Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.
Între timp legea a fost votată și promulgată de președintele României, Klaus Iohannis.
ACADEMIA ROMANA
Între timp legea a fost votată și promulgată de președintele României, Klaus Iohannis.
ACADEMIA ROMANA
INSTITUTUL NATIONAL PENTRU STUDIUL TOTALITARISMULUI
Proiect de lege iniţiat de parlamentarii PNL
Proiect adoptat de Senat la 8 aprilie 2014
Proiect adoptat de Senat la 8 aprilie 2014
Observaţii
Mişcarea Legionară este o organizaţie care aparţine extremei drepte din România, creată la 24 iunie 1927 de către Corneliu Zelea Codreanu, Ionel Moţa, Ilie Gârneaţă, Radu Mironovici, sub numele de Legiunea Arhanghelul Mihail (şi NU Arhanghelului).
Ea se încadrează în contextul general al refacerii şi reformării societăţii româneşti după 1918, manifestându-se cu deosebire în marile oraşe, cu aderenţă în rândurile studenţilor, a unei părţi a intelectualităţii, a clerului ortodox şi a micii burgehzii.
Întemeietorii Legiunii nu au elaborat o doctrină, un program în sensul deplin al termenului. În lucrarea sa, Pentru legionari (1936), Corneliu Zelea Codreanu arată că piatra unghiulară de la care porneşte Legiunea este omul, nu programul politic.
Accentul se pune pe crearea elitei politice ca proces de acumulări lente şi pe educarea tineretului în spiritul naţionalismului, al promovării vechilor tradiţii ale poporului român,antibolşevismul, reformarea economică, socială şi politică a societăţii româneşti, avînd o componentă religioasă puternică, aceasta din urmă conferind un caracter original Mişcării Legionare în contextul mişcărilor de extremă dreaptă europene ale vremii.
Prin valorile promovate, Mişcarea Legionară nu poate fi inclusă automat, a priori, în curentul „fascist“, încă nedefinit complet şi perceput astăzi ca „depersonalizat” la scară europeană pentru că se nesocotesc trăsăturile fundamental naţionale.
Prin valorile promovate, Mişcarea Legionară nu poate fi inclusă automat, a priori, în curentul „fascist“, încă nedefinit complet şi perceput astăzi ca „depersonalizat” la scară europeană pentru că se nesocotesc trăsăturile fundamental naţionale.
Aversiunea faţă de bolşevism şi lupta împotriva acestuia apropie Mişcarea Legionară de specificul epocii, de fascismul italian şi de naţional-socialismul german, dar fără a permite înglobarea sa într-una dintre aceste doctrine. Elementele de doctrină legionară apără şi promovează tradiţionalismul, specificul şi realităţile româneşti, apărarea creştinismului ortodox, cerinţa instaurării unui stat autoritar, formarea unei elite disciplinate, naţionaliste, care să educe masele în acelaşi spirit, revoluţia spirituală, care să conducă la formarea „omului nou”, cetăţean având calităţi superioare, devotament şi spirit de jertfă pentru interesul naţional.
Persecutată de la înfiinţare, scoasă în afara legii de mai multe ori pînă la interzicerea din 1937, Mişcarea Legionară a avut, ca membri şi simpatizanţi, parte importantă a elitei intelectualităţii interbelice (Nae Ionescu, Mircea Eliade, Vladimir Dumitrescu, Vasile Christescu, Constantin Noica, Dan Barbilian, Petre Tuţea, Radu Demetrescu-Gyr etc.). Aceleaşi persecuţii continuă în perioada regimului antonescian şi comunist.
Trebuie reţinut faptul că adevărata măsură a luptei antibolşevice a fost dată de Mişcarea Legionară pe front, prin înrolarea deţinuţilor politici în batalioanele disciplinare destinate primei linii, unde s-au evidenţiat prin fapte de vitejie, apoi în lupta împotriva instaurării regimului comunist.
Componenta majoră a mişcării naţionale de rezistenţă anticomuniste din România a fost legionară, realitate ilustrată prin procentul major al deţinuţilor politici din perioada 1945-1964, apreciat la circa 75%.
Conform declaraţiei publice (2011) a Acad. Dan Berindei, Preşedinte de Onoare al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române,Mişcarea Legionară nu poate fi calificată drept „fascistă” întrucât nu întruneşte, prin elementele de doctrină pe care le-a adoptat şi promovat, un caracter ideologic fascist.
*
Credem că, în discuţiile politice şi abordările juridice pe marginea subiectului OUG 31/2002 sunt utile următoarele precizări:
– echitatea politico-juridică prin exagerare a statutului de „legionar” şi extindere la alţi combatanţi ai rezistenţei anticomuniste şi membrii altor partide poltice, în contextul propagandei sovietice şi comuniste de „defascizare” după 23 august 1944 şi Convenţia de Armistitiu din 12 septembrie 1944 cu Naţiunile Unite;
– extinderea culpei ab initia de „a fi legionar” în cadrul proceselor politice din anii stalinismului şi dejismului asupra multor condamnaţi din loturile rezistenţei armate anticomuniste;
– culpa de apartenenţă la organizaţii care au promovat crime şi asasinate politice este individuală prin acte întocmite pe un probatoriu corect şi concret, şi nu colectivă, respectându-se drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, aşa cum sunt definite de reglementările internaţionale în materie;
– de asemenea, trebuie avută în vedere necesitatea unei abordări integrate în materie de drept penal asupra rasismului şi xenofobiei „pentru a se garanta că aceleaşi fapte constituie o infracţiune în toate statele membre U.E. şi să se prevadă sancţiuni efective proporţionale pentru persoanele fizice sau juridice care au comis sau sunt răspunzătoare pentru astfel de sancţiuni” (Punctul 5 din Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 28 noiembrie 2008).
Director,
Prof. Dr. Radu Ciuceanu
8 iunie 2015
Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului – Academia Română
Str. Arh Grigore Cerchez nr. 16. sector 1 Bucureşti
Tel. 0212305992; fax. 021.230.76.82
E-mail: secretariat©totalitarism.ro
Sursa: Ziaristi Online
Textul lui Radu Ciuceanu este preluat de pe blogul lui Ion Coja. Cităm din introducerea textului : «Reproducem declarația istorică a dlui profesor RADU CIUCEANU, director la INSTITUTUL NAȚIONAL PENTRU STUDIUL TOTALITARISMULUI, gest prin care Academia Română iese din izolarea ei aproape caraghioasă, din tăcerea ei vecină cu complicitatea, deloc potrivită cu gravitatea excepțională a „derapajelor” din viața noastră publică despre care forumul cel mai autoritar în materie de știință și conștiință românească nu s-a pronunțat în niciun fel. Desigur, prin acest gest, ca și prin altele de până acum, dl RADU CIUCEANU își blochează accesul la scaunul academic care i se cuvenea de mult! Dar asta nu face decât să sporească respectul nostru pentru modelul de comportament pe care îl oferă domnul RADU CIUCEANU pentru uzul tuturor intelectualilor români!
Cu plecăciune, domnule profesor! Patria recunoscătoare!
i.c.
Nota bene: declarația domnului profesor RADU CIUCEANU va fi punctul de sprijin al contestației ce vom introduce la Curtea Constituțională împotriva legii scelerate!»
DOCUMENTE PENTRU ISTORIE
EXPUNERE DE MOTIVE
1. Descrierea situaţiei actuale
în anul 2002, Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist^ rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infraţiuni contra păcii şi omenirii.
Aşa cum se menţiona la acel moment în Nota de fundamentare a ordonanţei, "împiedicarea proliferării manifestărilor extremiste de tip fascist, rasist sau xenofob a constituit şi constituie o preocupare constantă a comunităţii internaţionale, atât la nivelul organismelor europene şi internaţionale, cât şi la nivelul legislaţiilor naţionale. Prevenirea şi combaterea incitării la ură naţională, rasială sau religioasă corespund cerinţelor Uniunii Europene în domeniu, constituind, în acelaşi timp, un semnal pozitiv dat de statul român pentru combaterea rasismului, antisernitismului şi xenofobiei".
Ordonanţa de ugenţă nr.31/2002 a fost aprobată, cu modificări şi completări prin'Legea nr. 107/2006.
Tot în anul 2006 articolele 8-11 din ordonanţă au fost abrogate prin Legea nr.278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului Penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi.
Din experienţa de până acum privind utilizarea acestui act normativ, cazurile sau manifestările menţionate prin adrese, solicitări sau reclamaţii (plângeri) depuse la Parchet de către diverse entităţi, inclusiv Institutul "Elie Wiesel", pasibile de a intra sub incidenţa acestui act normativ, au fost finalizate cu închiderea dosarului încă din faza de cercetare. Argumentele de respingere ale fvfinistrului Public au fost, în majoritatea cazurilor, bazate pe interpretări ale articolelor din lege în care se face referire la Holocaust. In aceste condiţii se impune o clară definire a "Holocaustului pe teritoriul României".
Neajunsul textului în vigoare este că, deşi din punct de vedere istoric lucrurile sunt clare, negaţioniştii de astăzi găsesc scăpări prin faptul că teritoriile actuale ale României nu mai corespund cu cele administrate în acea perioadă de guvernele istorice. Prin urmare, considerăm că introducerea unei noi definiţii este de natură să înlăture atât neajunsurile juridice, cât şi să îndrepte un adevăr istoric constând în aceea că doar guvernele de la acea dată se fac vinovate de paticiparea la holocaust în teritoriile administrate de acestea în perioada 1940-1944 şi nu trebuie aruncat stigmatul peste timp, nici asupra statului roman şi nici asupra generaţiilor ce au urmat perioadei în cauză.
In România, fascismul a luat denumirea de Mişcarea legionară sau titulaturi ale unor partide sub care aceasta a funcţionat până în ianuarie 1941 (Legiunea Arhanghelului Mihail, Garda de Fier, Totul pentru Ţară).
După decembrie 1989, mişcări, asociaţii sau partide politice şi-au revendicat ideologia legionară şi desfăşoară în spaţiul public acţiuni de promovare a ideilor legionare. Practica juridică a demonstrat că neincluderea termenului legionar într-o reglementare care se referă la riscurile ce le poate produce extrema dreaptă identificată numai ca fascism, facilitează promovarea imaginii Mişcării legionare ca mişcare naţionalistă diferită de fascism. Astfel, mişcarea legionară nu ar intra sub incidenţa unor reglementări limitative pentru extremismul de dreapta.
în România, două reglementări statuează specificul legionarismului ca parte din familia mişcărilor fasciste:
1.Legea 51/1991 privind siguranţa naţională a României^ menţionează la art 3 lit h), acţiuni de inspiraţie legionară printre ameninţări la adresa siguranţei naţionale:
"h) iniţierea, organizarea, săvârşirea sau sprijinirea în orice mod a acţiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascistă, legionară sau de orice altă natură, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune în pericol sub orice formă unitatea şi integritatea teritorială a României, precum şi incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept."
2.Decizia nr. 1.709 din 09 martie 2012, adoptată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Secţia I Civilă, în care se afirmă că "mişcarea legionară a fost în esenţă, organizaţie de tip paramilitar terorist, de orientare naţionalist fascistă, cu caracter mistic religios, violent anticomunist, dar, printre altele, şi antisemit. "
Tot din practică a rezultat necesitatea mcrirninării unor fapte săvârşite de persoane juridice în concordanţă cu cele stabilite de Codul penal în vigoare.
2. Schimbări preconizate
Prin proiectul de act normativ se propune:
-completarea titlului ordonanţei de urgenţă în sensul că aceasta se referă şi la "combaterea infracţiunilor", nu doar la interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii ca până în prezent;
-interzicerea şi a faptelor, şi nu doar a organizaţiilor, simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob;
- includerea între faptele, simbolurile şi organizaţiile interzise şi a celor cu caracter legionar;
- introducerea definiţiei dată " Holocaustului pe teritoriul României" astfel încât aceasta să includă "persecuţia sistematică şi anihilarea evreilor sprijinită de autorităţile şi instituţiile statului Român în teritoriile administrate de acestea în perioada 1940-1944"
- circumstanţierea faptelor care nu constituie infracţiune în sensul prevăzut la art. 4. alin.(l) sau (2) dacă sunt săvârşite în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei numai dacă acest interes este exprimat în sensul protecţiei drepturilor omului şi a valorilor fundamentale ocrotite, precum şi în respectul adevărului istoric general recunoscut, cu scopul de a nu fi repetată săvârşirea de alte infracţiuni contra păcii şi omenirii, crime de război sau crime contra umanităţii.
- Reformularea art. 5 din lege astfel încât să intre sub incidenţa legii atât fapta persoanei de a promova în public, cultul persoanelor vinovate de crime de război sau crime contra umanităţii, cât şi fapta de a promova în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe;
- introducerea unui nou articol art. 7 referitor la incrirninarea unor fapte săvârşite de o persoană juridică, şi anume:
a) răspândirea, vânzarea sau confecţionarea de simboluri fasciste, rasiste ori xenofobe precum şi deţinerea, în vederea răspândirii a unor astfel de simboluri
- utilizarea în public a simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe.
- promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor inrracţiuni contra păcii şi omemrii sau desfăşurarea în public a unei activităţi temporare sau permanente, în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe
d)negarea în public a holocaustului ori a efectelor acestuia
Aceste fapte nu constituie infracţiuni dacă sunt săvârşite în interesul artei sau ştiinţei cercetării ori educaţiei şi interesul este exprimat în sensul protecţiei drepturilor omului şi a valorilor fundamentale ocrotite, precum şi în respectul adevărului istoric general recunoscut, cu scopul de nu fi repetate săvârşirea de alte infracţiuni contra păcii şi omenirii, crime de război sau crime contra umanităţii.
In cazul infracţiunilor săvârşite de persoana juridică, urmărirea penală se efectuează, în mod obligatoriu, de către procuror.
De asemenea se propune introducerea unei dispoziţii finale potrivit căreia "dispoziţiile prezentei legi se completează după caz cu dispoziţiile Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, cu Legea nr. 31/ 1990 privind societăţile comerciale, republicată cu modificările şi completările ulterioare cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare şi cu Legea partidelor politice nr. 14/2003 cu modificările si completările ulterioare".
In acest context trebuie să menţionăm faptul că Europa cunoaşte, în aceste zile, o recrudescenţă a mişcărilor neofasciste antidemocratice, periclitând, nu de puţine ori, liniştea socială. Totodată, zilele acestea, România comemorează Ziua Holocaustului, moment care ne îndeamnă, încă odată, la o reflecţie asupra tragediei şi atrocităţilor prin care a trecut poporul evreu, şi la găsirea acelor metode sau mecanisme legislative pentru a preveni relansarea ideilor rasismului, ale cultului urii şi dispreţului faţă de fiinţa umană.
Menţionăm faptul că, pentru elaborarea acestei propuneri legislative, am beneficiat de sprijinul specializat al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel".
Faţă de cele prezentate vă supunem spre dezbatere şi adoptare această iniţiativă legislativă care - suntem convinşi - va beneficia de sprijinul instituţiilor statului cu atribuţii în domeniu, iar clasa politică, indiferent de apartenenţa doctrinară se va alătura acestui demers.
Iniţiatori:
Crin Antonescu, senator PNL Andrei Gerea, deputat PNL, George Scutaru, deputat PNL
DEZBATERI PARLAMENTARE
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 24 iunie 2015
13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului unor persoane vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii (PL-x 193/2014) (rămasă pentru votul final) | |||||
| Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: | ||
| ................................................ | ||
 |  | 14. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii. Dintre iniţiatori? Nu doreşte nimeni să ia cuvântul. Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, cine prezintă raportul? Domnul Nica. Aveţi cuvântul. |
| | Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte. În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificări şi completări, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în 2014. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă. Guvernul precizează că susţine adoptarea iniţiativei legislative. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avizat favorabil iniţiativa legislativă în şedinţa din 23 aprilie 2014. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil iniţiativa legislativă. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. În urma examinării iniţiativei legislative, a expunerii de motive, a avizului Consiliului Legislativ, a punctului de vedere al Guvernului, precum şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi adoptarea Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc. |
| | Mulţumesc. Dezbateri generale? Domnul deputat Vainer. Am spus, domnul deputat Vainer, nu aţi auzit. |
| | Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă asigur că voi fi numai la obiect, aşa cum fac mereu, vorbesc la obiect. De data aceasta subiectul obiectului este foarte important. Noi suntem printre primele ţări din Europa care au adoptat o lege clară în problema condamnării rasismului, antisemitismului, xenofobiei şi a consecinţelor celui de-al Doilea Război Mondial. Această lege însă, aşa cum toţi creştem în vârstă, a crescut în vârstă, a îmbătrânit puţin, sau nu am fost atât de pregătiţi atunci să o facem perfectă. Şi aşa că iniţiativa... şi mulţumesc iniţiatorilor, domnul senator Crin Antonescu şi fostul deputat Scutaru, care au făcut proiectul de lege care a fost şi judecat, întors pe toate feţele, la Senat şi la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor. Nu am decât să susţin această nouă formă a legii, care aduce importante clarificări şi mai ales dă curs aplicării prevederilor de justiţie şi drept. Până acum şchiopăta în anumite privinţe. Aşadar, eu vă rog să susţinem şi să votăm această lege, mai ales în condiţiile în care, în Europa, în special, este o recrudescenţă a xenofobiei şi a antisemitismului, a negării holocaustului. E un fapt de onoare, de dreptate şi vă mulţumesc tuturor că vă alăturaţi acestui mesaj al meu de a vota legea. Mulţumesc în mod special Comisiei juridice pentru munca pe care a depus-o. Vă mulţumesc şi succes. |
| | Mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Dacă mai sunt alte luări de cuvânt la dezbateri generale la acest proiect? Nu. Dragi colegi, avem 18 amendamente admise, 7 respinse. Intrăm pe amendamentele admise. Mergem în calupuri de câte 5. De la 1 la 5. Obiecţii, comentarii? Nu. De la 6 la 10. Obiecţii, comentarii? Nu sunt. Aprobate. De la 11 la 15. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate. De la 16 la 18. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate. |