Dan Culcer. Posibilă vizită. Se știe acum că ziaristul Pamfil Șeicaru a fost și el într-o vizită clandestină, ca invitat prin Securitate, în România, înainte de 1989. Despre o vizită la București a lui Ioan Rațiu am scris și am argumentat cu probe personale, în relație cu Octavian Ghibu, Nicolae Carandino și țărănistul Corneliu Coposu (toți trei fuseseră implicați în organizarea vizitei, foarte probabil prin Securitate).
Publicat la 8 mai 2013 in Arhiva Tricolorul
Ex-regele Mihai a fost oaspetele lui Nicolae Ceauşescu
Pare de necrezut, dar realitatea aceasta este; Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen a venit incognito în România, ca invitat personal al şefului statului şi Partidului Comunist. Ceauşescu, un politician abil, şi-a zis că era mai bine să-1 ţină aproape pe acest bătrîn decrepit, să-i arunce şi lui, acolo, un ciolănaş de ros, decît să lase ca vila de la Versoix să se transforme într-un stup de bîzîitoare. A dat comandă ofiţerilor din Departamentul de Informaţii Externe să se apropie cu paşi de felină de guzgan şi să-1 influenţeze în direcţia apropierii de ţară. Nu a fost prea greu, întrucît Mihai nu avea linişte, nu avea somn tot gîndindu-se la fabuloasa avere pe care n-a putut s-o scoată peste graniţă, aşa cum a procedat cu cele 42 de capodopere ale picturii universale, furate din colecţia de tablouri, lăsată moştenire de Carol I Statului Român. Cînd Ceauşescu a socotit că para s-a copt, i-a lansat invitaţia, pe căi oficioase, de a vizita România pe o durată de două săptămîni, asigurîndu-l de toată discreţia. Însoţitorii lui permanenţi, şi ghizi în acelaşi timp, au fost Emil Bodnăraş, pe care Mihai îl cunoscuse bine cînd împreună au complotat împotriva Mareşalului Antonescu, şi social-democratul Ştefan Voitec, cunoscut, de asemenea, de „majestatea-sa”. Vom reţine două din etapele călătoriei excursionistului Mihai: Delta Dunării şi Săvîrşin. În Deltă a lăcrimat cînd şi-a amintit de plimbările de basm în mirifica împărăţie a apelor stufului, peştilor şi păsărilor la bordul Yahtului regal, însoţit de Messaline apetisante. La Săvîrşin a fost invitatul lui Ceauşescu la o partidă de vînătoare, de altfel fructuoasă, dar şi la cină şi la o discuţie de cîteva ore. S-au înţeles de parcă făceau amîndoi parte din acelaşi partid; Mihai a promis că-şi va ţine gura, nu va acţiona împotriva ţării şi nici a regimului comunist. Cu o condiţie: bunurile Casei Regale să fie bine conservate, colecţia de tablouri la care ne-am referit. O precizare: Ceauşescu nu avea cunoştinţă de statutul juridic al Colecţiei şi nici de furtul celor 42 de opere de artă. Mihai s-a plimbat prin castelul de la Săvîrşin, revenindu-i în memorie scene dintre cele mai plăcute, petrecute în acel splendid edificiu, pe care el, regele, îl cumpărase cu „bani munciţi” în 1943, şi din nou a lăcrimat. Cum avea să lăcrimeze şi cînd Ceauşescu i-a comunicat vestea plăcută că îi va face o rentă (o pensie) viageră. La întrevederea de la Săvîrşin a participat şi primul-ministru. Acesta este, pe scurt, filmul vizitei ex-regelui Mihai în România, ca oaspete al şefului statului şi partidului, Nicolae Ceauşescu. Orice comentariu ar fi de prisos. Cititorul îşi poate da seama că avem de-a face cu o lichea – Mihai, dar şi cu un geniu al combinaţiilor politice favorabile României – Ceauşescu. Voi mai spune doar că în urma vizitei şi a interesului aparte manifestat de Mihai pentru bunurile fostei Case Regale, ministrul de Interne a emis un ordin prin care se cerea tuturor cadrelor să identifice bunurile de patrimoniu, inclusiv cele care au aparţinut membrilor familiei regale, care nu se aflau într-o evidenţă organizată, să raporteze la Centrală, unde se crease şi funcţiona o comisie cu atribuţiuni pe linia îndeplinirii acestui ordin. Iată, deci, că tot a fost bună la ceva vizita lui Mihai.
General de divizie (r) NEAGU COSMA
Text reprodus din revista „România Mare“, nr. din 20 octombrie 2000