Românii din Ucraina au probleme legate de păstrarea identității și, mai nou, de încorporarea tinerilor
http://www.rgnpress.ro/rgn_14/index.php?option=com_content&view=article&id=14393:romanii-din-ucraina-au-probleme-legate-de-pstrarea-identitii-i-mai-nou-de-incorporarea-tinerilor&catid=52:asociatii--ambasade&Itemid=73Românii din Ucraina se confruntă cu grave probleme legate de păstrarea identității, a limbii române, cu presiuni asimilaționiste precum și cu îngrijorarea legată de decizia autorităților ucraineene de încorporare a tinerilor, a reieșit din dezbaterea intitulată "Comunitățile românești din Ucraina între presiunea asimilaționistă a Ucrainei și amenințările Rusiei", care s-a desfășurat în deschiderea Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, transmite www.agerpres.ro, preluat de Romanian Global News.
Foto: (c) Alex MICSIK / AGERPRES FOTO
Președintele Asociației Naționale Culturale Basarabia a românilor din regiunea Odessa, Anatol Popescu, a spus că situația cu care se confruntă minoritatea românească din zonă este "destul de anevoioasă", punctând faptul că scade numărul românilor, se desființează școlile în limba română și există mari probleme de "apărare a identității și de rezistență într-o mare slavă".
De asemenea, în contextul conflictului armat din Ucraina, există mari îngrijorări legate de încorporarea foștilor militari în termen și a celor în rezervă în forțele armate ucrainene.
"Nu toată lumea este de acord cu aceste măsuri. Se pare că Ucraina va reveni la o armata neprofesionistă, se pare că, din toamnă, totuși, vor fi recrutați băieți de 18 ani, ceea ce e îngrijorător pentru mica noastră comunitate. În sudul Basarabiei sunt 80 de mii de români și oficial declarați moldoveni, e o comunitate destul de importantă și ar fi păcat să moară românii pentru o cauză a nu știu cui", a declarat Anatol Popescu.
Acesta a subliniat că ultimul președinte român care a fost în regiunea Odessa a fost Emil Constantinescu, însă niciun ministru de externe sau vreun ambasador.
"Referitor la atenția pe care o acordă autoritățile de la cel mai înalt nivel al statului român, vreau să remarc că în sudul Basarbiei nu a pășit, în afară de Emil Constatinescu, în 1997, cu ocazia semnării tratatului cu Ucraina, niciun președinte al României, nu a fost niciun ministru de Externe, nu am văzut în perioada de după 98, de când sunt implicat în promovarea culturii românești în Sudul Basarabiei, niciun ambasador al statului român venind la noi, într-o localitate, la o școală, la o biserică românească. (...) Cu părere de rău, nu avem o relație și un dialog foarte bun cu autoritățile de la București. Strigător la cer este faptul că s-a ajuns până la momentul în care un președinte de asociație românească din sudul Basarabiei este invitat la Ziua Națională a României în limba rusă. (...) Suntem abandonați de statul român, nu de azi, de ieri, ci din anul 1940", a conchis Anatol Popescu.
La rândul său, președintele Fundației Culturale Casa Limbii Române din Cernăuți, Ucraina, Vasile Tărâțeanu, a spus că cea mai gravă problemă cu care se confruntă românii din zona respectivă este cea a învățământului în limba română. Acesta a explicat că aproape în fiecare an dispare o școală în limba română și părinții au început să-și dea copiii la clase cu predare în limba ucraineană, iar copiii nu se mai înțeleg cu bunicii lor. De asemenea, există o nevoie de instituții culturale în limba română, cum ar fi teatre, librării, biblioteci, dar permanentele solicitări pentru înființarea lor nu au fost luate în seamnă de autoritățile ucrainene.
Vasile Tărâțeanu a precizat, la rândul său, că o altă problemă cu care se confruntă românii din Ucraina este cea a mobilizării tinerilor pe câmpurile de luptă din Ucraina.
"Nu suntem împotriva acestei mobilizări, să se înțeleagă! Nu suntem nici dușmani ai statului ucrainean (...), cu atât mai mult nu suntem Coloana a cincea — minoritatea românească în Ucraina. Suntem cetățeni loiali ai statului ucrainean și dorim ca toți bărbații din Ucraina, fie ucraineni, fie români, fie tătari, bulgari, ruși să nu-și piardă viața pe câmpurile unui război civil, dintre diverse forțe politice și orientări politice din Ucraina. (...) Cred că actuala conducere a Ucrainei trebuie să depună mai multe eforturi în direcția stabilirii unei păci, deoarece orice pace strâmbă este mai bună decât un război drept", a spus Vasile Tărâțeanu.
Președintele executiv al Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, a punctat că problema românilor din Ucraina este una foarte gravă pentru că "sunt între ciocan și nicovală", "între asimilarea promovată de statul ucrainean și ofensiva făcută de Rusia, de Federația Rusă".
"În estul Ucrainei avem o situație dramatică a românilor din sudul Basarabiei, din regiunea Odessa, o situație dramatică a celor din nordul Bucovinei, în Ținutul Herța, unde este o presiune asimilaționistă extrem de puternică, se închid școli în continuare, se înființează clase de limba ucraineană în cadru școlilor românești, există presiuni asupra părinților pentru a-și înscrie copiii în aceste clase de limbă ucraineană pentru ca, în final, întreaga școală unde s-au înființat clase de limbă ucraineană să fie desființată și în felul acesta dispar școlile românești din zonele respective. Nu au mass-media, așa cum ar trebui, în limba română, nu au instituții de cultură în limba română, sunt supuși permanent unor presiuni de către autoritățile respective și, ceea ce este și mai grav în actuala situație geopolitică de acolo, legată de conflictul ruso-ucrainean, este fapul că tinerii români sunt chemați în masă în armata ucraineană, pentru a apăra frontiera de est, în timp ce refugiații ucraineeni din est, în loc să își aprere propriile teritorii, sunt aduși în regiunile Cernăuți și în zonele locuite de români", a explicat Eugen Popescu.
În deschiderea Universității de Vară de la Izvoru Mureșului a vorbit și prof. univ. dr. Radu Baltasiu, directorul Direcției 'Români din Afara Frontierelor și limba română, de la Institutul Cultural Român, care a punctat că "spațiul, teritoriul se definesc în mod natural prin cultură", iar "cultura înseamnă asumare, nu renunțare".
"De aceea, acum ca niciodată în ultimii 25 de ani, se pune problema unor elite apte să practice, să promoveze cultură, aspect definitoriu al competenței. ICR, Directia Români din Afara Frontierelor si Limba Română (DRAGLR) prin proiectele pe care le susține, promovează cultura spațiului identitar. Pentru că, așa cum spun în repetate rânduri specialiștii, fără brâul românesc din jurul frontierelor și fără inima Carpaților, România se va prăbuși. Din acest punct de vedere, ICR prin DRAGLR, pune la dispoziția factorilor abilități în stat, acțiunea culturală, element critic al unei politici active. Pentru că politica pleacă de la cultură: de la cultura generală a fiecăruia, trece prin cultura asumată și sfârșește prin promovarea și protejarea spațiului cultural național', a spus prof. univ. dr. Radu Baltasiu.
La lucrări a fost prezent și președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat, Dumitru-Marcel Bujor, care punctat că "românii de pretutindeni sunt parte integrantă a poporului și spiritualității române și că aceștia au, de cele mai multe ori, o nevoie mai acută de ajutor decât cei din România, în probleme precum accesul neîngrădit la identitatea culturală, recunoașterea lor ca minoritate națională, apărarea drepturilor și libertăților fundamentale, garantarea posibilităților de afirmare și exprimare a identității".