CÎTEVA MANIFESTE COMUNISTE DIN BASARABIA DIN ANII 1919-1920

 
1. Foaie volantă comunistă ”Cine sînt bolșevicii?”
Muncitori din toate lumea, organizați-vă!
Cine sînt bolșevicii?
Burghezii și popii spun, că bolșevicii sînt hoți și războinici, care jefuiesc norodul, ca să se îmbogățească singuri. Nu, nu-i adevărat. Bolșevicii sînt un partid revoluționar, cel mai puternic din lume. Bolșevicii sîntem noi, oameni muncitori, care lucrăm din zori pînă-n noapte la plug și la ciocan pentru burgheji. Și muncitorii s-au încredințat, că ei au dreptate în lume, că pămîntul trebuie de dat la acei, care îl muncesc, iar fabricile – la acei, care muncesc în ele, atunci burghezii au văzut, că rămîn fără nimic și le vine rîndul să lucreze, au început a zbiera și a batjocori bolșevicii, ca să poată stăpîni pămîntul și fabricile în mînile lor, burghejii basarabeni au adunat ”Sfatul țării”, care acum se chiamă ”Casa noastră”, și ne-au vîndut la burghezi și la regele român foarte ieftin, cu 4 milioane de ruble, care le-a luat Inculeț și Ciugurean din ”Sfatul Țării”. De cînd pe noi ne-au vîndut, noi o ducem foarte greu, că-ci ne-au luat bucățica de la gură și cămașa de pe noi, iar mulți sînt împușcați și închiși în închisori și după asta încă ne obligă să jurăm burghezilor și regelui României, iar după aceasta să ne ducă în Bucovina și în Transilvania, iar noi să omorîm muncitorii de acolo, care sînt vînduți ca și noi. Acuma regele României, ca să nu izbucnească revoluția, ca să nu cadă în glod, vrea să dee pămînt cu bani, fiindcă cît veți trăi tot veți plăti bani și pămîntul tot nu-l veți răsplăti. Dar bolșevicii-muncitori declară, că fabricile trebuie de dat la acei, care lucrează acolo,iar pămîntul de împărțit fără nici un ban. Să vedem cum dau ei pămînt. Ei nu dau pămînt cum se cuvine, dar numai ne înjugă ca să tragem la jug pînă vom muri pentru burghezi și regele românesc.
Acum, tovarăși, se vede prea bine cine-s hoți și razboinici, cine bea sîngele muncitorilor, acestea sînt burghezii. Noi, bolșevicii, sîntem muncitori și dorim să muncim cu adevărat, noi vrem să muncim toți ca unul și unul ca toți. Trebuie să lucreze toți, dar nu o mie de muncitori să lucreze, iar un burghez să șadă, să bea sîngele din muncitori, după cum spuneau cîndva oamenii întunecați, că noi, muncitorii sîntem dați pe pămînt, ca să lucrăm pentru boieri. Aceasta nu înseamnă dreptate, trebuie să lucrăm toți, ca să nu fie unul boier, iar altul muncitor. Trebuie să fie toți egali, după cum și este acolo, unde a biruit revoluția, în Rusia, în Germania, Austria și Bulgaria. Acuma acolo sînt toți ca unul, de acuma acolo nu-s boieri, toți lucrează după puterile sale. Așa trebuie să facem și noi, tovarăși, trebuie să facem dacă vrem să restabilim și la noi dreptatea. Noi, toți muncitorii din sate și orașe, să dăm mîna unul altuia ca niște frați. Trebuie în orice sat, în orice oraș de comitetele revoluționare, ca să ne unim cu toții, să organizăm o putere de muncitori revoluționari. Cînd ne vom ridica să ne ridicăm toți odată, ca să alungăm criza asta, care ne-a cuprins. Să nu credeți, tovarăși, că noi sîntem cu toții vînduți boierilor și regelui român. Aceasta poate să creadă numai acela, care se gîndește numai la pielea proprie. Pe așa muncitor și copii îl vor blestema, că n-a făcut nimic și i-a lăsat în mînile burgheziei și a regelui românesc.
Vă chemăm, tovarăși, uniți-vă toți în jurul celor, care vă deschid ochii și formați o putere voinică, cînd ne vom ridica, să ne ridicăm toți odată.
Comitetul bolșevic al muncitorilor din Basarabia și Ucraina.
Noi, muncitorii din Basarabia și Ucraina, vedem ce faceți voi, soldați români, franceji și poloneji, voi pentru bani omorîți muncitori ca și voi. Noi răbdăm pînă la un timp, iar repede va veni timpul cîns vă va părea rău de ceea ce ați făcut.
Comitetul bolșevic al muncitorilor din Basarabia și Ucraina.
(30 aprilie 1919)
(Arhiva Națională a Republicii Moldova [NARM], F. 679, inv. I, dos. 4869, filă 22)
2. Adresare a comitetului bolșevic al muncitorilor din Basarabia și Ucraina către soldații români cu chemarea de a nu lupta împotriva Armatei Roșii.
Nu mai tîrziu de 4 mai 1919.
Soldaţi, ţărani şi lucrători din toate ţările, uniţi-vă!
Către toţi soldaţii romîni din Basarabia.
Fraţi soldaţi romîni!
Guvernul boierilor voştri v-a trimis în Basarabia să răpiţi cu forţa drepturile şi libertăţile ţăranilor şi muncitorilor, care le-au căpătat prin fraţii lor ruşi, care au fost aici, uniţi în Soviete, adică în sfaturi de muncitori şi ţărani. Aceste sfaturi au impărţit oriunde sînt pămîntul frăţeşte la toţi fără bani, căci voi aveţi dreptul la el, pentru că voi îl munciţi nu ei. Boierilor din Basarabia nu le-a convenit ca pămîntul să fie în mîna ţăranilor şi s-au plîns boierilor din Romînia şi boierii din Romînia au avut şi ei frică ca să nu faceţi şi voi la fel, adică să luaţi pămînturile boierilor şi să le împărţiţi între voi. Văzînd primejdia mare pentru ei, v-au trimis aici, să goniţi pe binefăcătorii acestei ţări şi să luaţi înapoi pămîntul din mîna ţăranilor şi să-l daţi tot boierilor trîntori. Vă întreb eu acum, aţi făcut voi bine, fraţilor, venind aici? V-au înşelat boierii întotdeauna şi voi tot îi credeţi şi-i ascultaţi. Vă îndeamnă prin jurnale şi prin gura ofiţerilor voştri, care sînt tot lor vînduţi, ca să vă bateţi cu bolşevicii, că aceştia sînt duşmanii voştri. Nu, fraţilor, aceasta e o minciună nouă. Bolşevicii sînt duşmanii boierilor din toată lumea şi prietenii sărăcimii din toate ţările asuprite de boieri; bolşevicii nu pot fi duşmanii voştri fiindcă şi ei sînt ţărani şi muncitori ca şi voi, numai că ei au văzut minciunile boierilor lor înaintea voastră şi i-au gonit de la bogăţiile ţării; ei sînt de acum liberi, în ţările lor nu mai sînt stăpîni şi slugi, bogaţi şi săraci, acolo toţi muncesc la fel şi aşa au făcut toţi ţăranii şi muncitorii din Rusia, Germania, Austria, Ungaria şi Bulgaria acuma s-a început în Franţa şi ei vor să facă şi în Basarabia, şi Romînia. Sînt ei duşmanii voştri dacă vor să vie în Romînia şi să ia pămînturile de la boieri, dar muncite cu sudoarea voastră şi să le împartă la toţi ţăranii fără bani? Pot fi ei duşmanii lucrătorilor de la oraşe cînd predau fabricile şi atelierele în mîinile lucrătorilor, care le lucrează? Nu, fraţilor.
Ei sînt duşmanii boierilor, dar mari prieteni vouă. Ei vor să vă libereze şi pe voi de sub jugul boierilor voştri.
Fraţi romîni! Vă iertăm de greşelile făcute pînă acum, că n-ati ştiut, dar acum cînd ştiţi adevărul ce vrea această armată de ţărani şi lucrători uniţi, numită armata bolşevică, veţi mai lupta voi contra acestei armate?
Dar boierii cu ce vă răsplătesc?
Ei mănîncâ pînă se îmbolnăvesc şi fac chefuri împreună cu ofiţerii voştri şi pe voi vă lasă flămînzi şi desculţi; ei vă dau ciorbă cu mămăligă, care la boieri nici cîinii n-o mănîncă, voi vă îmbolnăviţi de oftică şi de pelagră; voi muriţi cu miile pe cîmpul de luptă pe cînd părinţii şi nevestele cu copiii voştri se sting acasă de foame şi mizerii, cu asta vă răsplătesc boierii voştri. Acum judecaţi şi voi cine vă e prieten şi cine duşman.
Fraţi romîni! Destul atîta sînge curs de muncitori pentru pofta boierilor, deschideţi ochii şi vedeţi ce au făcut ţăranii şi muncitorii din celelalte ţări. Ei şi-au dat toţi mîna şi au doborît pe boierii trîntori luînd ei în mînă conducerea ţării şi dînd oamenilor o viaţă mai bună şi mai dreaptă. Aşa trebuie să faceţi şi voi, nu trebuie să rămîneţi de rîsul lumii; arătaţi că ştiţi să luptaţi şi pentru voi singuri nu numai pentru boierii trîntori. Aţi văzut că soldaţii francezi, englezi, americani şi italieni nu vor să se mai bată cu bolşevicii, ei au văzut cine are dreptate. Alăturaţi-vă de ei, faceţi şi voi sfaturi de soldaţi ca francezii şi ceilalţi şi veţi scăpa pentru totdeauna de jugul boierilor. Cînd ofiţerii vor comanda foc să-i spuneţi; noi nu mai tragem în ţărani ca în 1907. Ei sînt fraţii noştri, ei vor binele nostru. Să n-aveţi frică, voi sînteţi mulţimea mare, ei nu pot să vă facă nimic; să lupte boierii dacă vor. Faceţi aşa, şi veţi scăpa şi voi de trîntorii boieri, cum au scăpat şi ţăranii din Rusia, Germania, Austro-Ungaria şi Bulgaria, acuma vine rîndul Franţei şi Romîniei.
Trăiască înfrăţirea muncitorilor din toată lumea.
Trăiască Republica Sovietelor de muncitori şi ţărani ruşi.
Comitetul muncitorilor şi ţăranilor (bolşevici) din Basarabia şi Ucraina
(NARM, F. 679, inv. I, dos. 4867, fila 80)
3. Manifestu Biroului Basarabean al Comuniștilor (bolșevici) către muncitorii și țăranii Basarabiei cu apelul de a lupta pentru eliberarea Basarabiei.
Proletariatelor a toatei lumei unițivă!
Cître lucrătorii și țăranii Bessarabiei.
Valurile revoliuției proletariată a toatei lumei să au apropiat de Bessarabia noastră. In toatî lumea lucretorii și țeranii cei mai săraci să răscoalî în protiva bogătașilor și boierilor car veacuri au gonit. După Rossia, care în octombrie anului 1917 a rîdicat steagul roșu, steagul luptei proletariatului și țăranilor săraci pentru slobozenia din jugul burjuilor, s-a ridicat și mahalajița noastră Ucraina.
Proletariatul Ucrainei care un an a suspinat sub cîrma pusului de imperialiștii Ghermaniei și pomeșicii Ucrainei ghetmanul Skoropadskii și alui calăi, au zvîrlit a ceastă cîrcă și au pus cîrma lucrătorilor și țăranilor săraci cîrma Sovetilor de deputați a lucrătorilor și țaranilor.
Capitaliștii a Franției, Angliei și Americei spămîntînduse de valurile mari a mișcherii narodului pentru slobozenia muncitorilor din jugul burjuilor au vrut se facî Ucraina dos pentru ca sî păstrezî interesela sale hoțești. Dar nui putere în lume care ar putea se opreascî mișcarea biruincioasî proletariatului a toatei lumei spre soțializmul luminători a viitoriului.
În toate țările clasul muncitori, amăjit de burjuazia sa și chirmă a înțăles interesele sale adevărate și se răscoală în protiva cîrmei. În Vengria, Bavaria și Turția se fac mișcari mari a masselor muncitoare, care pun cîrma sa, cîrma muncitorilor, cîrma Sovetilor deputaților lucrătorilor și țăranilor.
Tovarăși lucrători și țărani a Bessarabiei!
Un an și ceva voi suspinaț sub rejimul grozav a oligarhiei românești. Pe voi vau vîndut în robie boerii și capitaliștii basarabeni, care au alcătuit Sfatul Țării, care fără nici un drept sa declarat ca fruntașii muncitorilor Bessarabiei. Dar fraților, a sunat ceasul slobozeniei voastră. Deacu coloanele frumoasă a armiei lucrătorilor și țeranilor armiei roșe în care sînt și frații voștri și ficeorii voștri se apropiează și vin în ajutori fraților sei lucrătorilor și țăranilor a Basarabiei muncite.
Sa apropiat ceasul răsplaței pentru toate suferințele, care leaț suferit voi în timpul cîrmei jandarmului românesc.
Gătițivă să întîlniț oastea roșie, care vine să puie cîrmă nouă, cîrma țăranilor și lucrătorilor, cîrma Sovetilor a deputaților țerenești și lucrătorilor.
Partia Comuniștilor (bolișevici) care este glasul lucrătorilor și a țăranilor săraci, vă chiamî pe voi la lupta cei depe urmă și hotăritoare cu burjuazia vechi și putredî pentru alcătuirea o viațî nouă și luminată unde nu vor fi obijduiț și goniț, unde drept pentru viațî va avea numai aceala care va munci.
Alcătuiț Comitete revoliuționeră pentru luptă u oligarhia româneascî, daț ajutor oastei roșie care vă vine în ajutor.
Jos burjuazia a toatei lumei!
Jos boerii și capitaliștii Bessarabiei!
Jos jandarmii românești slujile burjuaziei a toatei lumei!
Să treascî cîrma Sovetilor a deputaților țărănești și lucrătorilor!
Să treascî Bessarabia roșie a Sovetilor!
Să treascî partia Comuniștilor (bolișevici)!
Biuroul Bessarabean a Comuniștilor (bolișevici)
(Центральний державний архів вищих органів влади та управління України, Arhiva centrală de stat a organelor superioare de conducere a Ucrainei, F. 2, inv. 1, dos. 291. fila 26).
4. Adresare a Comitetului Chișinăuean al Partidului Comunist din întreaga Rusie (al bolșevicilor) către muncitorii și țăranii Basarabiei cu apelul de a boicota alegerile în parlamentul românesc.
Nu mai tîrziu de 3 octombrie 1919
Proletari din toate ţările, uniţi-vă!
Tovarăşi muncitori şi ţărani ai Basarabiei!
În curînd se îndeplinesc 2 ani de cînd, înşelaţi de trădătorii laşi deputaţi ai Sfatului Ţării, am căzut sub autocratismul romînesc. În curînd se îndeplinesc doi ani de cînd s-a întunecat pentru noi soarele revoluţiei, de cînd cizmele sergentului romîn calcă în noroi cuceririle revoluţiei din Basarabia. În curînd se îndeplinesc 2 ani de cînd jandarmii romîni taie poporul şi chinuiesc tovarăşii noştri în dosul culiselor lor. În acest timp «Siguranţa» cu persistenţă stăruieşte a dezrădăcina, prin încercări şi împuşcări, tendinţele noastre spre ţara liberă a muncitorilor şi ţăranilor — spre Rusia Sovietică. Trădătorii laşi — oprimatori spre a zăpăci conştiinţa lumii întregi, ţipă despre dorinţele poporului basarabean de a se uni cu «mama Romînia». Poporul basarabean, adică muncitorii şi ţăranii basarabeni, niciodată nu au vrut această unire. Romînia pentru ei nu este o mamă, ci mamă vitregă, ca mamă ea este numai pentru inamicii poporului, pentru proprietari, pentru fabricanţi, pentru popi etc. Poporul basarabean însă are o singură mamă — Republica muncitoarească Sovietică! Acum trădătorii perverşi ai poporului zămislesc o nouă lovitură contra poporului, o nouă nenorocire. Ei vreau să ne constrîngă a lua parte la alegerile pentru senatul romînesc şi constituanta.
Tovarăşi! Dacă vă sînt scumpe interesele voastre, dacă în voi trăieşte cel puţin o mică dorinţă spre o viaţă liberă şi fericită, dacă voi vroiţi oricum a protesta în faţa burgheziei jefuitoare antantiste care vă dă în labele călăilor romîni — boicotaţi alegerile!
Tovarăşi! Vouă vi se propun cîteva liste şi sînteţi constrînşi a vota pentru una din ele. Aceasta este provocaţie! Noi nu putem vota nici pentru una din ele. Toate listele sînt pline de oameni vînduţi, de inamici ai poporului, care deja au vîndut odată acest popor.
Noi, muncitorii şi exploataţii basarabeni, nu avem nimic cu constituanta şi cu guvernul romîn.
Romînii vor să adune voturile noastre spre a ţipa în faţa lumii întregi că poporul basarabean iubeşte Romînia, votează pentru deputaţii ei, pentru parlamentul ei.
Tovarăşi! Nu vă duceţi spre urne. Ţineţi minte că nici un parlament nu vă poate ajuta. Ţineţi minte că salvarea noastră este în noi înşine, în comunism.
Tovarăşi! Romînii vă ameninţă cu amendă pentru abţinere de la alegeri. Dacă noi vom fi solidari ei nu vor putea amenda 2 milioane de basarabeni. Şi dacă voi cu toate acestea vă temeţi de judecată şi de amendă, duceţi-vă la urne, însă în loc să puneţi ştampila tăiaţi toate listele, cu care veţi arăta că oamenii negri şi murdari sînt demni pentru un boicot negru.
Boicotaţi cu toate mijloacele alegerile de provocare!
Comitetul partidului Comunist (bolşevic) din Chişinău
(NARM, F. 679, inv. 1, dos. 45, f. 772—773).
5. Adresare a Comitetului Basarabean al Partidului Comunist din întreaga Rusie (al bolșevicilor) cu apelul către țăranii Basarabiei de a face propagandă revoluționară printre soldații români
Nu mai tîrziu de 16 noiembrie 1920.
Țărani basarabeni!
După ce ciocoii din România ne-au răpit toate drepturile, pe care ni le dase revoluția rusească, după ce au înăbușit cu puterea armelor glasul nostru, ne cer acuma tributul de sînge.
Copiii noștri sînt răpiți de la vetre și trimiși departe în Muntenia și Transilvania, pentru ca, precum zic boierii, să-și facă datoria.
Care-i datoria, fraților?
A îmbrăca haina înăbușitoare de soldat, a fi prefăcut într-un rob nefericit, care să fie o jucărie în mînile gradaților, se chiamă asta datorie?
Sau e poate datorie a îndura toate chinurile din cazarmă, toate batjocurile și bătăile ofițerilor?
Nu, țărani și muncitori basarabeni, față de boierii din România noi nu avem nici o datorie. Ei sînt uzurpatori, adică năvălitori; ei au răpit scumpa noastră Basarabie și au subjugat-o. Ei ne-au pus lanțuri pe mîni și au trimis pe capul nostru jandarmi și slujbași români, care taie și spînzură în dreapta și în stînga. față de dînșii noi nu avem și nici nu putem avea vre-o datorie. Noi nu avem altă datorie decît aceea față de părinții și copiii noștri, care ne spune să alungăm cît mai degrabă pe ciocoii români din Basarabia.
Și acuma, cînd jandarmii ne cheamă sub arme, noi nu trebuie să le dăm ascultare.
Frați basarabeni!
Românii o să caute să vă ieie cu deasîla de la acasele voastre și să vă ducă în cazarmele din România. În asemenea împrejurare voi trebuie să vă împotriviți. Iar dacă încercările voastre o să fie zadarnice, ascultați-ne pe noi ce aveți de făcut. Boierii și ciocoii români, simțind că se apropie ceasul cînd apăsații de pretutindeni o să unească sub scutele steagului roș, caută prin toate mijloacele să semene vrajbă între țăranii din Basarabia și cei din România și Transilvania. Ei vor să vă dezbineze, penru ca să nu vă puteți înțelege și ei să poată prelungi stăpînirea lor de jaf și robie.
Gîndurile astea viclene trebuie să le zădărniciți. Țăranii și muncitorii români ne sînt prieteni; ei gem ca și noi sub jugul apăsătorilor și, ca și noi, așteaptă cu nerăbdare ceasul liberării.
Frați țărani!
Cu armele în mîni noi am alungat în 1917 pe țarul rusesc. Același lucru trebuie să facem acum și cu regele român. Venind printre românii din partea cealalată a Prutului, noi trebuie să arătăm că numai revoluțua are să ne mîntuie și reuni și pe ceilalți. Să ne împrietenim dară cu dînșii și să le arătăm calea adevărată a dezrobirii. Să-i îndemnăm la revoltă și la nesupunere față de ofițeri. Să-i sfătuim să alcătuiască Sovete de soldați, care să înlocuiască pe ofițeri. Toate astea să le spunem și soldaților români trimiși de dincolo la noi.
Țineți dar aminte, frați basarabeni! Dacă vreți să scăpați de jugul apăsătorilor, împrieteniți-vă cu soldații români să-i convingeți să facă revoluției. Nu uitați, că numai revoluția are să pună capăt tuturor nelegiuirilor.
Jos călăii poporului.
Trăiască înfrățirea dintre țărani și soldați.
Trăiască Sovietele de țărani, soldați și muncitori.
Comitetul Central al Partidului Comunist (bolșevic) basarabean
(NARM, F. 738, inv. 1, dos. 1345, f. 5)
6. Adresare a organizației comuniste din Basarabia către soldații români cu apelul de a trece de partea Armatei Roșii
Nu mai tîrziu de 6 ianuarie 1921
Proletari din toate ţările, uniți-vă!
Către soldaţii români şi basarabeni!
Tovarăşi soldaţi!
Greu vă e traiul sub jugul ciocoilor voştrii, încă mai greu vă e traiul în cazarmă sub biciul ofiţerilor, care se poartă cu voi ca cu nişte robi.
Acuma, pe deasupra, boierii voştri, ascultînd de porunca bogătaşilor de la Paris, au de gînd să facă din voi carne de tun, trimiţîndu-vă împotriva Armatei Roşii ruseşti, pe care ei o urăsc din tot sufletul.
Tovarăşi, cît timp veţi mai purta oare jugul asupritorilor voştri? Cît timp veţi mai răbda stăpînirea mişelească a conducătorilor noştri vitregi? Cît timp veţi mai vărsa sîngele pentru foloasele tiranilor?
Sfîrşiţi odată de a asculta orbeşte pe ofiţerii voştri, muncitori! Nu mergeţi împotriva fraţilor şi tovarăşilor voştri! Să ştiţi că Armata Roşie e armată de eliberare a asupriţilor şi apăsaţilor din toată lumea.
Cu armele în mîini treceţi de partea Armatei Roşii. În rîndurile ei veţi găsi întotdeauna o primire frăţească şi veţi avea toată libertatea.
Trăiască înfrăţirea dintre muncitorimea din Rusia şi România!
Comitetul central al partidului comunist (bolşevic) basarabean
(NARM, F. 738, inv. 1. d. 1320, f. 23).
PS. Scrisoare a unui moldovan, soldat în Armata Roșie către președintele grupului basaraben pe lîngă Comitetul Central al Partidului Comunist din întreaga Rusie (al bolșevicilor)
15 iulea 1920 g.
gor. Ekaterinburg
Frate predsedateli!
Eu îs moldovan din ținutul Chișinăului din Basarabia. Amu trăiesc în Ekaterinburg, slujesc în Uralskii okrug, Ocrujnoie voenno-veterinarnoe upravlenie, secretari comisara. Aici eu trăiesc un an și jumătate. Am fost în Armia lui Nicolai luat la moscali în treisprezecelea an. După aceea am fost contujit de trei ori, după aceea m-a dus în Viatka să mă lecuiesc. După aceea, cînd m-am îndreptat m-a luat în Crasnaia Armia, mobilizat în 1918 god.
Am trăit eu așa jumătate de an. După aceea m-a luat în ocrug secretar lui voencom ocrvetupr. Priurvo și trăiesc aicea un an și jumătate.
Amu eu aș vrea să trec în Basarabia și să lucrez «podpolino», cum aș pute să ajut moldovenilor celor întunerici, care nu-și pot da socoteala ce este Sovetscaia vlasti și cum trăiesc oamenii roghitori
în Sovetscaia Rossia și ce programa spune și învață vlasti saracilor în Rossia.
Mult am trăit eu în Ros. și păn amu am fost bolnav și amu m-am îndreptat și vrau să trăiesc nu dejeaba, da să aduc măcar oleacă de bunătate cum ne-a lucra capu.
Eu am înștiințat, că în …
Cum să trec în Moscova, dacă se poate chemați-mă să vorbim, faceți zapros.
Mă închin de sănătate la toți frați comuniști, care sînt în Moscova din România și din Basarabia.
Iartă mă, că am scris pe bucată de hîrtie, mai bună n-am.
(Центральний державний архів громадських об’єднань України [Arhiva centrală de stat a organizaţiilor social-politice din Ucraina] F. 1. inv. 5. dos. 427, f. 320).


Aceste documente sunt extrase din blogul
razboiul pentru trecut
https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=5656162106721332441#editor/target=post;postID=7704422053689904246
ale lui Yuri Obidin, un patriot și autonomist moldovean care se exprimă astfel :
1. «Da, șterg; ”comentarii” isterice de felul ”basarabia pămînt românesc!” sau insulte la adresa mea sau a altora vor fi eliminate fără milă. Așa că nu te mai strădui… Neam de neamul meu a trăit în Moldova, și nu voi din România o să mă numiți pe mine ”ocupant”.
Luați-vă toți de gît și duceți-vă pe blogul lui cersipamantromanesc și strigați acolo cît de tare puteți ”basarabia pămînt românesc” și ”suntem și punctum”, acolo precis nu veți fi moderați.»

 ---------------------------------------------

A ignora existența unor curente sau persoane care au astfel de opinii ar fi din partea mea o greșeală politică și intelectuală majoră. Ca și ignorarea realităților sociale și politice care se află la rădăcina acestor opinii. Am salvat ansamblul blogului ca document social de neignorat și de analizat. Mai rămâne să aflu cine este Obidin și ce hram poartă de la tata și mama lui. Dan Culcer