Românii din Legiunea Străînă (franceză) [Eugen Sechilă, fost sergent-șef al Legiunii Străine (1996-2012), a fost arestat de poliția română.]
Vă trimit un rezumat (în cruciș și curmeziș), după zicalveche:
nu poți găși o soluție până nu definești corect problema ![text
fără diacritice, mi-ar lua mult timp să-l adaptez conveniențelor,
l-am scris la repezeală, cu ideea (fixă) că poate interesează pe
cineva, dacă nu acum, poate cândva (introduc o probabilitate
arbitrară în ecuația mea). Am hotărât să nu va mai spamez inutil,
deci acesta ar fi ultimul mesaj, cu scuzele de rigoare (tuturor) că
v-am inoportunat ! Motto : Toți știu, puțini cunosc și rari
sînt cei care « înțeleg » ! ] C. V.
Cândva începusem un « studiu » (statistic, sociologic, etnologic, istoric...) privind Legiunea Străînă. Incrucisand o serie de date (la care am avut acces) cu date publice, încerc să « descriu » o « radiografie în 3D » cuprinzând trei perioade istorice (1901-1938, 1939-1989, 1990-2024) ce sînt fragmentate la rândul lor în mai multe faze distincte (în funcție de contextul istoric).
1.E) Corpul de armata Legiunea Străînă a fost reglementat-normat după noi legi, după implantarea în teritoriul național (1962-2024), fiind constituită de aproximativ 9 000 de militari de profesie. Luat în mod de evoluție a « resursă umană » în timp, se pot extrage anumite cicluri anuale și în decade : cca. 10 % din efectivul total este reinoita anual (cca. 1000 de angajați voluntar-legionari), compensând sfârșitul de contract, retragerea unui segment de 700-800 de legionari anual, la care se adaugă o « pierdere » de cca. 100 legionari pe an. În mod mecanic, procentul noilor recruți este superior procentului de plecări și/sau pierderi pentru a compensa în timp efectivul. În fapt, din numărul inițial de 9000 (efectiv), aproximativ 80 % (7000 legionari) reprezintă corpul de lupta real, care la rândul sau se află în diverse stadii de pregătire, misiune, concedii, etc. Corpul real (de lupta), din anii 1962 pînă în 2012 integra într-o stratificare diverse vechimi (« segmente » distincte : de la 1 an la 5 ani ; de la 6 la 8 ani ; de la 9 ani – la 15 ani ; de la 16 la 17,5, 21, sau 25 ani de serviciu, un eșantion rar rămânea până la 35 de ani). După anumite surse proporția diverselor naționalități a variat de-a lungul timpului, cu diverse majorități în anumite decade și contexte istorice. Prin anii 2000 cifrele generale indicau între 80 și 129 de naționalități diferite, multiplicând cu trei (3) o medie a diverselor etnii din fiecare naționalitate, rezultă cca. 300 de etnii diferite într-un corp de 9000 de legionari. Are loc un proces continuu de « socializare » prin interacții individuale și de grup. Grupul de cca. 1000 de noi încorporați (după 7 luni de la recrutare-instrucție) s-a obținut în urmă unor proceduri specifice de triere, selecție, teste, verificări, evaluări, șamd. din cca. 30 000 de candidaturi. Un nou legionar era « extras » conform unor « evaluări savante » din cca. 30 de candidaturi, variind în anumite perioade în funcție de anumite « imperative » temporare. În proporție de 90 % voluntarii s-au angajat la Legiunea Străînă în urmă « chemării destinului », mister pe care nu îl vor dezvălui explicit niciodată ! Aproximativ 10 % din legionari au integrat corpul prin cooptare (frați, tată și fiu, rudenii, prieteni apropiați…). În perioada anilor 1990-2010 națiunile majoritare erau : corpul ofițerilor (cca. 500 de francezi), al legionarilor de naționalitate francezia (500), hispanici și portughezi (1 500 din cca. 60 de etnii diferite) polonezi (450-500), români (400-450), Africa francofonă (400), Commonwealth of England (400), maghiari (350-400), ucrainieni (350-400), Cehi, Slovaci (300), Arabi din Magreb (200), proporțiile se reduc în funcție de zonele geografice...
2.E) În perioada 1939-1989, au servit Franța în Legiunea Străînă, cca. 5000 de români. În timpul celui de-al doilea război mondial, după ocuparea Franței (o parte a metropolei) de către Germania, și preluarea puterii de către Mareșalul Petain, Legiunea Străînă s-a scindat în două (din prisma faptului că o parte a unităților avînd că baza Algeria, Maroc, Syria, au intrat sub jurisdicția regimului Petain ["gouvernement de Vichy"]. Unitățile Legiunii aflate în Africa ecuatorială și batalionul 13 DBLE [evacuat de englezi din Norvegia, (după lutele de la Narvik)] s-au raliat Franței Libere (generalul de Gaulle).
2.E1) O mare parte a românilor (cca. 3 500) ce au servit în perioada anilor 1939-1962, au fost membri și cadre ai Mișcării Legionare (Legiunea Arhanghelului Mihail, Garda de Fier.). Între 1963-1989 s-au angajat circa 1500 de români, o parte importantă provenind din rândurile rezistenței-luptătorilor anticomuniști. Estimativ cca. 1500 au supravetuit câmpurilor de lupta din al doilea război mondial, luptelelor din Indochina și Algeria.
[Arhivele Legiunii Străine pentru perioada de dinainte de 1990 pot fi consultate la cerere]
3.) După 1989 și pînă în 2010, în legiunea străînă au activat circa 3000 de români (luând în calcul doar cei care au depășit un an de contract) ;
3.1) Luat la un calcul de intenție, au fost cca. 60 000 de români care s-au prezentat pentru selecție, jumătate nu au fost admiși din primele evaluări, au stat la posturile de recrutare mai puțîn de o zi, cealaltă jumătate a intrat în circuitul de selecție.
3.1a) După o luna de probe (teste, interogatorii, verificări-identificări, etc.) din grupul inițial menționat pe perioada 1990-2010, din cca. 30 000 de tineri români intrăți în circuitul de selecție, aproximativ 5000 (15 %) au fost recrutați (pentru instrucția preliminară de 4 luni), din care, cca. 2000 nu au intrat în etapă contractului de 5 ani (au dezertat, au denunțat contractul provizoriu de 4 luni, diverse « dileme ».).
3.1b) Contractul propriuzis (de cinci ani), devenea efectiv (semnat) după perioada instrucției, în perioada de afectare la una din cele nouă unități de lupta specifice (alegere sau impunere), aproximativ la 6-7 luni din clipă când au intrat în centrul de recrutare. [P. S.] Jumătate din români aveau o identitate de împrumut, -creată legal (cu « legendă ») că o protecție împotriva unor urmăriri juridice-interpol sau alte « treburi » (acordată de serviciul specializat înainte de a începe instrucția). Unii și-au reluat identitatea adevărată, în urmă unei proceduri de « rectificare », după 3, 5, 10, 15 ani, alții sînt persoane « noi », păstrează nouă identitate creată (numai « serviciile sensibile » cunosc istoria...).
3.1c) Din cei 3000 menționați (pe perioada 1990-2010), aproximativ 500 au denunțat contractul între 1-3 ani de serviciu (denunțare de contract, dezertare, probleme medicale, etc). Aproximativ 1000 nu au mai continuat după 5 ani de contract (s-au oprit sau nu li să mai făcut oferta de a continuă din diverse considerente).
3.1d) Din cei cca. 1500 români (+5 ani de serviciu) ce au integrat rândurile Legiunii Străine între anii 1990-2010), cca. 65 % au oprit sau nu le-a fost reînoit contractul la 8 ani de serviciu (obțineau o prima de plecare de cca. 140 000 FF sau 20 000 euro).
3.1d) În perioada 1990-2010, au fost circa 600 de români care trecuseră de 8 ani de serviciu, 70 % s-au «liberat» între 15 și 17,5 ani de serviciu (urmând ciclurile de pensionare, după 2010 s-au modificat), 20 % au continuat după 17,5 ani de serviciu din diverse considerente, a gradelor și funcțiilor obținute (subofițeri și ofițeri). În perioada menționată au obținut grade de subofițeri cca. 100 de români, iar 10 erau ofițeri (aspiranți, sublocotenenti, locotenenți.), după merit, au avansat în grad.
4.) După acceptarea inițială (circuitul de selecție) la câteva zile era prima identificare clară (din partea serviciului specializat), interogatoriu, după care era transmisă o cerere de verificare pe cai specifice (canale de comunicare) la atasatul militar francez la București, care făcea demersuri la DIA (Direcția de Informații a Armatei Române) și la alte servicii abilitate pentru a cunoaște totul despre candidatul la legiunea străînă (cazier, credințe, fapte, tendințe, orientări, etc.). După cca. 1-2 săptămâni candidatul era chemat din nou la interogatoriu (după analiză documentației primite de la București), unde se aduceau precizări. Al treilea interogatoriu era decisiv : se decidea dacă candidatul intră în circuitul de instrucție sau este trimis la poartă (neadmis). Dacă se admitea candidatura, în unctie de anumiți « parametri » obținuți din analiză documentelor de evaluare informativă se stabilea (cu o parte a candidaților) o « anonimizare » prin crearea unei noi identități temporare sau definitive (cu « legendă », loc de naștere, părinți, frați, surori, etc.). Pentru a obține o vedere de ansamblu a perioadei 1990-2024, se obține un rezultat coerent multiplicând cu 2 cifrele enunțate inițial (toate) ce au expus perioada 1990-2010.
5.) Toți cei care au intrat în circuitul de selecție la legiunea străînă (30 000) în perioada menționată, au fost « documentați », așa cum francezii au fișat, e de neconceput că serviciile specializate române (din prisma colaborării, cooperării) să nu dețînă datele persoanelor despre care au furnizat informații serviciilor franceze. Toată « oastea » e fișata, în funcție de « calitățile » detectate și/sau « conectiunile » avute sau stabilite (în timp și spațiu), sînt fișiere (registre) speciale de supravegere, urmărire, « analiză spectrală », etc. la nivelul DIA (Direcția de Informații a Armatei Române), SRI, STS, Mossad, UE (servicii SOROS), NATO, CIA, NSĂ, FBI, MI5 ,6, BND, Interpol, cele 6 servicii de informații franceze...șamd ! Supravegherea actuală (cu mijloacele sofisticate), permite retrasarea istorică a activității (comunicații-telefonie, activități web, mesagerie, etc.), creând « ciorchini » de supravegere în diverse arborescente (analizând trecutul). Toți sîntem supravegheați, unii mai cu « moț » sînt sub lupa permanent !
Ref : S-1) "Que
dire à un jeune homme de 20 ans par Hélie Denoix de Saint Marc :
https://www.legionetrangere.
Ref : S-2)«L’Honneur de Vivre» Que dire à un jeune homme
de 20 ans par Hélie Denoix de Saint Marc:
https://theatrum-belli.com/
Ref : S-3) DENOIX
de SAINT-MARC Hélie KLB 20543 :
https://asso-buchenwald-dora.
Ref : S-4)
Commandant Hélie DENOIX de SAINT MARC :
https://www.unadif.fr/fr/
Ref : S-5)
Commander dans la Légion étrangère (Commando
parachutiste à la Légion étrangère):
https://defense-zone.com/
Ref : S-6)
Conditions d'acquisition de la nationalité française
par les militaires étrangers servant dans l'armée française :
https://www.assemblee-
Ref : S-7)
Légionnaires d'aujourd'hui :
https://www.lefigaro.fr/
Ref : S-8) Légion étrangère: 147 nationalités, un seul
drapeau :
https://www.causeur.fr/legion-
Ref : S-9) Décreț
n o 2008-956 du 12 septembre 2008 relatif aux militaires servant à
titre étranger:
https://www.legion-etrangere.
Ref : S-10) Les divisions de l’État-Major :
https://www.legion-etrangere.