„Viață literară transilvană - / Litere de sânge și de foc / Mângâieri pe o străveche rană / De atât noroc și nenoroc. / Răstignit în lemn și plumb, Cuvântul / E și lance, dar e și colind…/ Mă trezesc în noapte legănându-l / Când iluzii iarăși se aprind… „ (Ion Brad - Odă transilvană)
La finele săptămânii trecute, printr-o fericită coincidență, împlinirea unui sfert de veac de existență a revistei de filosofie și literatură Târnava (ajunsă la numărul 100 și aflată, încă din 1994, sub egida Uniunii Scriitorilor din România) și a peste două decenii de activitate a Editurii Ardealul au adus, din nou, pe plaiuri mureșene, reprezentanți de marcă ai vieții culturale românești, Aula Magna a Universității „Petru Maior" (UPM) fiind, încă o dată, gazda unui eveniment plasat sub semnul durabil al cuvântului - „lance și colind", dărâmător de ziduri și ziditor de punți între suflete.
Spunem „fericită coincidență", pentru că, la 17 noiembrie, a fost marcată Ziua Mondială a Filosofiei, iar la Târgu-Mureș, de ziua ei, filosofia a fost „acasă", mediul academic având privilegiul de a-i primi ca oaspeți pe vicepreședintele Academiei Române, director al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu - Motru", președinte al Colegiului de redacție al publicațiilor academice „Revista de Filosofie", „Cercetări logico-filosofice"și „Revue Roumaine de la Philosophie" - acad. Alexandru Surdu, și pe acad. Alexandru Boboc, membru în colegiul de redacție al „Revistei de filosofie", alături de vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din România, director executiv al revistei „România literară" - scriitorul Gabriel Chifu, președintele Filialei Târgu-Mureș a Uniunii Scriitorilor din România - scriitorul Marko Bela, directorul revistei „Mișcarea literară" din Bistrița - scriitorul Olimpiu Nușfelean, și conf. univ. dr. George David - scriitor și publicist.
Rostirea lirică și-a făcut auzit glasul prin unul dintre cei mai străluciți reprezentanți ai ei - maestrul Ion Horea.
Evenimentul a fost organizat de Primăria municipiului Târgu-Mureș, Universitatea „Petru Maior" (Facultatea de Științe și Litere), Societatea Scriitorilor Mureșeni, Editura Ardealul și revista de filozofie și literatură Târnava.
Colocviile, moderate de lector univ. dr. Eugeniu Nistor - Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru", directorul Editurii Ardealul și director fondator al revistei Târnava, a debutat cu alocuțiuni ale reprezentanților UPM, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean - președintele Senatului Universității și director al Institutului de Cercetări Socio - Umane „Gheorghe Șincai" al Academiei Române observând că, la nicio lună de la Conferința națională dedicată filosofului Constantin Rădulescu-Motru, Aula Magna găzduiește un nou eveniment dedicat reflecției filosofice, „în care credem pentru că reprezintă aspirația noastră spre absolut, năzuința noastră spre întreg".
Adresând celor prezenți un mesaj de salut din partea conf. univ. dr. Giordano Altarozzi - decanul Facultății de Științe și Litere al UPM -, lector univ. dr. Dumitru Mircea Buda - prodecan, a subliniat parteneriatul benefic, stabilit și perpetuat, în timp, între instituția pe care o reprezintă și scriitorii mureșeni, „Facultatea de Științe și Litere crescând sub forța catalitică a unor personalități care au publicat în revistele Târnava și Vatra - mediu propice de detectare și promovare a valorilor și zonă de influență din care s-au născut urmași, precum revista LitArt, continuatoare, în noi formule, a cenaclurilor Vetrei".
„O sărbătoare a spiritului, a culturii, a poeziei"- a sintetizat, în cuvântul său, poetul și publicistul Lazăr Lădariu, președintele ASTREI mureșene, redactor - șef al cotidianului „Cuvântul liber".
Tema „Colocviilor de toamnă ale revistei Târnava" a constituit-o Situația actuală a revistelor culturale, academicianul Alexandru Surdu relevând, în context, deschiderea spre „actul creator generator de cultură" a celor două instituții sărbătorite - Editura Ardealul și revista de filozofie și literatură Târnava - grație cărora și prin eforturile directorului lor, la Târgu-Mureș, au fost organizate, cu participarea reprezentanților Academiei și a institutelor de cercetare ale acesteia, manifestări științifice de anvergură precum Festivalul Internațional „Lucian Blaga"și simpozioanele naționale „Constantin Noica"și „Constantin Rădulescu-Motru", dovadă că „la Târgu-Mureș, oamenii vorbesc înțelept, gândesc profund și fac lucruri frumoase", revista cultivând nu doar rigoarea și textul de autentică filosofie, ci și spiritul național și patriotismul, dublate de grija față de limba română, de care au dat dovadă toți filosofii noștri, susținători ai unității naționale. „Legându-și numele de cele ale unor mari filosofi - Blaga, Noica, Rădulescu - Motru, Târnava și Editura Ardealul sunt nuclee de luptă pentru valorile naționale, azi, când România devine tot mai mult un fel de azil al samsarilor", a conchis acad. Alexandru Surdu.
La joncțiunea dintre textul literar și concepția filosofică, prof. univ. dr. Alexandru Boboc, membru al Academiei, autor a peste 40 de volume, a vorbit despre nivelurile de receptare și interpretare a limbajului artistic modern, din perspective filosofiei culturii, pledând pentru „nevoia de educație estetică, de formare a gustului pentru valoare, pentru înțelegerea fenomenului creației, travaliu în care literatura și filosofia sunt împreună pentru a desluși sensurile tăinuite ale poeziei, picturii, muzicii moderne".
Referindu-se la publicațiile apărute sub egida USR, scriitorul Gabriel Chifu, vicepreședinte al Uniunii și director executiv al revistei „România literară", le definea drept „casa, refugiul care adăpostește literatura română, și al căror rol este cu atât mai semnificativ cu cât aici se manifestă spiritul critic, într-o epocă în care internetul devine un spațiu în care se poate arunca orice, adevărate bombe care bulversează valori", domnia sa insistând asupra nevoii de susținere și finanțare a revistelor culturale, având în vedere funcția lor educativă și rolul de adevărate instituții de cultură. Punct de vedere împărtășit, de altfel, și de președintele filialei târgumureșene a USR, scriitorul Marko Bela.
„Suntem arhiplini de gânduri bune și de speranțe pentru soarta acestei țări", a rostit, în cuvântul său, poetul Ion Horea, referindu-se, de la înălțimea vârstei și a experienței, la „munca sisifică" pe care o presupune alcătuirea unei reviste literare, revista Târnava și Editura Ardealul (unde maestrul a publicat 10 volume de versuri „de care nu ne rușinăm, nici autorul, nici editorul") fiind caracterizate drept instituții culturale în care „Lucian Blaga, spiritul nostru național, este cercetat cu pasiune și perseverență, iar spiritul local se limpezește și devine valoare națională".
Despre cuvântul scris, în contextul scăderii, pe de o parte, a interesului pentru literatură, și necesitatea, pe de altă parte, ca revistele culturale existente să continue tradiția și „încărcătura spirituală a lumii", racordându-se la „mersul mare al literaturii", a vorbit scriitorul Olimpiu Nușfelean, directorul revistei bistrițene „Mișcarea literară" (organizatoare, de asemenea, a Colocviilor „George Coșbuc"și a Saloanelor „Liviu Rebreanu"), iar conf. univ. dr. George David remarca „situația nu tocmai fericită a revistelor tipărite, aflate - din cauza eforturilor financiare - în concurență neloială cu spațiul virtual, mult mai generos și mai puțin costisitor", atrăgând atenția asupra pericolului „maculaturii de pe internet", dar relevând, în egală măsură, calitatea de necontestat a unor reviste culturale și bloguri on line.
Vorbind în numele ASTREI mureșene, pe care o conduce, și în calitate de scriitor și gazetar, Lazăr Lădariu, redactorul-șef al cotidianului „Cuvântul liber" ( ziar „purtător" a două pagini culturale, săptămânal), și-a reafirmat convingerea că „salvarea unei țări se face prin cultură, iar un condei de la un ziar sau de la o revistă literară are datoria de a apăra interesul național, limba română și de a respecta libertatea de exprimare".
În cea de a doua parte a manifestării, au fost decernate premiile literare și filosofice ale „Colocviilor", juriul, condus de acad. Alexandru Boboc, acordând următoarele distincții: Opera Omnia - acad. Alexandru Surdu, poetul Ion Horea, scriitorul Gabriel Chifu: Diploma de excelență: criticul și istoricul literar Irina Petraș, președintele Filialei Cluj a USR; scriitorul Marko Bela, scriitorul Olimpiu Nușfelean, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, conf. univ. dr. Giordano Altarozzi, publicistul Alexandru Cățcăuan; Premiul pentru publicistică: Margareta Pușcaș, de la Radio Târgu-Mureș; Premiul pentru filosofie: dr. Constantin Nicușan; Premiul pentru poezie: Lazăr Lădariu, Vasile Ciia Dătășan, Ioan Găbudean, Ion Dumbravă; Premiul pentru proză: scriitorii Ion Ilie Milășan și George David; Premiul pentru traduceri: Ileana Sandu, Kocsis Francisko; Premiul pentru literatură pentru copii: conf. dr. Maria Dorina Pașca.
În ce privește numărul 100 al Târnavei, o bună parte a conținutului publicației este dedicată, firește, exegezei Blaga, cu texte semnate de academicienii Alexandru Surdu și Alexandru Boboc, alături de cel al cercetătorului american Michael Scott Jones, precum și texte semnate de Eugeniu Nistor, Mihai Popa, Henrieta Anișoara Șerban, Lazăr Lădariu, Florin Bengean, Aurel Hancu; poezii de Ion Horea, Vasile Macoviciuc, Marko Bela, Teodor Borz, Viorel Bucur, Marius Pașcan, Anca Blaga, Ioan Găbudean, Ion Dumbravă, Vasile Ciia Dătășan, Constantin Nicușan, Adrian Armand Giurgea, Gheorghe Botezan, Cornelia Toșa, Zina Cengher, Mircea Miculi, Aurel Hancu; proze de Ion Horea, George David, Ion Ilie Mileșan, Ion Nete, Valentin Covaciu, Maria Dorina Pașca; texte de filosofie semnate de prof. dr. Vasile Muscă și dr. Mihai Ardelean, recenzii sub semnăturile prof. univ. dr. Iulian Boldea și conf. univ. dr. Adrian Lesenciuc, poezii de Ady Endre traduse în limba română de Rozalia Suciachi Cotoi, un comentariu la opera lui Aristotel, marcând debutul studentei Helga Eva Lucacs și, nu în ultimul rând, un post-restant, semnat de fostul viceprimar al Târgu-Mureșului, Peti Andras, conținând informații prețioase, bazate pe o minuțioasă cercetare, privind îndelungata tradiție în materie de filosofie a orașului, prima dovadă scrisă datând din 1662, iar primul tratat de filosofie fiind editat în 1833.
„La aniversară", revista de filosofie și literatură Târnava, Editura Ardealul și colectivele de redacție ale acestora au primit mesaje de felicitare, viață lungă și „ecouri tot mai răsunătoare pe piața scrisului românesc" din partea Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (președinte - Irina Petraș), a revistei Vatra din Târgu-Mureș (redactor-șef - Alex Cistelecan), dar și de la Paris, de la scriitorul Dan Culcer, redactor fondator al revistei Vatra, directorul revistei și editurii on line Asymetria (Franța).
Vizionarea expoziției de cărți ale Editurii Ardealul și a colecției revistei Târnava, de la primul număr până la cel jubiliar (1991-2016), urmată de vizitarea unor obiective culturale și turistice din Târgu-Mureș au completat evenimentul aniversar, conferind Zilei Filosofiei sensul ei cel mai profund: „Filosofia - afirma despre „regina tuturor științelor" Irina Bokova, directorul general al UNESCO, este cea mai bună metodă de a-i educa pe cetățeni și de a-i pregăti să depășească limitările intelectuale și prejudecățile. Cu cât sunt mai mari provocările, cu atât mai multă nevoie este de filozofie pentru a afla cum putem menține pacea, înțelegerea și dezvoltarea durabilă".
ILEANA SANDU
„Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte"
Douăzeci și cinci de semne-crestături pe răbojul scurgerii vremii de la apariția revistei „Târnava", alte 20 de jaloane pe un alt traseu cultural, cel al Editurii Ardealul, sub binefăcătorul semn de pace al Domnului, Atotputernicul Părinte al Îndurărilor, a lăsat scriitorul dr. Eugeniu Nistor, prin truda lui dedicată culturii românești, prin dragostea lui față de acei înaintemergători ai noștri, coborând din spusa Înaltului Domn al Poeziei și al Limbii Românești: „Văd poeți ce-au scris o limbă, ca un fagure de miere".
Douăzeci și cinci, pe de o parte, douăzeci de ani, pe de alta, ai permanentei preocupări pentru interesul național, prin cultură, totul pornind din convingerea că, într-adevăr, în fața culturii politica trebuie să fie mai smerită, sub îndemnul lui Ienăchiță Văcărescu, din acel „Testament", dorind „Creșterea limbii românești / Și-a patriei cinstire".
Virtuțile strămoșești, comori ale Neamului nostru, mărturii ale gândului luminat al prezentului și al viitorului dăinuirii noastre, aici, în leagănul etnogenezei neamului, nu pot dăinui fără acea convingere-conștiință a salvării unui neam, prin cultură.
Anii mulți ai revistei „Târnava", ai Editurii Ardealul au adus acele multiplicate dovezi că limba dă veșnicie și identitate unui Neam, ca parte a unității naționale, ca punct de rezistență prin timp.
Orice act de cultură, se știe că se încadrează și înnobilează acea vertebră de aur a spiritualității românești. Acesta-i rostul cultural-spiritual al unei reviste, al unei edituri.
Acum, când începe să ningă, nichitastănescian, peste noi cu miei, numărând jaloanele privirii în urmă, într-o întoarcere în memorie, sărbătorii pe care azi o datorăm revistei „Târnava"și Editurii Ardealul, conduse inspirat de poetul Eugeniu Nistor, strădaniei de a lăsa moștenire și acel îndemn: „Podoabă limbii voastre dați prin românești cuvinte", ale noastre alese mulțumiri cuvenite și felicitări!
„La mulți ani!", sub semnul de pace al Părintelui Ceresc al Îndurărilor, totul însoțit de acea urare împrumutată de la titlul celui mai frumos basm al românilor: „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte!".
(Alocuțiune rostită, la 18 noiembrie 2006, în Aula Magna a Universității „Petru Maior", cu prilejul „Colocviilor de toamnă ale revistei «Târnava»"și al „Galei premiilor literare și filosofice" (ediția a III-a)
LAZĂR LĂDARIU
La finele săptămânii trecute, printr-o fericită coincidență, împlinirea unui sfert de veac de existență a revistei de filosofie și literatură Târnava (ajunsă la numărul 100 și aflată, încă din 1994, sub egida Uniunii Scriitorilor din România) și a peste două decenii de activitate a Editurii Ardealul au adus, din nou, pe plaiuri mureșene, reprezentanți de marcă ai vieții culturale românești, Aula Magna a Universității „Petru Maior" (UPM) fiind, încă o dată, gazda unui eveniment plasat sub semnul durabil al cuvântului - „lance și colind", dărâmător de ziduri și ziditor de punți între suflete.
Spunem „fericită coincidență", pentru că, la 17 noiembrie, a fost marcată Ziua Mondială a Filosofiei, iar la Târgu-Mureș, de ziua ei, filosofia a fost „acasă", mediul academic având privilegiul de a-i primi ca oaspeți pe vicepreședintele Academiei Române, director al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu - Motru", președinte al Colegiului de redacție al publicațiilor academice „Revista de Filosofie", „Cercetări logico-filosofice"și „Revue Roumaine de la Philosophie" - acad. Alexandru Surdu, și pe acad. Alexandru Boboc, membru în colegiul de redacție al „Revistei de filosofie", alături de vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din România, director executiv al revistei „România literară" - scriitorul Gabriel Chifu, președintele Filialei Târgu-Mureș a Uniunii Scriitorilor din România - scriitorul Marko Bela, directorul revistei „Mișcarea literară" din Bistrița - scriitorul Olimpiu Nușfelean, și conf. univ. dr. George David - scriitor și publicist.
Rostirea lirică și-a făcut auzit glasul prin unul dintre cei mai străluciți reprezentanți ai ei - maestrul Ion Horea.
Evenimentul a fost organizat de Primăria municipiului Târgu-Mureș, Universitatea „Petru Maior" (Facultatea de Științe și Litere), Societatea Scriitorilor Mureșeni, Editura Ardealul și revista de filozofie și literatură Târnava.
Colocviile, moderate de lector univ. dr. Eugeniu Nistor - Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru", directorul Editurii Ardealul și director fondator al revistei Târnava, a debutat cu alocuțiuni ale reprezentanților UPM, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean - președintele Senatului Universității și director al Institutului de Cercetări Socio - Umane „Gheorghe Șincai" al Academiei Române observând că, la nicio lună de la Conferința națională dedicată filosofului Constantin Rădulescu-Motru, Aula Magna găzduiește un nou eveniment dedicat reflecției filosofice, „în care credem pentru că reprezintă aspirația noastră spre absolut, năzuința noastră spre întreg".
Adresând celor prezenți un mesaj de salut din partea conf. univ. dr. Giordano Altarozzi - decanul Facultății de Științe și Litere al UPM -, lector univ. dr. Dumitru Mircea Buda - prodecan, a subliniat parteneriatul benefic, stabilit și perpetuat, în timp, între instituția pe care o reprezintă și scriitorii mureșeni, „Facultatea de Științe și Litere crescând sub forța catalitică a unor personalități care au publicat în revistele Târnava și Vatra - mediu propice de detectare și promovare a valorilor și zonă de influență din care s-au născut urmași, precum revista LitArt, continuatoare, în noi formule, a cenaclurilor Vetrei".
„O sărbătoare a spiritului, a culturii, a poeziei"- a sintetizat, în cuvântul său, poetul și publicistul Lazăr Lădariu, președintele ASTREI mureșene, redactor - șef al cotidianului „Cuvântul liber".
Tema „Colocviilor de toamnă ale revistei Târnava" a constituit-o Situația actuală a revistelor culturale, academicianul Alexandru Surdu relevând, în context, deschiderea spre „actul creator generator de cultură" a celor două instituții sărbătorite - Editura Ardealul și revista de filozofie și literatură Târnava - grație cărora și prin eforturile directorului lor, la Târgu-Mureș, au fost organizate, cu participarea reprezentanților Academiei și a institutelor de cercetare ale acesteia, manifestări științifice de anvergură precum Festivalul Internațional „Lucian Blaga"și simpozioanele naționale „Constantin Noica"și „Constantin Rădulescu-Motru", dovadă că „la Târgu-Mureș, oamenii vorbesc înțelept, gândesc profund și fac lucruri frumoase", revista cultivând nu doar rigoarea și textul de autentică filosofie, ci și spiritul național și patriotismul, dublate de grija față de limba română, de care au dat dovadă toți filosofii noștri, susținători ai unității naționale. „Legându-și numele de cele ale unor mari filosofi - Blaga, Noica, Rădulescu - Motru, Târnava și Editura Ardealul sunt nuclee de luptă pentru valorile naționale, azi, când România devine tot mai mult un fel de azil al samsarilor", a conchis acad. Alexandru Surdu.
La joncțiunea dintre textul literar și concepția filosofică, prof. univ. dr. Alexandru Boboc, membru al Academiei, autor a peste 40 de volume, a vorbit despre nivelurile de receptare și interpretare a limbajului artistic modern, din perspective filosofiei culturii, pledând pentru „nevoia de educație estetică, de formare a gustului pentru valoare, pentru înțelegerea fenomenului creației, travaliu în care literatura și filosofia sunt împreună pentru a desluși sensurile tăinuite ale poeziei, picturii, muzicii moderne".
Referindu-se la publicațiile apărute sub egida USR, scriitorul Gabriel Chifu, vicepreședinte al Uniunii și director executiv al revistei „România literară", le definea drept „casa, refugiul care adăpostește literatura română, și al căror rol este cu atât mai semnificativ cu cât aici se manifestă spiritul critic, într-o epocă în care internetul devine un spațiu în care se poate arunca orice, adevărate bombe care bulversează valori", domnia sa insistând asupra nevoii de susținere și finanțare a revistelor culturale, având în vedere funcția lor educativă și rolul de adevărate instituții de cultură. Punct de vedere împărtășit, de altfel, și de președintele filialei târgumureșene a USR, scriitorul Marko Bela.
„Suntem arhiplini de gânduri bune și de speranțe pentru soarta acestei țări", a rostit, în cuvântul său, poetul Ion Horea, referindu-se, de la înălțimea vârstei și a experienței, la „munca sisifică" pe care o presupune alcătuirea unei reviste literare, revista Târnava și Editura Ardealul (unde maestrul a publicat 10 volume de versuri „de care nu ne rușinăm, nici autorul, nici editorul") fiind caracterizate drept instituții culturale în care „Lucian Blaga, spiritul nostru național, este cercetat cu pasiune și perseverență, iar spiritul local se limpezește și devine valoare națională".
Despre cuvântul scris, în contextul scăderii, pe de o parte, a interesului pentru literatură, și necesitatea, pe de altă parte, ca revistele culturale existente să continue tradiția și „încărcătura spirituală a lumii", racordându-se la „mersul mare al literaturii", a vorbit scriitorul Olimpiu Nușfelean, directorul revistei bistrițene „Mișcarea literară" (organizatoare, de asemenea, a Colocviilor „George Coșbuc"și a Saloanelor „Liviu Rebreanu"), iar conf. univ. dr. George David remarca „situația nu tocmai fericită a revistelor tipărite, aflate - din cauza eforturilor financiare - în concurență neloială cu spațiul virtual, mult mai generos și mai puțin costisitor", atrăgând atenția asupra pericolului „maculaturii de pe internet", dar relevând, în egală măsură, calitatea de necontestat a unor reviste culturale și bloguri on line.
Vorbind în numele ASTREI mureșene, pe care o conduce, și în calitate de scriitor și gazetar, Lazăr Lădariu, redactorul-șef al cotidianului „Cuvântul liber" ( ziar „purtător" a două pagini culturale, săptămânal), și-a reafirmat convingerea că „salvarea unei țări se face prin cultură, iar un condei de la un ziar sau de la o revistă literară are datoria de a apăra interesul național, limba română și de a respecta libertatea de exprimare".
În cea de a doua parte a manifestării, au fost decernate premiile literare și filosofice ale „Colocviilor", juriul, condus de acad. Alexandru Boboc, acordând următoarele distincții: Opera Omnia - acad. Alexandru Surdu, poetul Ion Horea, scriitorul Gabriel Chifu: Diploma de excelență: criticul și istoricul literar Irina Petraș, președintele Filialei Cluj a USR; scriitorul Marko Bela, scriitorul Olimpiu Nușfelean, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, conf. univ. dr. Giordano Altarozzi, publicistul Alexandru Cățcăuan; Premiul pentru publicistică: Margareta Pușcaș, de la Radio Târgu-Mureș; Premiul pentru filosofie: dr. Constantin Nicușan; Premiul pentru poezie: Lazăr Lădariu, Vasile Ciia Dătășan, Ioan Găbudean, Ion Dumbravă; Premiul pentru proză: scriitorii Ion Ilie Milășan și George David; Premiul pentru traduceri: Ileana Sandu, Kocsis Francisko; Premiul pentru literatură pentru copii: conf. dr. Maria Dorina Pașca.
În ce privește numărul 100 al Târnavei, o bună parte a conținutului publicației este dedicată, firește, exegezei Blaga, cu texte semnate de academicienii Alexandru Surdu și Alexandru Boboc, alături de cel al cercetătorului american Michael Scott Jones, precum și texte semnate de Eugeniu Nistor, Mihai Popa, Henrieta Anișoara Șerban, Lazăr Lădariu, Florin Bengean, Aurel Hancu; poezii de Ion Horea, Vasile Macoviciuc, Marko Bela, Teodor Borz, Viorel Bucur, Marius Pașcan, Anca Blaga, Ioan Găbudean, Ion Dumbravă, Vasile Ciia Dătășan, Constantin Nicușan, Adrian Armand Giurgea, Gheorghe Botezan, Cornelia Toșa, Zina Cengher, Mircea Miculi, Aurel Hancu; proze de Ion Horea, George David, Ion Ilie Mileșan, Ion Nete, Valentin Covaciu, Maria Dorina Pașca; texte de filosofie semnate de prof. dr. Vasile Muscă și dr. Mihai Ardelean, recenzii sub semnăturile prof. univ. dr. Iulian Boldea și conf. univ. dr. Adrian Lesenciuc, poezii de Ady Endre traduse în limba română de Rozalia Suciachi Cotoi, un comentariu la opera lui Aristotel, marcând debutul studentei Helga Eva Lucacs și, nu în ultimul rând, un post-restant, semnat de fostul viceprimar al Târgu-Mureșului, Peti Andras, conținând informații prețioase, bazate pe o minuțioasă cercetare, privind îndelungata tradiție în materie de filosofie a orașului, prima dovadă scrisă datând din 1662, iar primul tratat de filosofie fiind editat în 1833.
„La aniversară", revista de filosofie și literatură Târnava, Editura Ardealul și colectivele de redacție ale acestora au primit mesaje de felicitare, viață lungă și „ecouri tot mai răsunătoare pe piața scrisului românesc" din partea Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (președinte - Irina Petraș), a revistei Vatra din Târgu-Mureș (redactor-șef - Alex Cistelecan), dar și de la Paris, de la scriitorul Dan Culcer, redactor fondator al revistei Vatra, directorul revistei și editurii on line Asymetria (Franța).
Vizionarea expoziției de cărți ale Editurii Ardealul și a colecției revistei Târnava, de la primul număr până la cel jubiliar (1991-2016), urmată de vizitarea unor obiective culturale și turistice din Târgu-Mureș au completat evenimentul aniversar, conferind Zilei Filosofiei sensul ei cel mai profund: „Filosofia - afirma despre „regina tuturor științelor" Irina Bokova, directorul general al UNESCO, este cea mai bună metodă de a-i educa pe cetățeni și de a-i pregăti să depășească limitările intelectuale și prejudecățile. Cu cât sunt mai mari provocările, cu atât mai multă nevoie este de filozofie pentru a afla cum putem menține pacea, înțelegerea și dezvoltarea durabilă".
ILEANA SANDU
„Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte"
Douăzeci și cinci de semne-crestături pe răbojul scurgerii vremii de la apariția revistei „Târnava", alte 20 de jaloane pe un alt traseu cultural, cel al Editurii Ardealul, sub binefăcătorul semn de pace al Domnului, Atotputernicul Părinte al Îndurărilor, a lăsat scriitorul dr. Eugeniu Nistor, prin truda lui dedicată culturii românești, prin dragostea lui față de acei înaintemergători ai noștri, coborând din spusa Înaltului Domn al Poeziei și al Limbii Românești: „Văd poeți ce-au scris o limbă, ca un fagure de miere".
Douăzeci și cinci, pe de o parte, douăzeci de ani, pe de alta, ai permanentei preocupări pentru interesul național, prin cultură, totul pornind din convingerea că, într-adevăr, în fața culturii politica trebuie să fie mai smerită, sub îndemnul lui Ienăchiță Văcărescu, din acel „Testament", dorind „Creșterea limbii românești / Și-a patriei cinstire".
Virtuțile strămoșești, comori ale Neamului nostru, mărturii ale gândului luminat al prezentului și al viitorului dăinuirii noastre, aici, în leagănul etnogenezei neamului, nu pot dăinui fără acea convingere-conștiință a salvării unui neam, prin cultură.
Anii mulți ai revistei „Târnava", ai Editurii Ardealul au adus acele multiplicate dovezi că limba dă veșnicie și identitate unui Neam, ca parte a unității naționale, ca punct de rezistență prin timp.
Orice act de cultură, se știe că se încadrează și înnobilează acea vertebră de aur a spiritualității românești. Acesta-i rostul cultural-spiritual al unei reviste, al unei edituri.
Acum, când începe să ningă, nichitastănescian, peste noi cu miei, numărând jaloanele privirii în urmă, într-o întoarcere în memorie, sărbătorii pe care azi o datorăm revistei „Târnava"și Editurii Ardealul, conduse inspirat de poetul Eugeniu Nistor, strădaniei de a lăsa moștenire și acel îndemn: „Podoabă limbii voastre dați prin românești cuvinte", ale noastre alese mulțumiri cuvenite și felicitări!
„La mulți ani!", sub semnul de pace al Părintelui Ceresc al Îndurărilor, totul însoțit de acea urare împrumutată de la titlul celui mai frumos basm al românilor: „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte!".
(Alocuțiune rostită, la 18 noiembrie 2006, în Aula Magna a Universității „Petru Maior", cu prilejul „Colocviilor de toamnă ale revistei «Târnava»"și al „Galei premiilor literare și filosofice" (ediția a III-a)
LAZĂR LĂDARIU