 - armata Republicii Socialiste (Populare) România.
O parte din fondurile de arhivă create de către Ministerul Apărării Naţionale, care conţin informaţii clasificate, se găsesc în prezent în păstrarea altor instituţii de profil din ţară sau străinătate, astfel:
a) Serviciul Arhive Naţionale Istorice Centrale Bucureşti, din cadrul Arhivelor Naţionale Române, deţine fragmente din fonduri militare chiar complementare perioadei 1859 - 1947, adică 1830 - 1858;
b)
Biblioteca Naţională a României gestionează în cadrul „Colecţiei speciale
Arhivă Istorică" o parte importantă a informaţiilor clasificate emise de fosta
armată a Principatului Român şi fosta armată regală (1859 - 1947) şi, în plus,
chiar cu caracter strict militar din perioada 1711 - 1858;
- c)
fostul Departament al Securităţii Statului, prin „Comisia Drăghici -Bodnăraş", a accesat prin intermediul subcomisiilor special formate (compuse din reprezentanţi ai ministerelor de interne şi Forţelor Armate) toate fondurile de arhivă create de către fosta armată a Principatului Român şi fosta armată regală (1859 - 1947) şi a extras cele mai importante informaţii cu trimitere la fenomenul militar naţional, relaţiile internaţionale, activitatea minorităţilor, partidelor istorice, mişcărilor legionare şi comuniste, acţiunilor antisovietice etc, documente care nu au fost înapoiate Ministerului Apărării Naţionale; - d)
comisii ale Securităţii Statului au efectuat operaţiuni asupra aceloraşi fonduri de arhivă şi au preluat informaţiile specifice din acestea. Situaţia acestor documente este necunoscută la ora actuală de către structurile de arhivă;
e)
comisii „speciale" au accesat fondurile armatei regale şi extras
informaţiile ce au prezentat interese pentru fostul Institut de Istorie al Partidului
Comunist Român şi Mişcării Muncitoreşti din România. Situaţia acestor
informaţii preluate este şi ea necunoscută la această dată;
f)
părţi importante din fondurile de arhivă create de către fosta armată regală
se află în gestionarea unor arhive de profil din Federaţia Rusă, Ucraina şi
Republica Moldova. Acestea au ajuns la actualii deţinători din următoarele
cauze:
- -
capturarea lor de către armata sovietică; - -
preluarea lor prin intermediul Comisiei Aliate de Control (sovietică); - -
rămânerea lor, fără posibilitatea evacuării la timp, în fostele teritorii ale României regale cedate U.R.S.S. după 1944.
Criteriul avut în vedere, prevăzut şi în Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare, pentru cercetarea fondurilor de arhivă create de către Ministerul Apărării Naţionale, a fost trecerea a „30 de ani" de la crearea documentelor purtătoare de informaţii: istorice, ştiinţifice sau practice.
Drept urmare, fondurile de arhivă create de Ministerul Apărării Naţionale au fost cercetate fără nicio restricţie legată de nivelurile de clasificare a informaţiilor cuprinse, în întreaga perioadă, indiferent de regimurile politice aflate la putere în România.
Invocarea prevederilor restricţionare ale Legii nr. 182/2002, pentru o categorie de informaţii clasificate emise anterior datei de 17 februarie 1972, în condiţiile accesării în mod repetat în perioada 1859 - 1972 a respectivelor informaţii, devine lipsită de un argument legal pertinent.
Fondurile de arhivă create de către armata română au fost libere la cercetare (cu respectarea prevederilor legate de prelucrarea lor arhivistică) în perioada anilor 1919 - 2002: accesul cercetătorilor la aceste documente s-a efectuat fără expertizarea lor arhivistică prealabilă şi indiferent de nivelul de clasificare avut de către acestea. Drept urmare, atât în perioada interbelică, cât şi în cea comunistă (1945-1989) sau post comunistă (1990-2002), au fost elaborate şi publicate mii de lucrări de specialitate, culegeri de documente şi articole în care documente clasificate au fost redate întocmai cu nivelul clasificării primit iniţial de la creator. Importanţa şi valoarea istorică a unui document este dată, pe lângă conţinutul lui informaţional purtat, în mare parte şi de către nivelul de clasificare acordat iniţial de către creator. A identifica azi care documente din perioada anilor 1859-1947 au făcut obiectul unei publicări integrale sau parţiale, pentru a putea motiva solicitarea şi/sau declasificarea lor, este o acţiune utopică, lipsită de sens şi justificare morală, economică şi practică.
Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 stipulează la art. 3 liniuţa 20 că documentele clasificate care au fost în timp, sub orice formă, accesate integral sau parţial, au „informaţia clasificată compromisă", ele fiind considerate ca „declasificate din oficiu". Drept urmare, orice document clasificat care, în timp, a fost accesat integral sau parţial, fără a se mai lua în considerare anul creării lui, este considerat „din oficiu" declasificat şi, pe cale de consecinţă, tratat ca unul declasificat, conform art. 23 al aceluiaşi act normativ. In acest sens, cu referire la documentele clasificate create de către fosta armată a Principatului Român şi fosta armată regală (1859-1947), apreciem ca acestea să fie considerate ca fiind în timp accesate, total sau parţial, şi, drept urmare, declasificate „din oficiu".
Documentele clasificate strict secret şi secret create, de către structurile militare indicate în art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 583/2010, în perioada 01.01.1948 - 15.04.1957, în baza argumentării preocupărilor pe linia necesităţii de a cunoaşte rolul şi locul istoric jucat de către intervenţiile consilierilor sovietici şi Partidului Muncitoresc Român în amplul proces de transformare a armatei regale într-una de tip comunist (sovietic), pot fi considerate ca având atât termenele cele mai mari de clasificare a informaţiilor (respectiv 50 de ani) expirate (15.04.1957 - 15.04.2007), cât şi conţinutul acestora nerestrictiv
I1 Prezentul aplicarea directă cercetării.
Data de 15.04.1957 este data când a fost încheiat Acordul între guvernele Republicii Populare Române şi U.R.S.S. referitor la statutul juridic al trupelor sovietice staţionate temporar pe teritoriul României şi care a deschis calea istoricei lor retrageri din ţară.
Prin declasificarea informaţiilor cu nivel de secretizare strict secret şi secret elaborate de structurile cu specific de mobilizare şi operaţii sau care reglementează ori fac referire la aceste activităţi specifice elaborate anterior datei de 17 februarie 1972 nu se produc efecte asupra capacităţii operaţionale a structurilor militare din Armata României.
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (2) şi (3) din Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, termenul de clasificare al informaţiilor clasificate este de până la 30 de ani pentru informaţiile de nivel de secretizare secret şi de până la 50 de ani pentru informaţiile de nivel de secretizare strict secret. Termenele de clasificare pot fi prelungite prin hotărâre a Guvernului, pe baza unei motivaţii temeinice, la solicitarea persoanelor abilitate de lege.
In consecinţă, având în vedere că de la data de referinţă, 15 aprilie 1957, au trecut mai mult de 55 de ani, informaţiile cu nivel de secretizare secret şi strict secret, elaborate de structurile cu specific de cifru şi contrainformaţii militare, sunt declasificate, întrucât nu a fost întreprins niciun demers pentru prelungirea termenului de clasificare.
Drept urmare, pornind de la această realitate, pentru fluidizarea actului de cercetare în Arhivele Militare Române din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, reducerea la minimum a timpului dintre solicitare şi cercetare şi mai ales eliminarea şi/sau reducerea cheltuielilor bugetare determinate de efectuarea operaţiunilor de expertizare arhivistică şi/sau declasificare a documentelor clasificate, este necesar ca documentele create de structurile de mobilizare şi operaţii anterior datei de 17 februarie 1972 să fie declasificate.
Având în vedere aceeaşi motivaţie, proiectul propune ca regula să fie aplicată şi pentru documentele create de structurile de cifru şi contrainformaţii elaborate anterior datei de 15 aprilie 1957.
Consultarea documentelor elaborate de aceste structuri, ce conţin informaţiile declasificate, se va realiza în continuare în conformitate cu prevederile art. 20 şi 22 şi ale anexei nr. 6 la Legea nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 12 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare.
Act normativ nu transpune legislaţie comunitară şi nu creează cadrul pentru a acesteia.
2. Schimbări preconizate | în acest mod se va realiza scopul principal care a stat la baza adoptării Hotărârii Guvernului nr. 583/2010, respectiv cel al asigurării accesului unei categorii cât mai largi de cetăţeni la documentele de arhivă. | ||||||
3. Alte informaţii | Nu este cazul. | ||||||
Secţiunea a 3-a Impactul socioeconomic al prezentului act normativ | |||||||
1. Impactul macroeconomic | Nu este cazul. | ||||||
l1. Impactul asupra mediului concurenţial şi domeniul ajutoarelor de stat | Nu este cazul. | ||||||
2. Impactul asupra mediului de afaceri | Nu este cazul. | ||||||
3. Impactul social | Nu este cazul. | ||||||
4. Impactul asupra mediului | Nu este cazul. | ||||||
5. Alte informaţii | Nu este cazul. | ||||||
Secţiunea a 4-a Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani) - mii lei - | |||||||
Indicatori | Anul curent | Următorii 4 ani | Media pe 5 ani | ||||
2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | |||
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | |
1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care: | |||||||
a) buget de stat: | |||||||
(i) impozit pe profit | |||||||
(ii) impozit pe venit | |||||||
b) bugete locale : | |||||||
(i) impozit pe profit | |||||||
c) bugetul asigurărilor sociale de stat: | |||||||
(i) contribuţii de asigurări | |||||||
2. Modificări ale cheltuielilor bugetare plus/minus, din care: | |||||||
a) buget de stat, din acesta : | |||||||
(i) cheltuieli de personal | |||||||
(ii) bunuri şi servicii | |||||||
b) bugete locale : | |||||||
(i) cheltuieli de personal | |||||||
(ii) bunuri şi servicii |
c) bugetul asigurărilor sociale de stat: | |||||||
(i) cheltuieli de personal | |||||||
(ii) bunuri şi servicii | |||||||
3. Impact financiar, plus/minus, din care: | |||||||
a) buget de stat | |||||||
b) bugete locale | |||||||
4. Propuneri pentru acoperirea cheltuielilor bugetare | Nu este cazul. | ||||||
5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare | Nu este cazul. | ||||||
6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi / sau cheltuielilor bugetare | Nu este cazul. | ||||||
7. Alte informaţii | Nu este cazul. | ||||||
Secţiunea a 5-a Efectele prezentului act normativ asupra legislaţiei în vigoare | |||||||
1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ: a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ; b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziţii. | Nu este cazul. | ||||||
2. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislaţia comunitară în cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare | Nu este cazul. | ||||||
3. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare | Nu este cazul. | ||||||
4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene | Nu este cazul. | ||||||
5. Alte acte normative şi/sau documente internaţionale din care decurg angajamente | Nu este cazul. | ||||||
6. Alte informaţii | Nu este cazul. | ||||||
Secţiunea a 6-a Consultările efectuate în vederea elaborării prezentului act normativ | |||||||
1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare si alte organisme implicate | Nu este cazul. | ||||||
2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul proiectului de act normativ | Nu este cazul. |
3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia în care proiectul de act normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative | Nu este cazul. |
4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente | Nu este cazul. |
5. Informaţii privind avizarea de către: a) Consiliul Legislativ b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării c) Consiliul Economic şi Social d) Consiliul Concurenţei e) Curtea de Conturi | Proiectul de act normativ a fost avizat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, prin avizul nr. 94/30.09.2013 şi de Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 1127/2013. |
6. Alte informaţii | Nu este cazul. |
Secţiunea a 7-a Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea prezentului act normativ | |
1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ | Nu este cazul. |
2. Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice | Nu este cazul. |
3. Alte informaţii | Au fost respectate dispoziţiile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică. |
Secţiunea a 8-a Măsuri de implementare | |
1. Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ de către autorităţile administraţiei publice centrale şi / sau locale -înfiinţarea unor noi organisme sau extinderea competenţelor instituţiilor existente | Nu este cazul. |
2. Alte informaţii | Nu este cazul. |
Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 583/2010 pentru aprobarea declasificării informaţiilor cu nivel de secretizare strict secret si secret elaborate de Ministerul Apărării Naţionale anterior datei de 17 februarie 1972.
Viceprim-ministru Ministrul apărării naţionale
Gabriel Oprea Mircea Dusa