Quantcast
Channel: Arhiva Românilor
Viewing all 1339 articles
Browse latest View live

L’Échiquier brisé : Brzezinski abandonne l’Empire

$
0
0

L’Échiquier brisé : Brzezinski abandonne l’Empire
Algarath. USA : l’ennemi commun des peuples.

jeudi 27 octobre 2016, par Comité Valmy

Il y a de très fortes chances que vous ne lirez pas ce qui suit ailleurs, y compris dans la presse alternative française qui semble avoir des mois de retard concernant les changements qui s’opèrent aujourd’hui.

Mais voici les faits, qui parlent et sans doute nous donnent espoir. Tout n’est pas noir car même ce pourri de Brzezinski a compris, contraint et forcé. Le principal architecte du plan de Washington pour gouverner le monde a abandonné le régime et a appelé l’Establishment américain à avoir des liens avec la Russie et la Chine.

Alors que l’article de Zbigniew Brzezinski dans The American Interest intitulé « Vers une réorientation globale » a été largement ignoré par les médias, il montre que des membres puissants de la mise en place de politiques ne croient plus que Washington prévaudra dans sa quête pour imposer l’hégémonie américaine au Moyen-Orient et en Asie. Brzezinski, qui était le principal promoteur de cette idée et qui a élaboré le plan pour l’expansion impériale dans son livre de 1997 Le Grand Echiquier : Primauté américaine et ses impératifs géostratégiques, a fait volte-face et a appelé à une révision dramatique de la stratégie.

Voici un extrait de l’article dans l’AI : « Comme son ère de domination mondiale se termine, les États-Unis ont besoin de prendre les devants dans le réalignement de l’architecture globale de puissance. Cinq vérités fondamentales concernant la redistribution émergente du pouvoir politique mondiale et l’éveil politique violente au Moyen-Orient signalent l’arrivée d’un nouveau réalignement global. La première de ces vérités est que les États-Unis sont encore politiquement, économiquement et militairement l’entité la plus puissante du monde, mais, compte-tenu des changements géopolitiques complexes dans les équilibres régionaux, ils ne sont plus la puissance impériale du monde entier. » ("Vers un réalignement mondial", Zbigniew Brzezinski, The American Interest)


Plus le pouvoir impérial à l’échelle mondiale”, les Etats-Unis ? Comparez cette évaluation à une déclaration de Brzezinski faite des années plus tôt dans Le grand Échiquier quand il a affirmé que les États-Unis étaient le “pouvoir suprême dans le monde.”


“… La dernière décennie du XXe siècle a été témoin d’un changement tectonique dans les affaires mondiales. Pour la première fois, une puissance non-Eurasie a émergé non seulement comme un arbitre clé des relations de puissance eurasienne mais aussi en tant que puissance primordiale dans le monde. La défaite et l’effondrement de l’Union soviétique était la dernière étape dans la montée rapide d’une puissance de l’hémisphère occidental, les Etats-Unis, en tant que seul et, en effet, la première puissance véritablement mondiale »(« Le Grand Echiquier. Primauté américaine et ses impératifs géostratégiques, “Zbigniew Brzezinski, Basic Books, 1997, p. xiii)


Voici plus de l’article paru dans l’AI : « Le fait est qu’il n’y a jamais eu de véritable”...“puissance mondiale dominante jusqu’à l’émergence de l’Amérique sur la scène du monde … .. La nouvelle réalité mondiale décisive était l’apparition sur la scène mondiale de l’Amérique comme en même temps la plus riche et militairement le joueur le plus puissant. Pendant la dernière partie du 20e siècle, aucun autre pouvoir n’est même venu proche de cela. Cette époque est maintenant à sa fin ».(AI)


Mais pourquoi « cette époque est maintenant à sa fin » ? Qu’est ce qui a changé depuis 1997 quand Brzezinski faisait référence aux États-Unis comme le « pouvoir suprême du monde » ?


Brzezinski souligne la montée de la Russie et la Chine, la faiblesse de l’Europe et le « réveil politique violent parmi les musulmans postcoloniaux », comme les causes immédiates de ce revirement soudain. Ses commentaires sur l’islam sont particulièrement instructifs en ce sens qu’il fournit une explication rationnelle pour le terrorisme plutôt que le passe-partout typique du gouvernement à propos de «  haïr nos libertés. » À son crédit, Brzezinski voit l’éclatement de la terreur comme le «  jaillissement des griefs historiques » à partir du « ressenti profondément du sentiment d’injustice » non pas comme la violence aveugle de psychopathes fanatiques.


Naturellement, dans un court article de 1 500 mots, Brzezniski ne peut pas couvrir tous les défis (ou menaces) auxquels les États-Unis pourraient faire face à l’avenir. Mais il est clair que ce pourquoi il est le plus inquiet est le renforcement des liens économiques, politiques et militaires entre la Russie, la Chine, l’Iran, la Turquie et les autres pays d’Asie centrale. Ceci est son principal sujet de préoccupation, en fait, il a même anticipé ce problème en 1997 quand il a écrit L’Échiquier. Voici ce qu’il a dit :



«  Désormais, les États-Unis pourraient devoir déterminer comment faire face aux coalitions régionales qui cherchent à pousser l’Amérique de l’Eurasie, menaçant ainsi le statut de l’Amérique en tant que puissance mondiale. » (P.55) ...« … Pour le mettre dans une terminologie qui nous ramène à l’âge plus brutal des anciens empires, les trois grands impératifs de la géostratégie impériale sont de prévenir la collusion et maintenir la dépendance de la sécurité parmi les vassaux, pour garder tout souple et protégé, et de tenir les barbares éloignés de s’allier ensemble. » (p.40)  ...« … Prévenir la collusion … parmi les vassaux. » Tout est dit, non ?


La politique étrangère irresponsable de l’administration Obama, en particulier le renversement des gouvernements en Libye et en Ukraine, a considérablement accéléré le rythme auquel ces coalitions anti-américaines se sont formées. En d’autres termes, les ennemis de Washington ont vu le jour en réponse au comportement de Washington.


Le Président de la Fédération russe Vladimir Poutine a réagi à la menace croissante d’instabilité régionale et à la mise en place des forces de l’OTAN sur les frontières de la Russie par le renforcement des alliances avec des pays sur le périmètre de la Russie et du Moyen-Orient. Dans le même temps, Poutine et ses collègues dans les BRICS (Brésil, Russie, Inde, Chine et Afrique du Sud) ont mis en place un système bancaire alternatif (Banque BRICS et AIIB) qui finira par remettre en question le système du dollar dominé qui est la source US puissance mondiale, ou même celui des DTS. Voilà pourquoi Brzezinski a fait un rapide 180 degrés et abandonné le plan de l’hégémonie américaine ; parce qu’il est préoccupé par les dangers d’un système fondé sur le non-dollar résultant parmi les pays en développement et non alignés qui remplaceraient l’oligopole des Banques centrales. Si cela arrive, alors les Etats-Unis vont perdre leur emprise sur l’économie mondiale et le système de l’extorsion dans lequel sont échangés les greenbacks pour les biens et services de valeur touchera à sa fin.


Malheureusement, l’approche plus prudente de Brzezinski ne devrait pas être suivie par la favorite présidentielle Hillary Clinton, qui est une croyante ferme dans l’expansion impériale par la force des armes. C’était Clinton qui a introduit le « pivot » dans le lexique stratégique dans un discours qu’elle a prononcé en 2010 intitulé “Pacific Century America”. Voici un extrait du discours qui a paru dans le magazine Foreign Policy :


« Alors que la guerre en Irak serpente vers le bas et l’Amérique commence à retirer ses forces d’Afghanistan, les Etats-Unis se trouvent à un point de pivot. Au cours des 10 dernières années, nous avons alloué des ressources immenses à ces deux théâtres. Au cours des 10 prochaines années, nous avons besoin d’être intelligents et systématiques sur l’endroit où nous investissons du temps et de l’énergie, de sorte que nous nous plaçons dans la meilleure position pour soutenir notre leadership, sécuriser nos intérêts et promouvoir nos valeurs. L’une des tâches les plus importantes de l’art de gouverner américain au cours de la prochaine décennie sera donc de bloquer un investissement considérablement accru – diplomatique, économique, stratégique et autres – dans la région Asie-Pacifique … » Exploiter la croissance et le dynamisme de l’Asie est au cœur des intérêts économiques et stratégiques américains et une priorité pour le président Obama. Les marchés ouverts en Asie fournissent aux États-Unis avec des possibilités sans précédent pour l’investissement, le commerce et l’accès aux technologies de pointe … les entreprises américaines ont la nécessité de puiser dans la base vaste et croissante base des consommateurs de l’Asie … La région génère déjà plus de la moitié de la production mondiale et près de la moitié du commerce mondial. Comme nous nous efforçons de répondre à l’objectif du président Obama de doubler les exportations d’ici à 2015, nous sommes à la recherche d’opportunités pour faire encore plus d’affaires en Asie … et nos opportunités d’investissement dans les marchés dynamiques d’Asie“. ( “Pacific Century America”, Secrétaire d’Etat Hillary Clinton “, Foreign Policy Magazine, 2011)

 Comparez le discours de Clinton aux commentaires de Brzezinski fait dans Chessboard 14 ans plus tôt : “Pour l’Amérique, le prix géopolitique principal est l’Eurasie … (p.30) … .. L’Eurasie est le plus grand continent du monde et est géopolitiquement axial. Une puissance qui domine l’Eurasie contrôlerait deux des trois régions les plus avancées et économiquement productives du monde. … 75 pour cent des habitants de la planète vivent en Eurasie, et la plupart de la richesse physique du monde est là aussi, à la fois dans ses entreprises et sous son sol. L’Eurasie représente 60 pour cent du PNB mondial et environ les trois quarts des ressources énergétiques connues du monde“. (p.31)

Les objectifs stratégiques sont identiques, la seule différence est que Brzezinski a fait une correction de cours basée sur l’évolution des circonstances et de la résistance croissante aux Etats-Unis du fait de l’intimidation, de la domination et des sanctions. On n’a pas encore atteint le point de basculement de la primauté US, mais ce jour approche rapide et Brzezinski le sait.


En revanche, Clinton est encore entièrement engagée à étendre l’hégémonie des États-Unis à travers l’Asie. Elle ne comprend pas les risques que cela pose pour le pays ou le monde. Elle va persister dans les interventions jusqu’à ce que les États-Unis par la guerre de décision de ce mastodonte est stoppé net qui, à en juger par sa rhétorique hyperbolique, va probablement se produire quelque temps dans son premier mandat.

 Brzezinski présente un plan rationnel, mais égoïste de minimiser les conflits futurs, éviter une conflagration nucléaire et de préserver l’ordre mondial. Mais la sanguinaire Hillary ne suivra pas ses conseils. Aucune chance.


LOVITURA DE STAT A REUSIT! SOROS A DEVENIT OFICIAL NOUL PREMIER AL ROMANIEI!

$
0
0

LOVITURA DE STAT A REUSIT! SOROS A DEVENIT OFICIAL NOUL PREMIER AL ROMANIEI!
Nu mai am nici o indoiala, incendiul de la Club Colectiv a fost premediat. Tot ce s-a intamplat acolo a fost o actiune de tip steag fals prin care Soros a preluat in totalitate fraiele puterii in Romania. Licuricii trebuiau neaparat sa se asigure ca Romania va fi de partea Statelor Unite in viitoarea conflagratie mondiala. Au reusit, multimea a fost prostita mai rau ca la revolutie. Media romaneasca, una dintre cela mai mizerabile prese din Europa si-a facut pe deplin din nou datoria manipuland si ducand protestele in directia dorita.
 
Cele doua mari idei pe care s-au bazat licuricii cand au data lovitura:
  1. Partidele politice existente sunt in totalitate corupte si romanii trebuie sa scape cu orice pret de ele.
  2. Departarea tinerilor de Biserica Ortodoxa, institutia cu cea mai mare credibilitate in randul romanilor si singura capabila sa-i tina pe romani uniti.
Multi dintre dumneavoastra cred ca ati observant ca oricine a incercat sa strige Jos Iohannis sau sa il cinsteasca pe Dumnezeu in pietele unde s-au tinut protestele, au fost din start maziliti. Grupurile foarte bine organizate prin ONG-urile lui George Soros si cu puternica sustinere a presei centrale, s-au transformat in liderii protestatarilor. Profitand de lipsa de coeziune si de idei clare a ceea ce isi doresc romanii ca alternative la actualul sistem si actuala clasa politica, licuricilor le-a fost foarte usor sa preaia controlul si sa-i manipuleze pe romani, ducandu-i exact unde au vrut ei si facandu-i sa creada pe bietii romani dezorientati, ca Iohannis este solutia si in el trebuie avuta toata speranta. Iohannis, care este un doar un papitoi care face doar ce i se dicteaza din spatele cortinei.
Da, dragi romani, nu numai ca nu ne-am luat tara inapoi, ci am instrainat-o si mai mult, de acum. Sub aceasta masca a guvernului tehnocrat, Romania va deveni nici mai mult, nici mai putin, decat o mare colonie si o viitoare carne de tun in iminentul conflict global care bate la usa.
Si sa nu ma intelegeti gresit, nimeni nu plange dupa Ponta,  sau dupa clasa politica de la revolutie incoace, toti sunt nistre mizerii corupte care au distrus tara si au adus-o in ultimul hal, dar ceea ce se intampla acum, este cireasa de pe tort, s-a pierdut suvernaitatea tarii total si asta este foarte grav.
Despre Guvernul Tehnocrat
Tehnocratii nu sunt alesi prin vot, popular, ci numiti de către SUA,UE, FMI, Comisia Trilaterala, Club Bilderberg. Aceste persoane nu mai reprezinta cu nimic statul roman, nu mai negociază cu FMI şi UE, măsurile economice, ci doar le aplică direct, fiind supusi in totalitate directivelor venite de la acestia.
Cateva dintre masurile pe care eu le consider ca vor fi luate dupa instaurarea guvernului marioneta:
  • Vanzarea gazelor si petrolului  Romaniei fara redevente.
  • Vanzarea drepturilor de exploatare aurului si celorlalte metale rare de la Rosia Montana
  • Vanzarea Hidroelectrica, Posta, CFR, Portul s.a.m.d.
  • Inchidera minelor si centralelor pe carbune din Hunedoara si Judetul Gorj
  • Intarirea si dezvlotarea bazelor NATO de pe teritoriul Romaniei.
  • Campanie impotriva Rusiei si de promovarea a viitorului razboi.
  • Continuarea campaniei de discreditare a Bisericii Ortodoxe Romane, aici intrand si eliminarea orei de religie din scoli.
  • Introducerea orelor de educatie sexuala in scoli.
  • Promovarea drepturilor persoanelor LGBT(Lesbiene, Homosexuali, Bsexuali, Transexuali), Geroge Soros, militand prin ONG-urile sale foarte puternic in aceasta directie in toate tarile unde si-a bagat coada.
  • Punerea in aplicare a legilor recent votate(Legea AntiLegionara, Legea Defaimarii Sociale, Legea Big Brother, Vaccinarea obligatorie).
  • Cultivarea in masa a Organismelor Modificate Genetic
  • Acceptarea tuturor cotelor de imigranti impuse Romaniei de catre UE
Ati crezut ca pana acum, a fost dictatura in Romania? Nu dragi romani, ceea ce va urma va fi dictatura.
Despre premierul Dacian Ciolos
Si acum cateva cuvinte si despre noul premier technocrat al Romaniei, iesit parca de nicaieri: Dacian Ciolos a fost ministrul agricuturii in cabinetul lui Tariceanu intre 5 August 2007 si 22 Decembrie 2008 si de asemnea, Comisar European pentru Agricultura si Dezvoltarea Rurala intre 9 Februaie 2010 si 1 Noiembrie 2014.
Acest personaj, este membru intr-un ONG numit „Friends of Europe”, este un ONG de tip „Think Tank” – adica un ONG de tip „Grup de Ganditori”,  dedicat pregatirii „Viitorului Luminos al Europei” si instaurarii „Noii Ordini Mondiale” sponsorizat de numeni altul decat de George Soros.
Presedintele organizatiei „Friends of Europe” este Étienne Davignon, actualmente membru in consiliul de Conducere al Grupului Bilderberg si fost presedinte al Grupului Bilderberg (fluierul.ro).
Si sa nu uitam, fostul comisar european, Dacian Ciolos, isi datoreaza, de asemenea, cariera si ascensiunea politica companiei Monsanto, el fiind artizanul introducerii cu forta pe gâtul romanilor a Organismele Modificate Genetic si a Codex Alimentarius.
Cam asta este ceea ce ne astepată si din pacate, cu mare durere in suflet o spun, dar acesta este adevarul, moartea romanilor din Colectiv, la fel ca si a celor din ’89  nu a ajutat cu nimic Romania, din contra a dus la punerea labelor pe tara a ocultei si la insclavirea poporului român.
Pentru a intelege mai detaliu, de ce am ajuns in aceasta situatie, cititi va rog si articolul: Cititi cu mare atentie si luati seama!!! Material complet despre distrugerea Romaniei dupa 1989
Iar daca nu stiti inca cine este George Soros si ce-i poate pielea, urmariti va rog subiectele de la categoria: George Soros

Petiții inutile

$
0
0
Mi se trimite o legătură spre o petiție online aflată la această adresă :
 http://www.petitieonline.com/forum/141365/start/700
E unul din semnele slăbciunii pregăturii juridice a cetâîeanului român care mai crede că astfel de petiții pot fi luate în considerarew și po avea efect. Nu mai vorbesc de comentariile penibile care însoțesc anumite semnături.
Redactarea este superficială. Ineficiența- totală.Nici măcar nu se spune cine este Alexandru Florian. Ca și cum semnăturile ar trebui să se adune doar în cadrul unui grupuscul care crede că singurele păcate ale lui Alexandru Florian ar fi accelea de a fi evreu, descendent de activist ideologic comunist. Sitația este mult mai gravă. Împotriva acțiunii insidioase a activiștilor de acest gen petițiile online nu au nici măcar efectul unei urinări împotriva vântului. Ele sunt ignorate, jocurile se fac la un nivle superior.
Dan Culcer


Pro Memoria. Activitatea Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romania (CSIER)

$
0
0

Program 2016

PROGRAM ȘCOALA DE VARĂ DE LA CRISTIAN 2-7 AUGUST 2016
MARȚI 2 AUGUST
 14.00 Deschidere
 Cuvânt de introducere:
AUREL VAINER, Președintele FCER
PAUL SCHWARTZ, Președinte CEB
ROBERT SCHORR, Șef Oficiu Cultură, Artă, Știință FCER
ADRIAN CIOFLÂNCĂ, Director CSIER
 FELICIA WALDMAN, Centrul pentru Studii Israeliene „Goldstein-Goren” al Facultății de Științe Politice, Universitatea București
 15.00 - 16.30 Keynote speech: TIBORI SZABÓ ZOLTÁN (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj) – Autoreflecții ale intelighenției evreiești în perioada post-Holocaust
 16.30 - 17.00 Pauză de cafea
 17.00 - 18.00BARAK COHEN (Universitatea Bar-Ilan) – Răspunsuri rabinice la suferință
 18.00 - 19.00 Atelier: DANA IONESCU (Universitatea Québec, Montréal) – Identități multiple ale evreilor emigranți
 19.30 Cina

MIERCURI 3 AUGUST
 08.00 - 09.30 Mic dejun
 09.30 - 11.00 ADRIAN CIOFLÂNCĂ (CSIER) – Violențele antisemite din România (1866-1944)
 11.00 - 11.15 Pauză de cafea
 11.15 - 13.00 MIHAI CHIOVEANU (FSUB) – Holocaustul în România și Europa
 13.00 - 14.30 Masa de prânz
 14.30 - 16.00MĂDĂLIN HODOR (CNSAS) – Emigrarea și vânzarea evreilor în perioada comunistă
 16.00 - 16.15 Pauză de cafea
 16.15 - 18.00MIHAI DEMETRIADE (CNSAS) – Fapte și construcții narative în ancheta Marelui Jaf din 28 iulie 1959
 18.00 - 19.00 Atelier: ȘTEFAN IONESCU (ICUB) – Prezentarea cărții de autor Jewish Resistance to “Romanianization” 1940-1944, Palgrave, 2015
 19.00 Cina

JOI 4 AUGUST
 08.00 - 09.30 Mic dejun
 09.30 - 11.00 BÜLENTŞENAY (Universitatea Uludag, Bursa - Turcia) – Evreii în Imperiul Otoman
 11.00 - 11.15 Pauză de cafea
 11.15 - 13.00FELICIA WALDMAN (Centrul pentru Studii Israeliene „Goldstein-Goren”, FSUB) Evreii otomani în România modernă
 13.00 - 14.30 Masa de prânz
 14.30 - 16.00 LYA BENJAMIN (CSIER) – Literați și artiști evrei între discriminare și creație în perioada Holocaustului
 16.00 - 16.15 Pauză de cafea
 16.15 - 18.00 FRANCISCA SOLOMON (Universitatea „A.I. Cuza”, Iași) – Evreii din Bucovina în perioada modernă. Repere istorice, culturale și literare
 18.00 - 19.00 Atelier: BIATRICE COZMOLICI (artist independent) – Teatrul oprimaților
 19.00 Cina

VINERI 5 AUGUST
 08.00 - 09.30 Mic dejun
 09.30 - 11.00 MICHAEL SHAFIR (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj) – „Servim Republica Populară Română”: Scriitori evrei și comunismul de la iluzie la deziluzie
 11.00 - 11.15 Pauză de cafea
 11.15 - 13.00VICTOR NEUMANN (Universitatea de Vest, Timișoara) – Evreii României. Între local și universal
 13.00 - 14.00 Masa de prânz
 14.00 - 16.00 Atelier: ROMULUS BALAZS (regizor, Paris) – Proiecția filmului documentar Souvenirs de Iasiși dezbatere
 17.00 Serviciu religios, Sinagoga Brașov
 19.00 Masa de Shabat la Comunitatea Evreilor din Brașov

SÂMBĂTĂ 6 AUGUST
 08.00 - 09.30 Mic dejun
 09.30 - 11.00 Atelier: DANIEL DUMITRAN (Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia) – Conservarea cimitirului evreiesc
 11.00 - 11.15 Pauză de cafea
 11.15 - 13.00Atelier: CRISTIAN GACHE (Asociația Istoria Artei) – Fotografie istorică
 13.00 - 14.00 Masa de prânz
 17.00 - 19.00 Vizionarea filmului documentar Charging the Rhino, regizat de Simcha Jacobovici, și dezbatere
 19.00 Cina
 21.00 Foc de tabără

DUMINICĂ 7 AUGUST
09.00 - 10.00 Mic dejun
 Plecarea participanților

-----
Program 2015
Teme fundamentale ale istoriei evreilor din România
Landmarks in the History of Romanian Jewry


Duminică, 2 august
13.00 - 16.00 Sosirea şi înregistrarea participanţilor
16.00 – 19.00 Deschiderea oficială a şcolii de vară
16.00 – 17.00 Opening remarks:
Liviu Rotman, directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România si coordonatorul școlii de vară
Aurel Vainer, președintele Federației Comunităților Evreiești din România
Tiberiu Roth, președintele Comunității evreilor din Brașov
17.00 – 19.00 Keynote speaker: Rafael Vago, Universitatea din Tel Aviv - The typology of Romanian Jewries – Central European? East European? South East European? In Search for a non-existing definition
19.00 - 20.00 Cină

Luni, 3 august
08.00 - 09.00 Micul dejun
09.00 - 10.00 Prezentarea cursanților
10.00 - 12.00 Liviu Rotman, Școala Națională de Studii Politice și Administrative / Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România - Societatea evreiască din România: o privire din interior
12.00 - 12.30 Pauză de cafea
12.30 - 14.30 Mihai Răzvan Ungureanu, Universitatea Bucureşti – Evrei și români în Moldova epocii regulamentare (prima jumătate a secolului XIX)
14.30 - 15.30 Prânz
15.30 - 16.00 Timp liber
16.00 - 18.00 Cristian Vasile, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” - Politicile culturale comuniste în România postbelică: de la dimensiunea internaţionalistă la stalinismul naţional cu accente xenofobe
18.00 - 19.00 Timp liber
19.00 - 20.00 Cină

Marţi, 4 august
08.00 - 09.00 Micul dejun
09.30 - 11.30 Madeea Axinciuc, Universitatea Bucureşti - Hasidism şi isihasm: consonanţă şi sincronicitate. Demers de filosofia religiei
11.30 - 12.00 Pauză de cafea
12.00 - 14.00 Camelia Crăciun, Universitatea Bucureşti / Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România - Prezența literaturii clasice idiș în spațiul românesc
14.00 - 15.00 Prânz
15.00 - 17.00 Timp liber
17.00 - 19.00 Masă rotundă: Probleme controversate ale istoriei evreilor din România
19.00 - 20.00 Cină

Miercuri, 5 august
08.00 - 09.00 Micul dejun
09.30 - 11.30 Mordechai Zalkin, Universitatea Ben-Gurion - East European Jewry: Who is in? who is out? or - what is it all about?
11.30 - 12.00 Pauză de cafea
12.00 - 14.00 Ládislau Gyémánt, Universitatea Babeş-Bolyai - Evreii din Transilvania. Rolul lor în istoria spaţiului românesc
14.00 - 15.00 Prânz
15.00 - 17.00 Timp liber
17.00 - 19.00 Seară de film și dezbatere: Radu Gabrea - Rumenye, Rumenye (2006)
19.00 - 20.00 Cină

Joi, 6 august
08.00 - 09.00 Micul dejun
09.30 - 11.30 Lya Benjamin, Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România - Emancipare si autoemancipare la evreii din Romania
11.30 - 12.00 Pauză de cafea
12.00 - 14.00 Adrian Cioflâncă, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” / Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România - Discursuri asupra violenței antisemite în documentele autorităților antonesciene
14.00 - 15.00 Prânz
15.00 - 17.00 Timp liber
17.00 - 19.00 Masă rotundă: Muzeul istoriei evreilor din România
19.00 - 20.00 Cină

Vineri, 7 august
08.00 - 09.00 Micul dejun
09.30 - 11.30 Lucian Nastasă Kovacs, Universitatea Babeş-Bolyai / Institutului de Istorie „George Bariţiu” - Antisemitismul universitar în România pre-comunista
11.30 - 12.00 Pauză de cafea
12.00 - 14.00 Anca Tudorancea (Ciuciu), Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România - Arheologia vizuală a magazinelor evreiești în perioada interbelică. Studiu de caz: Strada Lipscani
14.00 - 15.00 Prânz
15.00 - 16.00 Timp liber
16.00 - 21.00 Vizită la Comunitatea evreiască din Braşov

Sâmbătă, 8 august
08.00 - 09.00 Micul dejun
09.30 - 11.30 Alexandru Florian, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir" / Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" - Memoria Holocaustului în postcomunism
11.30 - 12.00 Pauză de cafea
12.00 - 14.00 Closing remarks Liviu Rotman, directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România si coordonatorul școlii de vară  
14.00 - 15.00 Prânz
15.00 - 19.00 Timp liber
19.00 - 20.00 Cină, foc de tabără

Duminică, 9 august
Plecarea participanţilor


Anonim. Calea Babelor (un elogiu)

$
0
0

Calea Babelor


CALEA BABELOR

La 14 octombrie, la Iași, în fiecare an vin foarte mulți pelerini la sărbătorirea Sfintei Parascheva.
Indiferent de vreme, stau la cozi imense pentru a ajunge în fața raclei în care se află moaștele Sfintei.
Majoritatea acestor pelerini sunt femei simple, de la țară, dar nu numai.

Da, sunt din Iași. Locuiesc de 17 ani pe traseul Babelor către moaște. De 17 ani am străzile îngrădite, dau explicații jandarmilor, uneori merg pe jos, am mai mult de curățat la poartă, am găsit un portofel golit, într-o primăvară, pe sub frunze și zăpadă, cu acte de Babă în el, aruncat peste gard, în grădina mea, în toamnă, de un șmecher de hoț… și, împreună cu niște surori catolice dintr-un sat, am găsit Baba și i-am trimis actele…
Mă uit la mulțimea aceea de Babe (de copii, de tineri, de mai puțini moși, că bărbații sunt mai puțin rezistenți ori rămân cu animalele acasă ori sunt deja plecați la Domnul). Le privesc cum stau nopți la rând în frig. Eu mă culc la căldură (și tu), iar Babele stau ca fraierele și zgribulesc în ploaie, li se face rău, deranjează SMURD-ul & ambulanța deja ocupate, nu-i așa? cu chestii mai elevate în orașul nostru, capitală blablabla…
Dar nu cad prea multe Babe pe jos, că se sprijină unele pe altele. Se țin între ele drepte, fiecare cu păcatele și durerile ei, orideunde ar fi. Și se ațin așa, ca niște pinguini autohtoni osoși, unele de spatele altora, și toate împreună, de firul nevăzut care leagă durerea de speranță.
”S-a fi făcut grâu`, maicî, pi la voi, anu‘ ista? Pi la noi, nu, c-o plouat… Șî, câți copchii zîci cî ai? Șî pi undi‘s, maicî? Ș-a mii, tăt diparti…Tăt duș cu treabî, au șî ii copchii la școli… Nu, niși a mii n-o vinit anu ista… da‘ cu ajutoru Sfintii poati vin la anu că de-amu sî cam gatî… s-o cam gătat cu viața noastrî… atâta bucurii mai avem șî noi… gându‘ la copchii și aișea, la Sfântî…”
Și mai fac un pas… și mai trec de un gând. Și mai spun o rugăciune, când le este frig, se mai încurajează… se mai contrazic unele cu altele, apoi se împacă, își mai dau un colț de pâine, doar au drum de dus înainte… poate mâine dimineață o să ajungă coada…
Uneori ies în stradă cu ceaiuri calde, cu porții de hrană fierbinte. Și ne bucurăm de a dărui, nu de a primi. Și fac asta împreună cu fiica mea. Cum aș putea s-o învăț, mai direct, respectul, compasiunea? La un curs de Personal Development?
Câteodată plouă crunt și e un frig de îți aduci aminte și păcatele nefăcute. Și de Sfânta Parascheva e frig când plouă, fraților. Anul ăsta, cât pentru cei zece în care nu a plouat… Când intru în casă: căldurică, Chopin pe youtube, supă fierbinte, sfeșnic cu lumânare aprinsă pe masă… bețișoare parfumate… subiecte… suntem ”normali”. Afară, lame de cuțit. Și ploi însemnate cantitativ. Cu intensificări ale vântului.
Vine noaptea. Dai să te culci. Te gândești că e alegerea Lor. Și… Vrei să scapi de Babe? Nu poți. Le vezi la televizor: umilite, arătate în posturi jenante, căutate cu lumânarea de niște mici șacali care, astfel, își ascut dințișorii pentru viitor.
Dar, slavă Domnului, Babele de la televizor parcă nu seamănă cu cele din rând. Eu mă duc de dimineață să verific. Când colo, ce văd? Mâinile crăpate, aspre, uscate și înnegrite de muncă, de frig, de zloată, de arșiță… Mâinile lor noduroase, cioturi închircite de cărat greutăți la animale, cu sacul, de la câmp…
Mă uit la Ele. Sunt Babele alea care s-au născut înainte sau chiar în timpul Războiului. Poate le-au fost răpiți tații ori frații de gloanțe. Sunt Babele care au dus Greul. Care au trecut prin foamete. Cărora li s-a furat averea. Babele care, pe când erau fete, n-au avut dosar bun și n-au mai făcut liceul ori vreo școală mai înaltă. Ai căror părinți, frați ori uncheși au înfundat pușcăriile comuniste.
Babele astea au trăit în carnea vieții lor mărirea și căderea epocilor. Ele Știu. Ele sunt Memoria. Pe fața fiecăreia citești Istoria țării, mai abitir decât în manualele actuale.
Babele astea au muncit la CAP-uri până la ultima sudoare. Babele au semănat, au prășit cu sapa, au cules, au cărat cu spinarea, au făcut snopi și au dat la dobitoace. Babele astea au mers pe lângă căruță sau car, să le fie mai ușor animalelor.
Pe spinarea Babelor s-au clădit fabricile, uzinele, spitalele, grădinițele și școlile. Babele au pansat rănile bolnavilor, Babele au spălat murdăria din toate birourile, din toate w.c.-urile, din trenurile, din grădinițele și școlile prin care am trecut. Babele au fost lângă bărbați pe șantiere. Babele astea au ridicat copii și au dat țării ăsteia inteligență cât în alte zece țări.
Babele au căutat găinile în fund să vadă dacă au ou să-l dea nepoților la oraș, ”să aibă oușor bun, de țară, maică…”. Babele astea au muls vacile și aduc la oraș brânză adevărată, ca să nu se mai spurce pruncii cu otrăvuri cu brand și preț din supermarket. Babele au făcut cozonacii și pâinea bună, cu cruce deasupra, păștile de Paști și ouăle înroșite.
Babele astea au adus pe lume miei, viței, pui de găină sau gâște fără număr, ele au dat la păsări, ele au dat la dobitoace, ele le-au gătit, ele le-au îngrijit. Și au grijit omul, copiii, casa și curtea, grădina, câmpul și cimitirul. Babele au zis ”Doamne ajută!” la vremi de grele încercări și au învățat să ceară ajutor de sus cu teamă și blândețe, pe când Omul lor suduia. Babele au moșit femeile și au învățat fetele să fie cinstite și cinstitoare. Babele au lăut pruncii și i-au vindecat la ceas de cumpeni. Babele astea mai știu câte un leac din plante sau câte o poveste ori descântec. În poala Babelor ăstora nepoții au primit o mângâiere aspră când părinții au plecat să spele domnești dosuri italiene pentru câțiva firfeurei.
Babele astea nu au avut curent și au învățat carte la lumânare. Dar au scris ori au ținut minte și au dus mai departe povești, cântece, snoave și tradiții. Babele au tors lâna oilor, au boit-o cu vopsele din flori de câmp, au cusut la lampă ii cu altițe, cămeși de mireasă și de mire, au țesut covoare, lăicere, cuverturi, grindare, au împletit șosete groase bărbaților care s-au dus la pădure să aducă un car de lemne, copiilor care s-au dus cu uratul ori la școală… Am întrebat o Babă de la Sucevița, care cususe astă-iarnă cămeșa soțului și iia ei, bătute de cruciulițe, de ieșiseră împreună, în straie aidoma, la o Mare și Sfântă Sărbătoare: ”Când ai cusut atâta, mătușă, în trei luni? Printri treabî, maicî!”. Stâlpi. Stâlpi de oameni ce țin și Cerul sus și Pământul jos, și mai duc și portul, în cel veac ce vine.
Babele astea ele au grijit vatra, casa, tinda, prispa și ograda, au vopsit gardurile, au albit ștergarele și au împodobit ferestrele și porțile. Babele au făcut masă mare cu zamă de cucoș, găluci cu carni și cuptioare de poale-n brâu și au așteptat oaspeți mari, copiii-domni, la hram ori la sărbători. Atunci și-au spălat mânurile mai abitir, numai că nu iese negreala, chiar cu sare de lămâie. Nu iese decât oleacă de sânge prin crăpăturile adânci, dar trece cu seu de oaie.
Babelor ăstora le-au murit copiii în burtă sau în leagăn din lipsă de medici, de medicamente ori de cunoștințe, pile și relații. Le-au murit bunii și străbunii, iar ele se tot țin de calendar, de biserică și de cimitir. Babelor ăstora capitalismul le-a luat și ce le mai rămăsese după comuniști. Le-a luat serviciul, demnitatea, copiii și nepoții. Lor nu le-au mai rămas decât pomenile, rugăciunile, lacrimile și batistele cu noduri în care stau ascunși câțiva lei. Și câțiva biscuiți ieftini.
Și niște sfinți. Cu care ele vorbesc, se sfătuiesc, la care se roagă și de la care nădăjduiesc ajutor. De la cine, altcineva, să aștepte? Copiii? Ocupați. Nepoții? Plecați după Pokemoni aka diplome. Statul? Care? Societatea civilă? Pe bune? Neamurile? Vecinii? Ei, da, neamurile și vecinii. Neamurile și vecinii de rând, la moaște. Să pupe un mort.
Pentru că, pentru ele, morții și viii sunt tot o lume. Iar sfinții sunt mijlocitorii. ”Da, Ghiță, așteaptă-mă, vin la Sân‘ Dunitru”, zicea mătușa mea, pe la Schimbarea la Față, omului ei, plecat în ceea lume, de aproape un an. Ea trăia la fel de conștientă și coerentă peste Tot. Glissando. Apoi se uita la mine și zicea: ”Îi ghini vițălu‘, c-o fost cam galeș? Da‘ vaca, ați dat la vacî? Sî culegi prunili, maicî, sî faci magiun la feti…” Apoi iar se uita la moșul Ghiță al ei din aer și vorbea cu el dându-i vești despre vițel… Și se muta cu ochii la Sfânta din icoană. ”Maicî Precistî, sî mă duci la Sân‘ Dunitru la omu‘ nieu”. Și exact la Sân‘ Dunitru s-a dus la întâlnire. Zis și făcut. Cu rânduială, rost și prin conlucrare.
Cele mai multe Babe nu știu de FaceBook. Pentru ele a Face înseamnă a Fi. Ele nu îți dau Like. Îți dau o binecuvântare, un măr, un ou, o poală de nuci sau de fasole. Nu virtual, în materie, maică. Nu au cont bancar, dar au un ban deoparte pentru nepoți. Babele pierd casele la inundații sau pământurile și pădurile, fraierite de primari. Dar ele mereu găsesc o încurajare pentru tine, cel venit cu Audi la țară. Pentru că ele, sărmanele Babe, de-atâta suferință, așteptare și credință, aproape că s-au sfințit așa, și ele, tot ținându-se de funia rugăciunii înălțate către Cer. Și s-ar duce pe ea în sus, să nu deranjeze ieșenii spilcuiți și miștocari…
Iar dacă încă nu te vezi și pe tine, acolo, printre ele, nu crede că nu ești pomenit în rugi. Nu scapi. Noi toți suntem în rugile lor ”mult folositoare”. Căci dintr-o Cale de Babe ne tragem toți, ca niște frați estimp și în ist loc. Dacă nu crezi, uită-te la bunele și străbunele tale. Mai sunt ele fete mari cu obrajii rumeni? Poate prin tablouri vechi.
”Alertă de trafic intens în zona Mitropoliei Iași. Se circulă Babă la Babă.” Statui umblătoare de carne înghețată și rugă fierbinte. În miroznă de aspru busuioc și dulce mir. Babele-Arhanghel circulă prin frig, ploaie, pe Calea lor, tăcute. O dată pe an. Se văd și Ele cu Sfânta lor. Apoi, ca niște biserici mici și luminoase, mergând tot cu fruntea înainte, te întreabă, grăbite, jenate, în care parte-i gara. Se retrag. Duc cu ele busuioc, iconițe ieftine pentru cumătre și vecini, agheazmă pentru casă și animale. Și ne lasă singuri. Noi între noi. Ne lasă Iaș-ul, trafic-ul, Facebook-ul, mișto-ul, Mall-ul. Și Halloween-ul! Rămânem fiecare cool, trendy, stylish, cu deadline-urile, income-urile și insight-urile noastre.
Mă întreb, în termeni de management, dacă Babele astea, și-au atins, per total, ținta. Cât s-au căznit ele, cât au scos din carnea lor prunci, cât au zidit lut cu pleavă și balegă cu mâinile lor, cât au ridicat, cât au cărat, cât au stins jarul febrei vreunui om al lor, cât s-au rugat, cât au plâns și au îngropat, totuși n-au putut clădi un strat cât de subțire de rușine care să stea pe veci în obrazul tuturor copiilor lor. Și asta, pentru că n-au cerut pentru ele nimic. Credeau că cineva va observa că li se cuvine un pic de onoare? Au așteptat ca buna educație să o dea școlile prin care copiii le-au trecut?
Ei bine, ele au rămas așa, simple și stinghere, cu modestia de femei străine, necunoscătoare și trecute. Și cu nădejdea, credința și dragostea lor. Și cu Sfinții. Și cu Dumnezeu.
Iar noi? Va trebui să reușim noi singuri să devenim o țară de oameni cuviincioși, care să le sărute mâinile și să își ridice pălăria în fața lor, a Babelor, oricine și oricare ar fi ele. Și să avem și noi atâta iubire, nădejde ziditoare, smerenie, bună-cuviință și putere câtă au Babele astea din ”viam senectute”.
Dacă vrei, întoarce-le un bob de respect. Căci rândul și rânduiala Babelor a ținut osia țării și chingile neamului. Până acum. În veacul vecilor, le-om ține noi și-ai noștri.
Putea-vom?

De-a râsu'-plânsu': Putin discută cu Medvedev: Tactica românilor

$
0
0

De-a râsu'-plânsu':
“Putin discută cu Medvedev:
– Mitea, am hotărât: trebuie să bombardăm România!
– S-o bombardăm naibii, domnule președinte. Cu ce să-ncepem?
– Păi, Mitea, eu zic să-ncepem cu infrastructura, să le belim fabricile. Uite, de exemplu, asta de tractoare din Brașov.
– S-a închis, și s-au închis toate, domnu’ președinte.
 – Păi, obiective nevralgice – de exemplu, Institutul ăsta de vaccinuri, Cantacuzino.
 – E închis de 10 ani, domnu’ președinte.
 – Spitalul de arși, că le-ar trebui în caz de război.
 – Și-așa ăla nu funcționează, domnu’ președinte.
 – Spitalul de copii din Timișoara să-l bombardăm!
– Tocmai a fost restituit bulibașei Vișinel Cârpaci.
 – Să bombardăm Parlamentul!
 – O să se bucure tot poporul român că scapă de infractorii ăia.
 – Să le bombardăm cartierele de locuinţe, Primăverii, Rahovei, Ferentari!
 – În primul stau țeparii mari, parlamentarii şi securiştii, în
 ultimele două, hoții de buzunare. De ce să le rezolvăm noi problemele interne?
 – Să le bombardăm rafinăriile de petrol, că astea sunt obiective strategice!!!
 – Domnu’ președinte, pe astea le-am cumpărat noi, sunt ale noastre, ale Rosneftului.
 – Nu știu, Mitea, ții cu noi sau cu românii?! Vrei să-i bombardăm sau nu?!?!?!
 – Vreau, domnu’ președinte. Să-i bombardăm.
 – Atunci, Mitea, să le bombardăm căile de comunicaţie, adică autostrăzile şi căile ferate.
 – Alea-s autostrăzi? Care se prăbușesc la o lună după darea în
 folosință sau la prima ploaie? Apoi, din reţeaua de căi ferate nu a mai rămas mare lucru, că au vândut-o românii la fier vechi.
 – Ai dreptate. Să le bombardăm pădurile
– vestiţii codrii ai României. Să ardă ca un snop de paie!
 – Le-au tăiat singuri. Nu prea a mai rămas nimic din ele.
 – Moldova! Să bombardăm toată Moldova!
– N-o să se observe, domnu’ președinte. Au avut anul ăsta niște alunecări de teren de n-a rămas piatră pe piatră.
– Vaslui!!! Să bombardăm măcar orașul Vaslui!!
 – Moldovenii din Vaslui sunt toți la muncă în Italia. Au mai rămas în oraş pompierii, primarul și fochistul de la Primărie.
 – Mitea, trebuie totuşi să le bombardăm ceva!
 Măcar ceva mic!
 – Nu avem ce, domnu’ președinte. De 26 de ani, românii practică tactica pămîntului pârjolit. Ne-au luat-o înainte, au prevăzut totul!”

Lupii tineri din politică – fantomele unui viitor dezastru național. De Pr. Marcel Răduț Seliște

$
0
0

Lupii tineri din politică – fantomele unui viitor dezastru național

Sursa http://www.activenews.ro/stiri-politic/Lupii-tineri-din-politica-%E2%80%93-fantomele-unui-viitor-dezastru-national-137858

g+
Îi vei recunoaște ușor la consfătuirile de partid. Sunt tineri, în plină putere, îmbrăcați elegant, cu haine scumpe, deși în croială tinerească, parfumați cu esențe fine și emană în jurul lor prosperitate de parvenit, vitalitate de mardeiaș și o agresivitate de jivină ieșită la vânătoare. Deși chipul le este acoperit cu masca schimonosită a unei sfidări aristocratice, blazon de prețiozitate intelectuală, stângăcia mișcărilor și scăpările de limbaj le trădează parvenitismul și mediocritatea. Mereu în umbra seniorilor, gata să îndeplinească cu supușenie umilă orice toană a nenicului patron, sunt atenți să nu rateze mult-așteptata eroare fatală comisă de senior și care le-ar oferi șansa să parvină rapid spre o nouă funcție, spre o poziție mai importantă în partid și neapărat, mai bănoasă.
Îi vei afla prin consilii locale, consilii de administrație, prin inspectorate, prin regiile autonome, prin birouri de minister, prin directorate, mâncând cu gura plină din binefacerile oferite de salariile nesimțit de mari și nemeritate, de indemnizațiile de ședință, de „micile atenții” ale subalternilor și nu de puține ori, gustând din firimiturile căzute din hălcile imense rupte din banii publici de firmele agreate de partid, prin înțelegeri dubioase în care ei, lupii tineri din politică, îndeplinesc corvoada de samsar stabilită de partid, umilitoare, dar în același timp, îndestulătoare pentru tinerețea lor de debutanți în cele ale politicii.
Îi vei întâlni prin sălile de curs ale facultăților, posesori de titluri universitare obținute nu pentru competență, ci din mila interesată a găștii de partid, a clanului de familie, aroganți cu studenții, umili cu superiorii binefăcători și iarăși, mereu atenți la a folosi orice oportunitate de parvenire – o bursă „pe pile”, un proiect european „pe gașcă”, o carte publicată din „copy-paste”...
Îi vei afla pe listele de candidați la alegerile parlamentare din această iarnă, promovați acolo nu de vreo valoare spirituală, culturală sau profesională pe care ar fi dobândit-o prin muncă și sacrificiu, ci „băgați” de nenicul din partid, de tăticul mare „boss” politic, de amant, de sponsorul de la firma „de casă” a partidului... Vor veni să-ți vorbească în campania electorală jurând solemn că tinerețea lor, blană de miel peste piele de lup, este garanția supremă a moralității lor, a profesionalismului lor, a loialității lor față de interesele cetățeanului, a dragostei lor de țară.
Lupii tineri din politică îți vor ieși în cale, cetățene alegător, dar să nu uiți că ei sunt nimc altceva decât dovada vie că partidele politice din România sunt incapabile să genereze o elită conducătoare cu adevărat morală și loială țării. În campania electorală care va începe, partidele vor juca insistent cartea vârstei tinere a unora dintre candidați. Miza este falsă, căci tinerețea lor, cum spuneam, nu garantează moralitatea, loialitatea...
În România noastră, tinerețea politicianului garantează, de cele mai multe ori, nu dorința lui de a face bine, ci vitalitatea lui de a înmulți răul deja comis de seniorii partidului. Tineri la vârstă, dar deja bătrâni în fapte rele...
Feriți-vă de lupii tineri din agora politică românească!

Despre fundațiile lui George Soros. Finanțări, complicități. Efecte

$
0
0
 O nouă burghezie «compradoră», altfel fel spus o burghezie de «colaboraționiști» care ignoră interesele naționale ale românilor, în favoarea unor interese particulare, de grup sau gașcă, sau a unor interese străine, s-a format după 1990, atrasă de finanțările propues de George Soros și de fundațiile sale de infiltrare. Soros este un  lup intrat în stână cu blana «democrației» și a «societății deschise» și a apărării minoritarilor de toată mâna (etniști, homosexuali etc) pe spinarea sură a animalului de pradă. 
Am priceput acest lucru imediat după 1990 și am scris în acest sens. Speram ca intelectualii care beneficiau de finanțările sale să știe a le folosi pentru interese colective românești. În loc de asta s-au lăsat impregnați de ideologia internaționalistă a liberalismului fără frontiere, ideologia imperialismului financiar trans-național iar cei mai șmecheri și-au extras mici averi personale. De fapt, au fost cumpărați mai toți pe nimic. Au devenit apoi repede vânzători, «vânzători de țară». Va veni și vremea socotelilor. Dan Culcer

Despre George Soros și rețeua pe care a creat-o se vorbește foarte des în ultima perioadă. Numele magnatului apare în campania electorală din SUA. Nici România nu a fost ocolită de interesele lui Soros, existând mulți politicieni care au beneficiat de fondurile unor ONG-uri în spatele cărora se află acesta.

Ziarul israelian Jerusalem Post a publicat o serie de dezvăluiri despre George Soros. Iată articolul din presa israeliană:
„Lumea noastră: Campania de haos global a lui Soros
Primul lucru pe care îl vedem este natura megalomană a proiectelor filantropice ale lui Soros. Niciun colț al lumii nu a scăpat de eforturile sale.
Presa din SUA a ignorat scurgerea a mii de emailuri de la Open Society Foundation a lui George Soros. FSD este vehiculul prin care Soros a canalizat miliarde de dolari de-a lungul ultimelor două decenii pentru organizații non-profit din Statele Unite și în întreaga lume.
Conform documentelor, Soros a dat mai mult de 30 milioane $ pentru grupuri de lucru pentru alegerea lui Hillary Clinton, în noiembrie, făcându-l cel mai mare donator al campaniei sale. Așa că este înțeles de ce presa care o sprijină pe Clinton a îngropat povestea.
Este posibil, de asemenea, ca unii editori de știri să nu înțeleagă motivul pentru care documentele dezvăluite ar merita să fie publice.
Cele mai multe dintre informațiile apărute erau deja cunoscute publicului. Soros a finanțat masiv grupuri de extremă din stânga în Statele Unite și în întreaga lume, lucru cercetat de mai mult de un deceniu.
La suprafață, numărul mare de grupuri și oameni pe care îi sprijină par independenți. La urma urmei, ce schimbările climatice trebuie să facă cu imigrația ilegală din Africa pentru Israel? Ce are Ocupați Wall Street pentru a face cu politicile de imigrare din Grecia? Dar de fapt este că proiectele Soros-sprijinite împărtășesc caracteristicile comune de bază.
Toți au de lucru pentru a slăbi capacitatea autorităților naționale și locale în democrațiile occidentale să respecte legile și valorile națiunilor și comunităților lor.
Aparent, numărul vast al grupurilor și persoanelor pe care le sprijină pare ireal. Până la urmă, ce legătură are schimbarea climei cu imigrarea ilegală a africanilor în Israel? Sau ocuparea Wall Street cu politica legată de imigranții din Grecia? Adevărul este că proiectele lui Soroș au un numitor comun. Scopul lor este să slăbească abilitatea autorităților naționale și locale din Vest de a-și păstra legile și valorile națiunilor și comunităților.
Toate aceste proiecte ale miliardarului au menirea să împiedice piețele libere, indiferent dacă aceste piețe sunt financiare, ideologice, politice sau științifice. Iar acestea proiecte , într-un mod înșelător, sunt făcute în numele democrației, drepturilor umane, economie și alte „scopuri” nobile.
Cu alte cuvinte, scopul finanțărilor lui Soroș este de a distruge democrația din Vest și să devină imposibil ca guvernele să mențină ordinea sau societățile să-și păstreze indentitatea unică și valorile.
Mișcarea activistă „Black Lives Matter”, care a primit 650.000 de dolari de la grupurile controlate de Soros în ultimul an, este un exemplu clasic a acestor eforturi ale miliardarului. Până nu demult, poliția a fost admirată în SUA, era privită ca echivalentul domestic al militarilor.
Disputa principală este că, în Statele Unite, poliția nu este o forță care reprezintă binele, obligând astfel societatea să funcționeze singură menținându-și legea și ordinea. Mai degrabă poliția este o unealtă a represaliilor albilor asupra persoanelor de culoare.
Agitația Black Lives Matters, care a fost acuzată că a contribuit la moartea unor polițiști în mai multe orașe americane, a scos la lumină două răspunsuri legate de poliție.
Mai întâi, polițiștii au fost demoralizați deoarece au fost incriminați pentru faptul că încearcă să-și țină orașele sigure, ferite de infractori.
În al doilea rând, folosirea forței de către polițiști, s-a diminuat, chiar și în situații care necesită acest lucru. Teama că ar putea fi acuzați penal pe de-o parte și condamnarea publică ca fiind „rasiști”, pe de altă parte, îi îndeamnă pe polițiști să aleagă lipsa de acțiune, chiar și atunci când situația o cere.
Demoralizarea și intimidarea polițiștilor e, cel mai probabil, cauza pentru creșterea abruptă a infracțiunilor și violențelor.
Nu trebuie scăpate din vedere nici acțiunile lui Soroș legate de imigrările ilegale. Din SUA, Europa și Israel, Soros a implementat un impuls global folosindu-se de imigrări pentru a submina identitatea națiunilor. E-mail-urile scurse evidențiază faptul că aceste grupuri au intervenit în alegerile europene pentru ca să fie aleși politicienii care sprijină granițele deschise pentru imigranții arabi și a susținut financiar, sau prin alte metode, jurnaliști care s-au arătat de acord cu imigranții.
Grupurile lui Soroș sunt pe teren facilitând intrarea imigranților ilegali în SUA și Europa. Ele au urmărit să influențeze deciziile Instanței Supreme a SUA legate de imigrările ilegale din Mexic. Aceste grupuri au cooperat cu musulmanii și alte grupuri pentru a-i demoniza pe americanii și europenii care se opun granițelor deschise.
În Israel, de asemenea, Soros s-a opus eforturilor guvernului de a opri valul de imigranți ilegali din Africa prin granița cu Egipt.
Dacă pentru greci este rasist că doresc să-și protejeze identitatea națională prin blocarea intrării a milioane de sirieni pe teritoriul lor, atunci este rasist pentru Grecia sau Franța, Germania, Ungaria, Suedia, SUA sau Polonia să existe.
Pe lângă aceste eforturi, mai sunt și alte eforturi orientate spre refuzarea drepturilor din democrațiile Occidentale pentru a susține normele sociale existente de mult timp. De exemplu, Soros a ajutat grupuri care au susținut nu doar căsătoria între persoane de același sex, dar și înființarea toaletelor publice unisex.
În ceea ce privește Israelul, grupurile lui Soroș lucrează să decredibilizeze fiecare aspect al societății israeliene. Soros se folosește de palestinieni pentru a acuza Israelul ca este un stat rasist. Miliardarul a finanțat grupuri moderate de stânga, grupuri radicale de stânga, grupuri israeliene arabe și grupuri palestiniene. În diferite moduri, aceste grupuri transmit audienței lor faptul că Israel nu are niciun drept să se apere sau să-și impună legile spre cetățenii care nu sunt evrei.
În SUA, Soros a ajutat grupuri din BLM pentru ca organizația non-profit J Street să facă acceptabilă opoziția cu Israel, atât social, cât și politic.
Soros a făcut aceste eforturi din Ferguson, Berlin până la Ierusalim pentru a induce haosul prin paralizarea autorităților locale, făcând ca autoritățile să nu mai poată să-și apere societățile.
În multe feluri, campania lui Donald Trump este un răspuns direct, nu către Clinton, dar către Soroș însuși.
Prin faptul că a cerut înălțarea unui zid la graniță, susținând Brexit-ul, susținând Israelul, susținând interdicția temporară a musulmanilor imigranți și susținând poliția împotriva BLM, Trump acționează împotriva eforturilor multimilionarului.
DCLeaks a expus vasta campanie a lut Soroș de a finanța politicile de stânga, politici împotriva liberalilor. Mișcările de „democrație directă” pe care Soros le susține nu pledează pentru altceva decât pentru o conducere a mulțimilor.
Persoanele care locuiesc în Vest trebuie să recunoască scopurile acțiunilor lui Soros. Trebuie, de asemenea, să-și dea seama că singurul răspuns al acestor campanii premeditate ale lui Soroș este ca oamenii să își susțină drepturile naționale și individuale la siguranță. Ei trebuie să apere instituțiile care le garantează securitatea, conform legii și să susțină și să apere valorile naționale și tradițiile”.
Oamenii lui Soros din România
Primul reprezentant direct al lui George Soros în România a fost Sandra Pralong (Sandra Marilyn Andreea Budiș), persoană care, nu întâmplător, a emigrat din România în anii ’70. Andreea Pralong a fost consilierul președintelui Emil Constantinescu.
Din 1990 și până acum, George Soros a dezvoltat o adevărată rețea de ONG-uri, cu care a acaparat noul concept de „societate civilă”, necunoscut românilor, astfel că a reușit să influențeze, în mod major, deciziile la nivel guvernamental. Pe lângă GDS și Fundația Soros, s-au dezvoltat o puzderie de ONG-uri legate de numele magnatului american.
Enumerăm doar câteva din ONG-urile apărute după 1990: „Soros Advising and Placement Center”, „Soros Educational Advising Center” , „Uniunea pentru Reconstructia Romaniei”, „Centrul de Parteneriat pentru Egalitate”, „Centrul pentru Dezvoltare Economica”, Fundatia „Concept” , „Centrul pentru Drepturile Omului – București”,  „Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)”, „Asociația „Pro Democrația”, „Societatea Academică Română” etc, care la rândul lor au „născut” alte ONG-uri.
Printre membrii acestor organizatii găsim foști miniștri, consilieri ai președinților României, directori de instituții ale statului, jurnaliști influenți. De remarcat este că trei din cei patru președinți ai României au sau au avut consilieri oameni din cercul lui Soros.*


Cum funcționează mașinăria Soros-istă
Facebook
Twitter
g+
Email
De Cristian Dogaru  /   Economie   /   Publicat: Vineri, 15 ianuarie 2016, 21:25   /   Actualizat: Sâmbătă, 16 ianuarie 2016, 14:32   /   2 comentarii
Cum funcționează mașinăria Soros-istă 
FOTO: telegraph.co.uk
Articole relaționate

    Lobby-ul bancar defilează în toată splendoarea Lobby-ul bancar defilează în toată splendoarea
    Moise Guran, un Goebbels al analizei economice Moise Guran, un Goebbels al analizei economice

Dacă va imaginați onorabile personalități ong-iste, înalte fețe ale societății civile așezate în linie și notând cuminți instrucțiunile primite într-un carnețel vă înșelați. De ce să riști să dai directive explicite când poți să sugerezi inteligent cam ce-ai vrea prin proiectele care primesc finanțări și asta sub poleiala unor principii nobile?

Să zicem că, dau un exemplu la întâmplare, ai ca obiectiv privatizarea unor unități/resurse strategice. Nu te apuci să dai diplome și burse celor care laudă calitatea managementului investitorului strategic, ar fi prea bătător la ochi, acorzi finanțări pentru proiecte ce caută modalități de reducere a pierderilor companiilor de stat, eliminarea firmelor-capușă autohtone, celor care militează pentru transparentizarea costurilor sub formă de liberalizare și privatizare, etc. Principii frumoase, obiective concrete.

Sau poate nu ai un obiectiv clar dar te limitezi să trasezi linia de urmat, pentru siguranță. De exemplu, pentru proiectele de educație financiară nu te apuci să finanțezi viziuni anti-sistem, în care se explică lumii cum e cu rezervele fracționare și cum pot băncile să perceapă dobânzi și comisioane împrumutând bani pe care nu îi au, ci dai bani celor care propun informații inofensive despre monedă, depozite vs credite sau celor care vin cu strategii de raționaliare a cheltuielilor (că tot face bine la plata ratelor).

Cei care au proiecte necâștigătoare iau o pauză de respirație, observă pe unde greșeau, se inspiră din argumentația și temele laureaților iar data viitoare își fac temele mai bine. Cu timpul, se formează un mic grup de câștigători de finanțări și burse care încep să gândească pe linia sugerată de finanțatorii societății civile prin mecanismul și criteriile de acordare a granturilor, reflex deprins fie din oportunism, fie din naivitate, fie presați de foame. Dintre ei se aleg liderii societății civile, vectorii de opinie, trompetele mediatice.

Dacă vreunul iese ulterior din rând și începe să emită păreri incomode i se taie pentru început finanțările. Asupra lui se lansează apoi un baraj mediatic, publicațiile "quality” nu-l mai invită pentru că a devenit "extremist” sau "conspiraționist” ori "naționalist”. Ori prea de stânga. Mă rog, se găsește o etichetă. Dacă nici fondurile tăiate și nici embargoul media nu îl potolesc, ba mai mult omul începe să aibe audiență, apare ca din senin un schelet în dulapul său (cum a fost creditul fratelui pentru inițiatorul legii dării în plată sau împrumutul lui Piperea).

Adevărata față a lui Soros începe să fie cunoscută: Scopul finanțărilor sale este de a distruge democrația din Vest și să devină imposibil ca guvernele să mențină ordinea sau societățile să-și păstreze identitatea și valorile
Facebook

De Tudor Matei  /   Știri   /   Publicat: Joi, 01 septembrie 2016, 21:08   /   Actualizat: Joi, 01 septembrie 2016, 21:21   /   0 comentarii
Adevărata față a lui Soros începe să fie cunoscută: Scopul finanțărilor sale este de a distruge democrația din Vest și să devină imposibil ca guvernele să mențină ordinea sau societățile să-și păstreze identitatea și valorile 

    Lista lui Soros. Cine sunt oamenii care au schimbat România, cu sau fără voia noastră: miniștri, demnitari de rang înalt, jurnaliști Lista lui Soros. Cine sunt oamenii care au schimbat România, cu sau fără voia noastră: miniștri, demnitari de rang înalt, jurnaliști
    S-au pus bazele înființării S-au pus bazele înființării "Partidului lui George Soros" cu ONG-urile finanțate de el în România. Cine sunt liderii formațiunii care vrea să câștige alegerile parlamentare
    Un academician se ridică și cere Academiei Române să oprească COLONIZAREA României executată pe ascuns prin „grupurile de presiune Soroș”, din instituții și ministere cheie. Mesajul INTEGRAL Un academician se ridică și cere Academiei Române să oprească COLONIZAREA României executată pe ascuns prin „grupurile de presiune Soroș”, din instituții și ministere cheie. Mesajul INTEGRAL

ActiveNews este una dintre puținele publicații care a scris despre George Soros și rețeaua pe care acesta a creat-o în România în ultimii 26 de ani. Mulți consideră aceste articole ca fiind o teorie a conspirației, dar se pare că adevărul începe să fie cunoscut de cât mai multă lume.

Miliardarul american a căzut pradă hackerilor, iar din informațiile de acolo rezultă că Soros a finanțat, cu miliarde de dolari, organizații non-profit din SUA și din restul lumii. Proiectele finanțate nu seamănă unele cu altele. Așa se face că Soros sponsorizează oragnizații care luptă cu încălzirea globală dar și cu imigrația ilegală.

"Aparent, numărul vast al grupurilor și persoanelor pe care le sprijină pare ireal. Până la urmă, ce legătură are schimbarea climei cu imigrarea ilegală a africanilor în Israel? Sau ocuparea Wall Street cu politica legată de imigranții din Grecia? Adevărul este că proiectele lui Soroș au un numitor comun. Scopul lor este să slăbească abilitatea autorităților naționale și locale din Vest de a-și păstra legile și valorile națiunilor și comunităților.

Toate aceste proiecte ale miliardarului au menirea să împiedice piețele libere, indiferent dacă aceste piețe sunt financiare, ideologice, politice sau științifice. Iar acestea proiecte , într-un mod înșelător, sunt făcute în numele democrației, drepturilor umane, economie și alte „scopuri” nobile.

Cu alte cuvinte, scopul finanțărilor lui Soroș este de a distruge democrația din Vest și să devină imposibil ca guvernele să mențină ordinea sau societățile să-și păstreze indentitatea unică și valorile", se scrie în cotidianul israelian Jerusalem Post.

Și fenomentul imigrației din lume arabă către Europa pare a fi tot "opera" lui Soros.

"Nu trebuie scăpate din vedere nici acțiunile lui Soroș legate de imigrările ilegale. Din SUA, Europa și Israel, Soros a implementat un impuls global folosindu-se de imigrări pentru a submina identitatea națiunilor. E-mail-urile scurse evidențiază faptul că aceste grupuri au intervenit în alegerile europene pentru ca să fie aleși politicienii care sprijină granițele deschise pentru imigranții arabi și a susținut financiar, sau prin alte metode, jurnaliști care s-au arătat de acord cu imigranții.

Grupurile lui Soroș sunt pe teren facilitând intrarea imigranților ilegali în SUA și Europa. Ele au urmărit să influențeze deciziile Instanței Supreme a SUA legate de imigrările ilegale din Mexic. Aceste grupuri au cooperat cu musulmanii și alte grupuri pentru a-i demoniza pe americanii și europenii care se opun granițelor deschise", mai scrie sursa citată.

Oamenii lui Soros din România

Primul reprezentant direct al lui George Soros în România a fost Sandra Pralong (Sandra Marilyn Andreea Budiș), persoană care, nu întâmplător, a emigrat din România în anii '70. Andreea Pralong a fost consilierul președintelui Emil Constantinescu.

Din 1990 și până acum, George Soros a dezvoltat o adevărată rețea de ONG-uri, cu care a acaparat noul concept de "societate civilă", necunoscut românilor, astfel că a reușit să influențeze, în mod major, deciziile la nivel guvernamental. Pe lângă GDS și Fundația Soros, s-au dezvoltat o puzderie de ONG-uri legate de numele magnatului american.

Enumerăm doar câteva din ONG-urile apărute după 1990: "Soros Advising and Placement Center", "Soros Educational Advising Center" , "Uniunea pentru Reconstructia Romaniei”, "Centrul de Parteneriat pentru Egalitate”, "Centrul pentru Dezvoltare Economica”, Fundatia "Concept” , "Centrul pentru Drepturile Omului - București",  "Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH)", "Asociația "Pro Democrația", "Societatea Academică Română” etc, care la rândul lor au "născut" alte ONG-uri.

Printre membrii acestor organizatii găsim foști miniștri, consilieri ai președinților României, directori de instituții ale statului, jurnaliști influenți. De remarcat este că trei din cei patru președinți ai României au sau au avut consilieri oameni din cercul lui Soros.


Miliardarul George Soros s-a trezit cu email-ul „spart” de hackeri. În documentele făcute publice se face referire și la europarlamentari români.
http://www.activenews.ro/stiri-politic/Hackerii-i-au-spart-mail-ul-lui-George-Soros.-Mai-multi-politicieni-romani-amintiti-in-documentele-miliardarului.-Ce-parere-are-despre-Monica-Macovei-Cristian-Preda-sau-Corina-Cretu-135880

Printre aceștia se numără Daniel Buda, Cristian Preda și Monica Macovei. Soros le studiase amănunțit carierele și le făcuse un portret în câteva cuvinte, scrie dcnews.ro.

Redăm mai jos descrierile din documentele miliardarului:

”Daniel Buda- avocat și profesor universitar, numeroase responsabilități de partid din 2000, parlamentar național între 2004 și 2012, președinte al Comisiei pentru Afaceri Juridice, Disciplină și Imunități din 2008 până în 2012. Interesat de anticorupție și transparență, afaceri juridice și constituționale, cooperare civilă și judiciară, integrare europeană. A publicat mai multe articole despre guvernarea națională și europeană;

Corina Crețu- economist, purtătoare de cuvânt al lui Ion Iliescu între 1992 și 1996 și 2000-2004, senatoare între 2004 și 2007, observator electoral OSCE în Moldova în 2005 și în Bosnia și Herțegovina în 2006, deputat din 2007, vicepreședintele Comitetului pentru dezvoltare. Interesată de dezvoltare internațională, afaceri economice și europene, integrare europeană, pace, migrație și azi, zona Schengen și Europa de Est. Mai degrabă la conducere, voce importantă în rândul deputaților europeni și de stânga din Est.

Andi Lucian Cristea- activist politic, ofițer de presă pentru partidul său, interesat de drepturile omului din lume și integrare europeană.

Damian Drăghici- premiat muzician și antreprenor, consilier pe problemele romilor, delegat APCE, interesat de drepturile romilor, libertatea de circulație, drepturile omului.

Monica Macovei- avocat și procuror, interesat de libertăți civile, anticorupție, transparență, egalitatea sexelor, drepturile omului, drepturile tuturor minorităților, inclusiv a persoanelor LGBTI și romi. Hotărât progresivă, aliat incontestabil al valorilor societății deschise, nu ezită să meargă împotriva instrucțiunilor grupului său, cu toate acestea uneori pierde pe mâna sa, set de priorități intransigente.

Ionel Sorin Moisă- economist, interesat de integrare europeană,  Europa de Est, guvernarea UE.

Norica Nicolai- avocat, interesată de afaceri juridice, ocuparea forței de muncă, justiție și afaceri interne, integrare europeană, egalitatea sexelor, azilul și migrația, spațiul Schengen.

Ioan Mircea Pașcu- profesor universitar, interesat de afaceri externe, securitate apărare, sprijinul UE pentru regiunea danubiană, vecinătatea estică.

Cristian Preda- profesor de științe politice, interesat de drepturile omului în lune, de vecinătatea estică și afaceri externe. Timide vederi progresiste și pragmatice, autorul mai multor cărți despre politica românească și liberalism, avid vorbitor de limba franceză.

Adina Vălean- profesoară, interesată de comerț internațional, piață unică, integrare europeană, favorizează TTIP.

Renate Weber- interesată de libertățile civile, azil și migrație, probleme de muncă, drepturile omului, egalitatea de gen, drepturile tuturor minorităților, inclusiv romi și LGBTI, pace și democrație.

Iuliu Winkler- inginer, interesat de utilizarea regională și structurală de fonduri, drepturile vorbitorilor de limbi minoritare, etnic maghiar.”
Sursă http://www.activenews.ro/stiri-politic/Hackerii-i-au-spart-mail-ul-lui-George-Soros.-Mai-multi-politicieni-romani-amintiti-in-documentele-miliardarului.-Ce-parere-are-despre-Monica-Macovei-Cristian-Preda-sau-Corina-Cretu-135880

Comunicatul societății civile din diasporă privind turul doi al alegerilor din Basarabia

$
0
0
5 Noiembrie 2016

După cum se știe, la alegerile din Basarabia pentru desemnarea președintelui, reprezentantul curentului pro-rusesc, Igor Dodon, a obținut cu circa 10% mai multe voturi decât Maia Sandu, reprezentanta segmentului pro-românesc și proeuropean, dar insuficiente pentru câștigarea funcției prezidențiale din primul tur.
Astăzi, când Basarabia poate aluneca definitiv pe orbita Rusiei prin victoria lui Igor Dodon, considerăm că Maia Sandu este singura soluție pentru a împiedica Basarabia să se întoarcă spre trecutul de simplă gubernie, în care destinul i-a fost dictat de Moscova.
Desigur, este o problema de conștiință a fiecăruia atât față de Basarabia cât, mai ales, față de soarta generațiilor viitoare.
Dacă în primul tur nu s-a găsit înțelegerea necesară pentru coagularea unei forțe politice unice pro-europene și pro-românești, iar tineretul, principalul beneficiar al viitorului european și românesc, a avut o prezență extrem de scăzută, acum trebuie să prevaleze înțelepciunea politică. Exemplul pe care partidele politice vor înțelege să-l dea populației nehotărâte, prin unirea forțelor în fața primejdiei care pândește Basarabia, constituie unul dintre elementele decisive pentru victoria împotriva cursului spre Kremlin. Pe de altă parte, nu este niciun secret că rezultatul acestor alegeri stă în mâinile tinerilor, care prin votul lor își vor defini viitorul, care este al alor, nu al generației care continuă să trăiască cu nostalgiile trecutului sovietic și cu mentalitatea anti-românească.
Desigur, aceste alegeri nu au în prim-plan unirea. Dar unirea se poate înfăptui doar prin scoaterea definitivă a Basarabiei de pe orbita Rusiei, acolo unde vrea s-o ancoreze Igor Dodon.
De aceea, organizațiile românilor de pretutindeni semnatare îi îndeamnă pe românii-basarabeni, pe cetățenii români din Basarabia, precum și pe membrii și simpatizanții săi să se prezinte în număr mare în turul doi, pentru a o vota pe Maia Sandu, candidatul care, prin victoria sa, poate să stabilizeze situația țării și poate semnala comunității internaționale intrarea definitivă pe făgașul european și românesc.
Semnează:
World Romanian Council (CMR) – Mircea Popescu
American Romanian Council (Consiliul Româno-American) – Nicolae Popa
UNIFERO– Smaranda Livescu
Youth for a better world– Lucian Livescu
Grupul ITALIA
Milano– Asociația Femeilor Românce din Italia (ADRI) – Silvia Dumitrache
Roma– Asociația ”Dacia” – Tatiana Ciobanu; Tatiana Chiriță, Cerasella Ponta
Como– Eugenia Vasilisin
Grupul SPANIA– Maria Boza; Danut Aurelian Anghel
Grupul MAREA BRITANIE– Robert Willy Toperter
Grupul CANADA– Ala Mindicanu

General specialist în contraspionaj: „Emil Constantinescu a graţiat un trădător!”

$
0
0
General specialist în contraspionaj: „Emil Constantinescu a graţiat un trădător!”
Sursa http://www.art-emis.ro/jurnalistica/3838-general-specialist-in-contraspionaj-emil-constantinescu-a-gratiat-un-tradator.htmlPDFImprimareEmail
Crişu Popescu   
Duminică, 06 Noiembrie 2016 23:04
Generalul Br. (r) Aurel Rogojan, specialist în contraspionaj, fost profesor al Institutului Naţional de Informaţii, a susţinut o conferinţă de presă, la Vâlcea, avânt în dezbatere teme extrem de importante. Fostul şef de cabine al comandantului Securităţii a tratat în notă proprie şi profesionistă teme specifice: trădare naţională, corupţie la nivelul clasei politice, interesul serviciilor secrete străine pentru partidele din România şi spionajul economic.

Lubrifiantul ,,corupţie"şi clasa politică
Despre problemele clasei politice din România, generalul (r) Aurel Rogojan, a declarat: „Parlamentul României ne reprezintă pe noi, dar ne dezamăgeşte foarte repede. Are o clădire mare, frumoasă, funcţională, cu tot confortul necesar pentru a gândi şi a crea legi bune. Ajung până acolo încât, dacă am securiza Parlamentul ca pe un penitenciar de maximă siguranţă, eroarea ar fi între 5-10%, fiindcă intră infractori gata făcuţi. Pentru că sistemul de promovare este mita. Şpaga! Guvernul din umbră, real, atotputernic, despre care vorbeam în sală (n.r. conferinţa de presă a avut loc după discursurile de la lansarea cărţii) este cel care plăteşte, finanţează şi scoate în faţă nişte marionete politice. Şi atunci nu ştiu cum pot să dau girul unui Parlament care îşi dovedeşte apetenţa pentru infracţiune - circa 200 de cazuri identificate. De regulă, în criminologie, ceea ce se cunoaşte constituie doar o treime din totalitatea faptelor. Dacă Parlamentul are 600 de membri, aceşti 200 sunt treimea din realitate. Fiindcă sistemul de finanţare al partidelor, care se devoalează acum, reclamându-se între ei, ne dovedeşte că toată clasa politică românească, cu rarisime excepţii, s-a promovat şi şi-a exercitat puterea cu lubrifiantul numit corupţie. Dacă s-ar eradica corupţie, printr-o toleranţă zero, vom auzi scrâşnind toate mecanismele sociale politice şi economice, iar ţara ar sta pe linie moartă. Aceasta e realitatea tragică pe care o trăim".

Partidele mici, balama, în slujba serviciilor secrete străine
Rugat să facă un clasament al celor mai anti-naţionale partide de pe spectrul politic naţional, fostul profesor şi formator al mai multor generaţii de ofiţeri de informaţii, a menţionat: „Este greu de dat un răspuns asupra unui clasament al partidelor anti-naţionale, pentru că declaraţiile şi luările lor de poziţie publice nu sunt exerciţii de sinceritate, ci doar de imagine. Obiectiv vorbind, toate partidele politice au greşit grav în raportul cu interesul naţional, pe care eu îl definesc prin binele public. În acelaşi timp, toate partidele politice din România, ca virtuali deţinători ai puterii, sunt cercetate informativ, curtate şi cultivate de agenţiile secrete ale statelor care au interese economice în România şi vor să şi le asigure în condiţiile alternanţei la putere. Deci, ne putem gândi pe o anumită plajă, inclusiv la susţineri secrete din partea unor puteri străine, la care ei văd şanse de afirmare în politică. Să fim siguri că acele partide mici, de buzunar, balama, care deţin „votul de aur"şi care la un moment dat înclină balanţa, fac parte din această categorie. Exerciţiu acesta i-a determinat pe unii să fie într-o parte sau în altă parte. Am avut situaţia când un candidat la preşedinţie, i-a spus reprezentantului unei mari puteri, că dacă „mă puneţi pe mine - deci nu dacă mă alege poporul - aveţi tot ce vreţi, iar dacă va câştiga celălalt, s-ar putea să aveţi probleme". El a şi câştigat!"

Despre spionaj economic şi trădare naţională
Temele pe care le stăpâneşte cel mai bine generalul Rogojan, nu au fost uitate. Fiind întrebat de diverse tentative sau fapte de spionaj economic şi trădare naţională, autorul „Factorului intern" a explicat: „Prima condamnare pentru trădare, prin transmitere de secrete, cuantificată juridic cu 18 ani de închisoare a primit-o un secretar de stat care răspundea de rezervele geologice, de hărţile geologice şi de tot capitalul de informaţii strict secrete, de o importanţă deosebită. A fost graţiat de preşedintele Emil Constantinescu. Se află, în momentul de faţă, în Canada, de unde vin personaje care ştiu mai bine ce este în subsolul românesc decât ştim noi. Fiindcă din România, tot portofoliul de date şi informaţii secrete, pe zonă economică, s-a evaporat. Până şi planşele cu proiectele reţelelor edilitare, care se făceau în cel puţin cinci exemplare, dintre care două erau la primărie, nici alea nu se mai găsesc. Dacă vrem să nu se distrugă vreun cablu electric, trebuie să-i chemăm pe bătrânii care au lucrat la reţele, să ne spună ei pe unde trec. Documentele nu mai există, fiindcă cineva le-a făcut proprietate privată. Când au venit ruşii la Combinatul de Oţeluri Speciale de la Târgovişte, primul lucru pe care l-au făcut a fost să urce într-o camionetă tot ce-a însemnat documente secrete. Combinatul devenise proprietatea lor, fără nicio clauză de protecţie în contract. Le-au dus! Noi am rezolvat ce-am rezolvat la Târgovişte, prin tratative pe faţă sau prin spionaj economic, că acum putem spune, ba cu japonezii, ba cu suedezii. La Oradea au concurat cu Toyota, care avea intenţii foarte serioase. Au cumpărat mai ieftin ca Toyota şi apoi, primul lucru pe care l-au făcut, a fost închiderea secţiei de aluminiu tabular, care era furnizor al N.A.S.A. Practic era o componentă de război strategic între ruşi şi americani, care se producea în România. La Roşia Montană informaţiile vin din Canada. Ştefan Kirally este cel despre care v-am spus că a fost condamnat la 18 ani. După aceea, personaje din anturajul lui Kirally au înfiinţat o firmă de cartografiere a României - „Geo Strategies" - care sub pretextul cartografierii teritoriului, pentru instalarea reţelelor de telefonie mobilă, a făcut, de fapt, hărţi tactice folosite pentru lovituri de maximă precizie în cazul unor bombardamente. Firma „Geo Strategies" era monitorizată pentru suspiciuni de culegere de informaţii şi transmitere a informaţiilor secrete. Apăruseră pe acolo persoane din serviciile secrete canadiene, fie rezervişti, fie activi şi primise informare şi preşedintele Constantinescu. Acesta, prezent la deschiderea unui an universitar la Cluj, a vizitat şi respectiva firmă. S-a uitat pe nişte planşe, a ascultat nişte explicaţii şi s-a întors spre cineva spunând „unde sunt, măi, spionii?!". Deci, decizia politică este decizie politică... Serviciul este doar un instrument.
Manifestare culturală de excepţie
Conferinţa a avut loc la finalul lansării cărţii ,,Factorul intern - România în spirala conspiraţiilor", autor, generalul de brigadă (r) Aurel Rogojan. Evenimentul a fost organizat exemplar de Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul Român de Informaţii (A.C.M.R.R. - S.R.I. Vâlcea), condusă de col. (r) Grigore Predişor, moderator şi amfitrion al întâlnirii. Alături de generalul Rogojan, au fost prezent general colonel (r) Iulian Vlad, fostul comandant al Securităţii înainte de 1989. În faţa unei săli arhipline (aproximativ 120 de persoane, foşti ofiţeri de informaţii, oameni de cultură, jurnalişti sau pasionaţi de astfel de literatură documentară), la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul" din Râmnicu Vâlcea, generalul (r) Iulian Vlad a dat citire unor păreri şi cronici făcute de diverşi jurnalişti şi specialişti, cu privire la cartea lansată de fostul său colaborator. Cei doi au fost însoţiţi la Vâlcea de alţi doi generali rezervişti, specialişti în informaţii: Adrian Bărbulescu şi Constantin Dogaru, dar şi de cunoscutul ziarist Corneliu Vlad. Din delegaţie a mai făcut parte Adelina Palade, fost şef al Departamentului de Comunicare din S.R.I., fostă elevă a generalului Rogojan. Finalul a aparţinut tot autorului, care, în aplauzele sălii a încheiat expunerea apoteotic: „Vivat, crescat, floreat, România Magna!"

Coloană de vehicule militare americane observată la granița județului Prahova

$
0
0
Duminică, 06 Noiembrie 2016 21:03

FOTO: Coloană de vehicule militare americane observată la granița județului Prahova

Scris de  Telegrama
FOTO: Coloană de vehicule militare americane observată la granița județului Prahova
O coloană de aproximativ 25 de autovehicule militare americane a fost zărită pe Drumul Național 73A care face legătura între Râșnov și Predeal, la aproximativ 10 km de granita județului Prahova.
Câteva autocamioane HEMTT M1120A4  (Heavy Expanded Mobility Tactica Truck) cu tracțiune 8x8, autocamioane Oshkosh M1083 , atât cu tracțiune 4x4 cât și 6x6 însoțite de zeci de autovehicule Humvee, (High Mobility Multipurpose Wheeled Vehicle) și de autospeciale ale Poliției Militare Române care asigurau ante și post mergător. Coloana înainta la viteză redusă pe sensul de mers către Râșnov silind zeci de autoturisme civile să meargă în coloană în spatele americanilor.
Un prahovean care se întorcea dinspre Râșnov a făcut câteva poze la coloana de vehicule militare cu care s-a intersectat și ne-a trimis pe adresa redacţiei.
Aceste mișcări de forțe se petrec fără nicio comunicare oficială din partea MApN . Este posibil ca aceste trupe să se deplaseze spre diverse zone în care vor desfășura aplicații militare alături de trupele române, însă totul este învăluit în mister.
În urmă cu o săptămână, pe 25 octombrie, două elicoptere de atac Apache AH-64 americane făceau jonglerii aeriene deasupra orașului Băicoi și în apropiere de DN1. DetaliiAici

Ion Coja. Răspuns dlui Kellemen Hunor și celorlalți UDMR-iști

$
0
0
Ion Coja. Răspuns dlui Kellemen Hunor și celorlalți UDMR-iști

„Cei 500 000 de greco-catolici din Ungaria sunt de fapt români, români cărora le e teamă să se declare români !”

Câteva cuvinte despre Proclamația de la Alba Iulia, pe care o pomenim atât de des și cu atâta venerație la fiecare aniversare a zilei de 1 Decembrie ! Proclamație invocată în ultima vreme și de UDMR-iști, acuzându-i pe români că nu au aplicat-o niciodată ! Că nu și-au respectat promisiunile făcute la 1 Decembrie 1918 prin Proclamația de la Alba Iulia !.…

Această Proclamație conține un important capitol, vizionar, cu privire la viitorul minorităților naționale din România. Printre altele, li se recunoștea acestor minorități dreptul de a folosi limba maternă în școală, în justiție, în administrație, în biserică. Nimeni la 1 Decenbrie 1918 nu a avut de obiectat la aceste propuneri. Românii ardeleni, care au gândit această proclamație, au vrut să demonstreze astfel că nu au de gând să inverseze rolurile cu ungurii care până atunci nu recunoscuseră, în fosta Austro-Ungarie, decât un singur drept pentru români : dreptul de a se declara… unguri ! Dreptul la deznaționalizare !

Mai trebuie amintit, spus și repetat la nesfârșit că la intrarea României în război, aliații ei, Franța și Anglia în mod deosebit, au promis României că la încheierea războiului viitoarea graniță de Vest a României va fi pe Tisa. Promisiune nerespectată la Conferința de Pace. La 1 Decembrie 1918 se știa deja că granița de Vest a României nu va fi cea promisă, cea dreaptă, cea corectă în fața justiției istorice ! Se știa așadar că prin Granița nedreaptă de la Vest circa 500 000 de români rămâneau să trăiască mai departe sub administrația Budapestei, bine cunoscută ca abuzivă și samavolnică.

Mai mult chiar, printre cei 100 000 de participanți la Marea Adunare de la Alba Iulia se aflau și câteva mii dintre românii care rămâneau în afara noilor granițe ale României. Veniseă și ei să se bucure de izbânda justiției, chiar dacă ea nu era deplină. Veniseră la Alba Iulia cu o întrebare adresată fruntașilor Partidului Național : Pe noi cui ne lăsați ?…

Pe noi cui ne lăsați ?… O întrebare care răsună și azi, cu aceeași deznădejde !

E lucru sigur că autorii Proclamației de la Alba Iulia, atunci când au introdus în textul acesteia cel mai democrat și mai umanist program politic din lume și din istorie pentru minoritari – repet : cel mai democrat regim din lume pentru minoritari, s-au gândit nu numai la corectitudinea politică, la justiția divină care le impunea un asemenea program, ci s-au gândit și la cei 500 000 de români care rămâneau să suporte un regim politic pentru minoritari așa cum îl vor concepe liderii maghiari de la Budapesta. Liderii români din Ardeal au nutrit speranța că principiile enunțate solemn la Alba Iulia vor fi preluate și la Budapesta, pentru ca românii din Ungaria să se bucure de drepturile pe care le vor avea ungurii din România !… Această dorită reciprocitate nu s-a instaurat însă niciodată ! Nici în zilele noastre ! De la 1 Decembrie 1918 și până azi maghiarii din România s-au bucurat de drepturi și înlesniri pe care niciodată nu le-au avut românii din Ungaria ! Și nici celelalte minorități naționale din aceeași Ungarie !
Principiile de la Alba Iulia reprezintă un model ideal, oferit întregii Europe, întregii omeniri ! Un model de politică corectă față de minoritarii etnici ! Ca orice model, și acesta rămâne greu accesibil, intangibil chiar. Dar este de datoria fiecărui stat să tindă spre acest model, să se apropie cât mai mult de el, chiar dacă asimptotic.
Îndrăznesc să spun – iar la nevoie să demonstrez, că România se numără printre cele 3-4 state europene care s-au apropiat cel mai mult de modelul de la Alba Iulia ! Această reușită merită a fi subliniată mereu, cu fiecare ocazie ! Ca români, trebuie să fim mândri că înaintașii noștri, părinții noștri au conceput modelul Alba Iulia. Putem fi mândri și pentru felul cum acest model a fost transpus în realitate de guvernanții români, de clasa politică din România, în frunte cu Parlamentul ei.
Atragem atenția în mod special asupra faptului a toate lămuritor privind deosebirea dintre guvernanții de la București și cei de la Budapesta :
La 1 decembrie 1918, în Ungaria trăiau 500 000 de români. Azi mai trăiesc 30-40 000… Au pierit, au dispărut aproape o jumătate de milion de români prin maghiarizare.
La 1 decembrie 1918, în România trăiau 1 500 000 de maghiari. La 1 decembrie 1989 trăiau în România 2 000 000 de maghiari !… Mai e nevoie de comentarii ? !

Să nu disperăm însă pentru dispariția a sute de mii de români din statisticile Budapestei ! Slavă Domnului ! În Ungaria trăiesc, înregistrați în toate statisticile oficiale, și o jumătate de milion de greco-catolici ! Unguri greco-catolici ? !… Maghiari greco-catolici ? ! Este o absurditate ! Un non-sens ! Când s-a produs această trecere masivă a maghiarilor la Uniație ? ! Istoria nu consemnează un asemenea eveniment, un asemenea proces !
În realitate, cei 500 000 de greco-catolici din Ungaria sunt de fapt români, români cărora le e teamă să se declare români ! Ar avea multe de pierdut pe plan social și economic, în toate privințele, pe toate planurile, dacă s-ar declara români… Pentru acești români, cadrul pe care îl oferă Uniunea Europeană, reprezintă însă o șansă imensă de a se regăsi pe sine fiecare ! De a-și afirma identitatea fără niciun risc. O șansă pe care n-o pot fructifica însă fără sprijinul decisiv al românilor din România, și în primul rând al guvernanților, al clasei politice din România.
Azi, numărul maghiarilor din România este mai mic decât în 1989 ! Mai mic este și numărul românilor din România de azi, față de România din 1989. În cifre relative însă, ca procent, numărul maghiarilor care au părăsit România după 1990 este mult mai mare decât al românilor care au părăsit România !
De unde această diferență ?

Această diferență provine din faptul că foarte mulți maghiari – îndeosebi la tinerii maghiari mă refer !, au un motiv în plus să părăsească România, un motiv în plus să nu se simtă bine în țara, în statul în care s-au născut. Motivul este simplu și surprinzător : ei nu știu românește ! De ce oare mulți, tot mai mulți tineri maghiari nu știu românește, în vreme ce toți ceilalți minoritari din România au învățat bine românește, nu au nicio problemă, nicio dificultate în a vorbi cursiv și corect românește ? ! Atât țiganii cât și evreii, tătarii sau sârbii, sașii sau rutenii, vorbesc la fel de bine românește ca și româno-fonii nativi ! Numai maghiarii și secuii nu reușesc să-și însușească ca lumea dulcele nostru grai ! De ce oare ?
Răspunsul pune în evidență iresponsabilitatea liderilor udemeriști : maghiarii nu reușesc să devină buni vorbitori ai limbii oficiale, de stat, pentru că în interiorul comunității maghiare tinerii sunt supuși unei educații anti-românești, sunt manipulați – ca să nu zic că sunt constrânși, sunt încurajați să nu învețe bine românește ! Să nu se simtă bine printre români, să nu simtă că România este patria lor !.…
Discriminarea între cei ce știu limba oficială a unui stat și cei ce nu o știu este o discriminare inevitabilă, care se impune de la sine, este naturală, firească, normală. Anormală este existența unor entități politice și culturale care funcționează în România pentru a săpa o prăpastie cât mai adâncă între maghiari și concetățenii lor. La ce le este utilă politicienilor maghiari o prăpastie, o falie cât mai adâncă între maghiari și restul societății românești ? Le este utilă pentru a se asigura astfel, cu acest preț, de sprijinul acestei noi divinități care apare în orice democrație : electoratul ! Măria Sa Electoratul !…
Prăpastia, la nevoie chiar vrăjmășia dintre maghiari și români, le asigură politicienilor maghiari un electorat constant, le asigură voturi ! Și în felul acesta le asigură prezența în diverse funcții nemeritate, inclusiv prezența în incinta Parlamentului României !
Aceasta este explicația comportamentului aberant al UDMR-ului. Una dintre explicații ! Căci mai sunt și altele, printre care, cea mai importantă, este integrarea iresponsabilă a UDMR în politica Budapestei, o politică de subminare a României, a intereselor vitale românești, care constituie axa spirituală a existenței statului maghiar ! Cât are de pierdut toată lumea de pe urma acestei schizofrenii, ridicată la rangul de politică de stat, vom vedea cât de curând.

Ion Coja

Ion COJA. Nu le-a păsat de Țară! Mai putem noi lăsa Țara pe mâna lor?

$
0
0
5 noiembrie 2016
de Ion Coja

 Nu le-a păsat de Țară! Mai putem noi lăsa Țara pe mâna lor?

Cioloș, ticălosule mic!

Pe 29 august 2016 am pus pe site textul de mai jos:
„Urgența numărul 1 în România este, de mai mulți ani, stoparea vînzărilor de pământ către străini. Se impune ca în cel mai scurt timp guvernul să emită o ordonanță de urgență în acest sens. De ce guvernul Cioloș are altă abordare a acestui subiect de importanță capitală pentru viitorul României pe câteva generații? Avem nevoie de o ordonanță de urgență care să-și facă imediat efectul, iar ulterior, când ordonanța va fi discutată în Parlament, ea va fi pusă la punct. Am informații de la notari că în ultima vreme ritmul achizițiilor de terenuri de câtre străini a crescut. Ce mai așteptăm? S-ar putea ca legea când va fi dată să nu mai aibă ce proteja! Nu mai putem aștepta, oameni buni!”
Acest text i l-am trimis și primului ministru Dacian Cioloș, prin mai mulți mesageri, inclusiv Televiziunea Română, unde pe 31 august numitul Cioloș a răspuns întrebărilor venite din public! Moderatorii emisiunii i-au pus și întrebarea de mai sus, primită de la mine. Iar răspunsul lui Cioloș, evaziv și pe alături de întrebare, conținea un singur element concret: promisiunea că în maxim 3 săptămâni guvernul va veni cu propuneri noi privind acest subiect! Din 31 august până azi au trecut de trei ori cele trei săptămâni, iar guvernul nu a venit cu nicio propunere privind stoparea vînzării terenurilor către străini sau măcar îngrădirea și descurajarea acestor vînzări!
Între timp a mai fost și o emisiune la Jocuri de putere, când același Dacian Cioloș a fost din nou întrebat ce intenții are pentru a stopa vînzarea pământului la investitori străini, cu care ocazie a spus o mare prostie, o inepție care îl descalifică pe numitul Cioloș ca tehnocrat sau politician: cică e nevoie să-i educăm pe români, să le ridicăm nivelul de conștiință patriotică, determinându-i pe români, când au un teren de vîndut, să nu-l vîndă la străini, ci numai la românașii noștri!…

Băi, Cioloș! Ne iei de proști sau chiar ești?!…

O să-ți fac o mărturisire! Eu, Ion Coja, ca senator agrarian și publicist, am vorbit și scris mai mult ca oricine din Țara noastră pe tema interzicerii vînzărilor de terenuri către străini! Pe moment, în legislatura 1992-96, am reușit să legiferăm această interdicție. În legislatura următoare, când s-au dat cele mai multe legi dintre legile trădării naționale, la insistențele lui Emi Constantinescu s-a legiferat vînzarea către străini a terenurulor de orice fel!… De aici a pornit dezastrul fondului funciar al României!…
Ei, bine! La un moment dat, în urmă cu vreo cinci ani, eu, Ion Coja, am fost nevoit să vînd câteva hectare din pământul moștenit de la părinții mei. Și mi-am pus atunci întrebarea: ce mă fac dacă cumpărătorul cel mai bun, care va oferi cel mai convenabil preț, va fi un străin, un maghiar sau turc, un evreu sau un grec ori un extraterestru?! Eu, marele naționalist, cui voi vinde pământul românesc aflat în proprietatea mea?!… Și mi-am dat seama că nu voi condiționa alegerea cumpărătorului după alte criterii decât prețul oferit!… Doar de nevoie, nevoia de bani, vindeam pământul! Nu ca să mă distrez!…

Prost nu este acest Cioloș atunci când vine cu asemenea idei!… Ci este cinic și batjocoritor la adresa noastră, a românilor! Să nu vîndă românii, dacă-i deranjează cumpărătorii străini! Cam asta este în capul său! Și al altora! Politicieni sau tehnocrați trădători de Țară!
În concluzie, Cioloș și gașca lui au publicat zilele trecute un fel de program de guvernare, penibil de superficial, de lălăit! Opera vreunui vorbete din gașca de trântori numiți consilieri! Asumat prin semnătura de premier, i se dă greutatea maximă: dacă rămâne prim ministru, panglicarul Cioloș îi asigură pe stăpânii săi de la Bruxelles că nu va modifica nimic din privilegiile pe care le au străinii de a se face stăpâni pe pământul Țării! Pe solul și subsolul atât de bogat al României!
Oameni buni! Platforma România 100 nici măcar nu conține sintagma „cumpărători străini”. Nu pomenește nimic de intenția PNL sau a lui Cioloș de a se pune capăt acestui proces de subminare a identității noastre naționale! A siguranței noastre naționale! Căci aceasta este prima dintre consecințele faptului că românii încetează să mai fie proprietari majoritari în România! Este grav afectată siguranța națională! Independența și suveranitatea românilor, a Țării lor!
În 1990 românii, ca etnie, erau majoritari ca populație și ca proprietari funciari! Legile și măsurile luate de guvernanții trădători de Neam și Țară de după 1990 au atentat la cele două atribute, ținta lor fiind ca românii să-și piardă acest statut, de majoritari! Majoritari din punct de vedere demografic, majoritari ca proprietari ai Țării, ai solului și subsolului românesc!
Nu zic că au fost mai „românești” guvernările anterioare lui Cioloș! Dar, pentru prima oară din 1997 încoace, mass media a conștientizat dezastrul în care am ajuns și și-a pus, în ultimul ceas, problema stopării vînzării de terenuri către străini, problema recuperării de la aceștia a măcar o parte dintre aceste terenuri! Și în felul acesta, de gura presei, politicienii noștri au fost invitați în ultimele luni să ia o atitudine fermă și clară în această problemă, care ar trebui să fie una din temele principale ale campaniei electorale.
Am văzut mai sus care este soluția lui Cioloș și, cu siguranță, a liberalilor, care și l-au asumat pe premierul trădător și impostor deopotrivă! Soluția lor, a liberalilor, nu convine nicicum intereselor noastre, ale românilor! Este soluția care perpetuează privelegii pentru străini, în dauna unor interese vitale românești! Vin oare ceilalți competitori electorali, PSD ori UDMR etc, cu alte soluții, mai bune?
Să-i vedem! Să-i vedem, fiecare partid, angajându-se în termeni expliciți (1) să pună capăt defrișărilor sălbatice, chiar dacă sunt legale, dar nu și legitime, conforme cu interesul național pe termen lung! Și, de asemenea, (2) să pună capăt vînzării de terenuri către străini și să declanșeze procesul de recuperare a acestor proprietăți, cât s-o mai putea, spre a fi redate celor în drept: statul român și proprietarul român fermier agricol performant!
Căci acestea sunt cele două teme majore care ne dor prin indiferența iresponsabilă sau complice a guvernanților de până acum! Nu le-a păsat de Țară partidelor care ne-au guvernat după 1990! Mai putem noi lăsa Țara pe mâna lor?

Ion Coja

Post scriptum: Oare ce piedică ar fi în calea guvernului dacă va legifera interdicția de a se exporta lemn buștean sau cherestea, cu un grad de prelucrare mic? Cine, în acest caz, ar mai fi interesat să taie pădurile, legal sau ilegal?! O asemenea măsură salvatoare se poate lua de azi pe mâine, printr-o simplă ordonanță de urgență, ba chiar și printr-o hotărîre de guvern! Singura condiție este să existe voința! Voința de a fi de folos României Viitoare!


Maria Diana Popescu. Iniţiaţi cu forţa în ritualuri oculte

$
0
0
Iniţiaţi cu forţa în ritualuri oculte

PDF
Maria Diana Popescu   
Miercuri, 02 Noiembrie 2016 22:23
N-aş avea nimic cu Occidentul „binevoitor", nici cu argaţii autohtoni, dacă ne-ar lăsa în pace valorile religioase, morale, istorice şi culturale. Oculta mondială a considerat că România este rămasă în urmă şi trebuie civilizată cu forţa. Şi-a luat ca aliat statul român, mass-media, a pus stăpînire pe sistemul de învăţămînt (grădiniţe, şcoli, licee, universităţi) şi ne obligă să iniţiem copiii în ritualuri oculte şi sărbători păgîne. Ne obligă să înghiţim mizerii de o vulgaritate excesivă, iar presa mercenară, care fals îşi zice presă naţională, ea fiind aservită unor patroni din acelaşi aluat, modelează, la comandă, generaţii de viitori pierduţi mintal. Subliniez infantilismul celor extaziaţi în faţa gunoaielor străine ce-şi fac loc, tot mai agresiv, mai insistent şi mai revoltător, în spaţiul public românesc, dar şi mîrlănismul maimuţele autohtone, ca metodă de copiere şi imitare. Nu vă grăbiţi să mă judecaţi. Cred doar că am bun-simţ, dragoste pentru valorile spirituale şi culturale ale Neamului, dar şi sensibilitatea care nu trebuie să-i lipsească nici unui cetăţean al ţării, indiferent de profesie. Bietului popor român, ţinut în sărăcie şi tensiune permanentă, i se organizează tot felul de petreceri păgîne! Plini de obidă, românii „abia aşteaptă" Halloween şi alte „sărbători" sataniste, oferite cu teatrală cumsecădenie de preafericitul Occident, chitit să arunce peste bord credinţa milenară, cultura şi tradiţia poporului nostru. (Aici, parafrazîndu-l cu durere pe cronicarul Ion Neculce, putem spune şi noi: "O săraca ţară România, ce nenorocire de stăpîni ca aceştia a avut").
Vor să păgînizeze România!
Dezgustătoare şi înfricoşătoare sînt imaginile cu măşti însîngerate şi vampiri gata de atac, dar şi mai oripilanţi sînt cei care le poartă şi savurează inconştienţi un astfel de circ macabru. Horror, farse deplasate, costume de spiriduşi, fantome, schelete umane, diavoli, vrăjitoare, zombie, vampiri, monştri, sperietori de ciori, toate au îngrozit şi păgînizat România zilelor trecute. Cei mai mulţi nu ştiu că Halloween-ul - o „ceremonie" a întunericului - este noaptea invocării morţilor, a duhurilor rele, vrăjitoriei, necromanţiei, magiei, sacrificiul ritualic al unor vieţuitoare şi a altor practici păgîne (pe care creştinii nu trebuie să le imite nici măcar în glumă), cînd demonicul capătă potenţial. La originea Halloween-ului stă zeul morţii Samhain, celebrat de celţi, care credeau că la baza vieţii se află moartea. „Pentru celţi existau doar două anotimpuri, vara şi iarna, iar 1 noiembrie coincidea cu începutul sezonului rece, mai exact cu întunericul. Astfel, în seara de 31 octombrie spre 1 noiembrie, celţii sărbătoreau Noul An, o sărbătoare închinată Zeului Morţii, Samhain, prilej cu care pe un deal era aprins un foc care trebuia să primească ofrandele aduse zeului morţii - nu numai roade ale pământului, ci şi sacrificii de animale şi chiar oameni". (Familia Ortodoxă)
Să ne amintim de Halloween-ul tragic de la Colectiv
Parada înfricoşătoare a veşmintelor şi măştilor macabre de Haloween, într-o inconştienţă cu totul şi cu totul condamnabilă, îi extaziază la culme pe iubitorii morţii, ai întunericului şi dezmăţului, aducînd profituri substanţiale comercianţilor lipsiţi de scrupule şi făcînd găuri mari în buzunarele „prostimii", adusă premeditat la o stare de ignoranţă periculoasă. Aceste spectacole groteşti nu-i fac pe români să uite de foame, nici de corupţia care a cangrenat Puterea de la Bucureşti! Să ne amintim de Halloween-ul tragic de la Colectiv, unde tinerii, aduşi şi seduşi într-un iad al groazei, ispitiţi cu ierburile diavolului, în acompaniamentul unor sunete stridente ce depăşesc pragul admis al decibelilor, specifice muzicii metal-rock, au murit ca nişte prizonieri ai iluziilor satanice, moarte prevestită de piesa „The Day We Die" (Ziua în care murim). Dumnezeu să-i ierte pe toţi tinerii care au murit în numele multiculturalismului impus de „licuricii" N.W.O.! Tinerii sacrificaţi de Halloween la ritualul unei petreceri păgîne! Ca să se nască „guvernului meu", la acel Halloween, sacrificiile umane nu s-au făcut prin sabie sau cuţit, ca în ritualurile celtice, ci modern, prin incinerare de vii...! Vă rog, nu-mi judecaţi cu asprime cuvintele! Regret nespus moartea lor, dar aceste sacrificii umane sînt consecinţă şi ofrandă pe altarul satanic importat din Occident. Rămîne să trageţi învăţămintele necesare din tragedia de Halloween, de la Colectiv, şi să înţelegeţi că, în mîinile unor astfel de practici satanice sînteţi doar o marfă pe care se fac bani frumoşi! Asta se va întîmpla întotdeauna cu cei care îl vor schimba pe Dumnezeu cu Talpa Iadului! Asta se va întîmpla întotdeauna cînd părinţii îşi vor lăsa copiii să se joace fără Dumnezeu printre coarnele lui Scaraoţchi.
„Civilizatorii" au invadat grădiniţele şi şcolile româneşti
Feriţi-vă de Halloween! E o marfă macabră, sosită în sicriul integrării europene, împreună cu decibelii lui Christian Death, Killing Joke, Necrophagia sau metal-rock. Încetaţi să mai luaţi pe gratis, dar cu urmări care vă pot costa viaţa, marfă ispititoare şi letală din afară! Halloween, Valentine's Day, Thanksgiving Day, ne înghiontesc cu demonismul lor, ne ucid tinerii şi ne aruncă peste bord de la credinţă, hore pînă la filosofie şi costume naţionale, iar noi mergem şchiopătînd la noi, acasă, subjugaţi de globalismul agresiv şi controlaţi total de un Big Brother! Hallowen-ul e un dezmăţ macabru, o foto-copie imbecilă a unui obicei străin, instalat în calendarul laic românesc cu tot comandamentul de marcheting şi publicitate, de către strategii hedonişti ale globalizării, care nu ne vor binele! Turmele există din cele mai vechi timpuri, afacerea a prins şi la noi! Copiind imoralitatea din afară, am căzut în mrejele unei periculoase maimuţăreli de consum. Maimuţele imită oamenii, dar tot maimuţe rămîn. Acceptarea iluziilor este şi nocivă şi degradantă! „Civilizatorii" au trecut la falsificarea identităţii româneşti, la distrugerea statului religios, istoric, economic şi tradiţional. Vedeţi demonica tehnică a alienării? Au pornit de jos, de la sufletele tinere, sensibile şi uşor influenţabile. Au invadat grădiniţele şi şcolile româneşti, iar „lecţiile" oferite tinerilor ţin de falsificarea identităţii de neam. Cum să înveţe generaţiile tinere despre bun simţ, morală şi cunoaştere, dacă mass-media şi Ministerul Educaţiei le servesc „halloween" pe pîine?!
Acest gen de educatori trebui sancţionaţi şi eliminaţi din învăţămînt!
În unele şcoli din ţară se predau lecţii tematice despre Halloween şi Valentine's Day. Ceea ce e absolut inadmisibil. condamnabil, ceva de groază! Clasele sînt decorate cu lumînări, dovleci, lilieci şi păianjeni, iar în bănci stau elevi „dotaţi" cu colţi de vampir şi coarne satanice. O mămică spunea că „dacă te împotriveşti solicitării doamnei educatoare sau doamnei învăţătoare să-ţi îmbraci copilul în cadavru umblător, în vampir, în fantomă sau militant Ku-Klux-Klan, în ceva cît mai înfricoşător, dacă refuzi să-ţi trimiţi copilul la şcoală cu diavolul, eşti duşman al multiculturalismului, retrograd, habotnic, un ăla care nu înţelege modernismul şi faptul că am intrat în Europa, iar copilul tău va avea de suferit la şcoală". Acest gen de educatori care au facilitat, ba chiar impun, pătrunderea satanismului şi mişcărilor L.G.B.T. în şcoli sînt extrem de nocivi şi periculoşi, ei trebuind sancţionaţi drastic şi eliminaţi din sistemul de învăţămînt, care trebuie să rămînă curat, românesc, educativ. În locul lor trebuie să avem dascali dedicaţi cu tot sufletul pentru educaţia cu adevărat a tinerei noastre generaţii. Adică pentru păstrarea şi perpetuarea filonului sănătos al naţiei române. Prin intermediul unor astfel de "educatori degeneraţi", tineretul nostru va fi transformat într-o turmă silită să se îndrepte doar în direcţia stabilită de miliţienii planetari, o turmă docilă care va gîndi doar prin modul imbecilizant şi consumist al ipocritului Occident. O turmă silită să se formeze în direcţia aberantelor cerinţe integraţioniste, o turmă avertizată că orice tentativă de a părăsi ruta, va fi aspru sancţionată.

Col. (r) Dr. Tiberiu Tănase Puncte de vedere privind activitatea S.S.I. după 23 august 1944 (1)

$
0
0
Puncte de vedere privind activitatea S.S.I. după 23 august 1944 (1)
Sursa http://www.art-emis.ro/istorie/3848-puncte-de-vedere-privind-activitatea-ssi-dupa-23-august-1944-1.htmlPDFImprimareEmail
Col. (r) Dr. Tiberiu Tănase   
Miercuri, 09 Noiembrie 2016 18:36
Conducerea S.S.I. solicita Ministerului de Război „să precizeze ce trebuie să spună Serviciul asupra activităţii sale atunci când va fi întrebat, întrucât credem că este imoral să divulgăm şi să expunem, de exemplu, pe agenţii români sau străini care au acceptat să lucreze în folosul statului român şi care azi, schimbându-se situaţia, nu mai activează. Aceştia trebuie de asemenea protejaţi, nelăsându-i să fie traşi la răspundere şi considerându-i întocmai ca pe ostaşii de pe front care au luptat până în momentul când s-a ordonat încetarea luptei"[1].
Evenimentele de la 23 August[2] au surprins conducerea Serviciului prin varianta aleasă pentru ieşirea din alianţă cu Germania, variantă ce-l excludea pe mareşalul Antonescu, cartea pe care mizase Eugen Cristescu. Acest fapt l-a determinat să-şi abandoneze subordonaţii într-o încercare, eşuată de altfel, de a se salva pe cont propriu. În vara anului 1944, Serviciul Special de Informaţii[3] acumulase o bogată experienţă în activitatea de informaţii specifică condiţiilor dificile ale războiului[4]. Toate cadrele şi o parte dintre informatori care acţionaseră pe Frontul de Est în cadrul Eşalonului Operativ fuseseră retrase pe teritoriul naţional şi repartizate în cadrul diferitelor secţii centrale sau la rezidenţele din Muntenia, Oltenia şi Transilvania, iar după declanşarea ofensivei de vară a trupelor sovietice au fost dispersaţi şi agenţii din Moldova şi Dobrogea. Rămas la comandă, lt.col. Traian Borcescu, şeful Secţiei a II-a contrainformaţii, şi-a întărit legăturile anterioare cu reprezentanţii Serviciului Englez de informaţii (Alexandru Eck şi Dan Brătianu) şi s-a prezentat apoi generalului Constantin Stănescu de la care a primit ordinul de a clarifica situaţia nou apărutelor gărzi patriotice, precum şi legăturile Partidului Comunist cu comandamentul sovietic. Ca urmare a acestui ordin, lt.col. Borcescu care tocmai desfiinţase „Grupa comunistă" ce acţiona în cadrul Secţiei a II-a contrainformaţii a reînfiinţat-o sub denumirea de „Grupa problemelor muncitoreşti" numindu-l ca şef pe August Rădulescu, cu misiune de a reactiva vechii informatori în problemă[5].
Pentru realizarea unei legături mai strânse între S.S.I. şi Ministerul de Război, în structura căruia fusese inclus din 29 august[6], s-a ordonat păstrarea unor relaţii informative permanente cu Secţia a II-a a Marelui Stat Major condusă de col. Runceanu Aurel. Obligat de vidul informativ produs de ruperea frontului din Moldova şi de retragerea dezordonată a trupelor române, col. Runceanu a solicitat S.S.I., încă de la sfârşitul lunii august, date despre trupele sovietice (forţă, armament, direcţii de înaintare), localităţile ocupate şi legăturile lor cu organizaţiile comuniste centrale şi locale[7]. Cu acordul col. Victor Siminel, proaspăt numit şef al S.S.I., Borcescu l-a contactat pe Victor Ionescu, şeful Agenturii I-a. şi i-a ordonat „să selecţioneze un număr de funcţionari care să participe la şedinţele Apărării Patriotice şi să intre în sediile P.C.R. pentru a culege date"[8]. Obiectivele menţionate au fost urmărite şi de centrele teritoriale ale Serviciului care au transmis prin radiograme informaţiile culese până la începutul lunii octombrie, când, din ordinul comandamentului sovietic, au fost sigilate toate aparatele T.F.F.. Secţia Cifru, condusă de col.Louis Constantinescu, preda textele decriptate col. Borcescu care le sintetiza într-o singură notă. După verificarea acesteia de către col. Lissievici, textul era dactilografiat în trei exemplare trimise prin curieri la primul ministru, la ministrul de Război şi la Secţia a II-A a M.St.M.. Iniţial, curierii utilizaţi erau cei ai Direcţiei Secretariat a S.S.I., dar ulterior s-a apelat doar la serviciile cpt. Rusu Victor. Informaţiile culese din Bucureşti şi împrejurimi erau centralizate la August Rădulescu, şeful „Grupei problemelor muncitoreşti", care la concentra într-o notă pe care o preda col. Lissievici şi care urma apoi circuitul menţionat anterior pentru informaţii din provincie.
La începutul lunii septembrie situaţia generală a S.S.I. era destul de dificilă, şeful instituţiei fiind obligat să treacă la o restructurare semnificativă şi să reducă masiv personal. Din cele douăsprezece selecţii care au funcţionat până la 23 August rămăseseră patru, personalul fiind disponibilizat în proporţie de 65%[9]. Pentru o parte din cei la cer urma să se renunţe s-a făcut propunerea să fie încadraţi la Siguranţa Generală (bugetarii). Ca urmare a presiunilor exercitate de sovietici prin intermediul Ministerului de Război conducerea S.S.I. a trecut la rechemarea agenţilor săi din străinătate care lucrau sub acoperire diplomatică[10]. În acelaşi timp, pe plan intern, organele N.K.V.D.-ului acordau o atenţie deosebită personalului care acţionase pe Frontul de Est. Procedeul cel mai des utilizat consta în invitarea ofiţerilor şi funcţionarilor suspecţi la sediul Prefecturii Poliţiei Capitalei pentru a fi anchetaţi şi, eventual, reţinuţi. Pentru evitarea unor astfel de situaţii care aveau un efect demoralizant asupra angajaţilor, conducerea S.S.I. solicita Ministerului de Război „să precizeze ce trebuie să spună Serviciul asupra activităţii sale atunci când va fi întrebat, întrucât credem că este imoral să divulgăm şi să expunem, de exemplu, pe agenţii români sau străini care au acceptat să lucreze în folosul statului român şi care azi, schimbându-se situaţia, nu mai activează. Aceştia trebuie de asemenea protejaţi, nelăsându-i să fie traşi la răspundere şi considerându-i întocmai ca pe ostaşii de pe front care au luptat până în momentul când s-a ordonat încetarea luptei"[11].
Asemenea demersuri au continuat, solicitându-se protecţia statului român pentru colaboratorii de origine rusă, ucraineană şi tătară, „grav compromişi faţă de U.R.S.S.", care urmau să fie evacuaţi din Turcia şi Occident[12]. În acelaşi timp s-a cerut col. Nicolae Cristea, prefectul Poliţiei Capitalei, eliberarea sau trimiterea în judecată a unor funcţionari superiori ai Serviciului, arestaţi în luna septembrie (lt.col Begnescu Florin, directorul Nicolae Trohani, şeful de grupă Eugen Haralamb şi directorul Gheorghe Cristescu), cererea fiind acceptată de prefect[13]. Trebuie precizat şi faptul că la sfârşitul lunii septembrie lt.col Borcescu a predat „tabelele cu toţi informatorii interni şi externi ai S.S.I. şi o serie de materiale privind pe fostul rege şi unii fruntaşi ai partidelor istorice" lui Mocsony-Stârcea, fost mareşal al Palatului, şi lui Niculescu-Buzeşti, fost ministru de Externe. Ulterior, Mocsony-Stârcea, a confirmat faptul că a predat la rândul său tabelele primite şi agentul englez Ivor Porter revenit în ţară după 23 August[14]. Intelligence Service a mai primit această listă şi de la lt.col. Borcescu prin intermediul agentului Georges Daurat. Motivele invocate de englezi constau în necesitatea „de a neutraliza aceşti agenţi pentru a-i proteja de nemţi şi pentru a-i contacta şi a afla şi alţi agenţi, mai ales ai U.R.S.S."[15].
În acelaşi timp, însă, la solicitarea lt.col. Alexandrov, ofiţerul de legătură al Serviciului de Informaţii sovietic, ministrul de război a ordonat col. Lissievici să predea noilor aliaţi lista informatorilor lăsaţi „în conservare" de S.S.I. pe teritoriul U.R.S.S.. Lista a fost întocmită cu colaborarea col. Palius Vasile, fost şef al Agenturii Frontului de Est, utilizându-se şi date culese din arhiva S.S.I. dislocată la Joiţa şi predată apoi solicitanţilor[16]. Ca recompensă pentru „spiritul cooperant" al conducerii S.S.I., lt.col. Alexandrov a predat la solicitarea col. Lissievici câteva legitimaţii eliberate de Misiunea Militară Sovietică unor ofiţeri ai Serviciului care s-au deplasat în provincie (mr. Ionescu Anton la Ploieşti şi mr. Filimon la Craiova) pentru a culege date despre trupele sovietice. În documentele eliberate se specifică faptul că persoana în cauză va primi de la autorităţi tot sprijinul de care are nevoie[17]. La data de 19 septembrie a fost publicată în „Monitorul Oficial" legea de purificare a aparatului de stat[18]. Pentru aplicarea prevederilor acesteia a fost constituită o Comisie specială care, după ce a analizat în decurs de o lună fiecare caz în parte, a ajuns la concluzia că „ nici un cadru militar nu a săvârşit fapte imputabile conform legii", cu excepţia a doi ofiţeri acuzaţi pentru atitudine abuzivă şi ţinută nedemnă[19].
Bătălia de pe frontul românesc al informaţiilor septembrie 1944
La mijlocul lunii septembrie 1944, bătălia de pe frontul românesc al informaţiilor se află în plină desfăşurare. De o parte acţionau organele speciale ale guvernului sovietic (N.K.V.D., elemente ale C.C. al P.C. bolşevic care îndrumau şi controlau activitatea P.C.R. şi elemente ale Secţiei de Informaţii a M.St.M. al Armatei Roşii) împreună cu cele două ale Frontului II Ucrainean (Direcţia Politică, Secţia Contrainformaţii - K.R.O. - şi Secţia Informaţii - R.O.) şi noile structuri militarizate ale P.C.R. („Apărarea Patriotică"şi „Uniunea Patrioţilor")[20]. De cealaltă parte, guvernul Stănescu făcea eforturi de a capta interesul anglo - americanilor faţă de acţiunile evidente de comunizare a României, antrenând în activitatea de culegere de informaţii toate organele abilitate ale Statului[21]. Datorită statutului ţării de „aliat" al U.R.S.S. şi al P.C.R. de „partid legal" toate aceste acţiuni trebuiau conspirate strict pentru a se evita deteriorarea relaţiilor cu ocupanţii. Iniţial, principalul beneficiar al fluxului informaţional a părut să fie Intelligence Service prin agenţii trimişi în cadrul Misiunii militare britanice (Ivor Porter, Guirand Georges) care beneficiau de legăturile create în timpul războiului (Dan Brătianu, lt. col. Borcescu, Gheorghe Tomaziu, Metzianu). Un avantaj îl constituiau şi vechile relaţii anglo - române, precum şi convingerea liderilor politici de la Bucureşti că Imperiul britanic nu va abandona statele din Balcani în mâna sovieticilor.
Un prim semnal că lucrurilor nu stăteau aşa a fost pasul înapoi făcut de englezi când S.S.I. i-a rugat să elibereze legitimaţii false, de acoperire, pentru agenţii care urmau să culeagă date de interes reciproc[22]. Din dorinţa de a nu crea tensiuni în relaţiile cu U.R.S.S., în cazul în care s-ar fi descoperit implicarea britanică în această problemă, într-un moment în care Londra decisese sacrificarea României şi Bulgariei pentru a păstra Grecia în sfera de influenţă occidentală[23], singurii care au răspuns favorabil au fost ofiţerii O.S.S. din cadrul Misiunii militare americane conduşi de col. Frank Wissner şi mr. Robert Bishop.
În a treia decadă a lunii septembrie situaţia situaţia operativă în planul informaţiilor se prezenta astfel: Ministerul de Război şi Marele Stat Major primeau tot mai multe semnale de la propriile organe de informaţii (Birourile statice militare ş.a.)[24]şi de la cele ale altor servicii (S.S.I., Direcţia Generală a Siguranţei ş.a.), privind cooperarea dintre Armata Roşie şi comuniştii români în vederea ocupării de către aceştia din urmă a unor poziţii cheie în administraţia centrală şi locală. De asemenea, se manifestă o lipsă acută de informaţii privind evoluţia evenimentelor din Moldova şi Dobrogea în condiţiile răspândirii zvonurilor privind o eventuală includere a acestor provincii în structura statului sovietic. Pentru o corectă evaluare a situaţiei conducerea statului avea nevoie de informaţii sigure. Condiţia esenţială cer trebuia îndeplinită era ca această preocupare să fie pe deplin conspirată faţă de sovietici. Considerând că modalităţile clasice utilizate pentru atunci pe plan informativ erau riscante, generalul Racoviţă, ministrul de Război, de comun acord cu generalul Mihail, şeful M.St.M., i-a sugerat col. Borcescu cu prilejul întrevederii din 12 septembrie la care a participat şi Dan Brătianu, agent englez revenit de la Istanbul, că Palatul regal are nevoie de informaţii despre acţiunile P.C.R. şi ale armatei sovietice, fiind necesară crearea unui organism special, total camuflat, care să poată funcţiona şi în condiţiile întăririi controlului executat de Comisia Aliată de Control (sovietică) asupra României. Borcescu l-a informat pe col. Siminel Victor, şeful S.S.I., despre ordinul primit dar nu i-a mai putut prezenta proiectul deoarece la comanda Serviciului a fost numit col. Lissievici (începând cu 19 septembrie)[25].
- Va urma -
----------------------------------------
[1] Idem, Fond penal, dosar nr.25374,vol.16,p.262.
[2] 23 August 1944, Documente, vol.1-4, Bucureşti, 1984.
[3] În continuare se va utiliza forma S.S.I. , cu prezicerea că, de la 24 octombrie 1944, a fost instituită denumirea de Serviciul de Informaţii (S.I.)
[4] Cristian Troncotă, Eugen Cristescu - Asul serviciilor secrete româneşti, Bucureşti,1994.
[5] A.S.R.I., Fond Penal, dosar nr.25374, vol.1, p.210.
[6] Idem, Fond documentar, dosar nr.9060, vol.3, p.514.
[7] Idem, Fond documentar, dosar nr.25374, vol1, f.209-228.
[8] Ibidem.
[9] Idem, Fond documentar, dosar nr. 9060, vol.3, p.536-538
[10] Ibidem, p.535.
[11] Idem, Fond penal, dosar nr.25374, vol.16, p.262.
[12] Ibidem, p.96.
[13] Idem, Fond documentar, dosar nr.9060, vol.3, p.560
[14] Idem, Fond penal, dosarul nr.25 374, vol.32, p.218.
[15] Ibidem, vol.2, p.67
[16] Ibidem, vol.15, p.178.
[17] Ibidem, vol.4, p.348 şi vol.36, p.272.
[18] Ibidem, p.561-563
[19] Ibidem, vol.15, p.391-392
[20] Ibidem, vol.4, p.348.
[21] Ibidem, vol.15. p.391-392
[22] Ibidem, vol.32, p.218
[23] André Fontaine, Istoria războiului rece, vol.1, Bucureşti, 1992, p.276.
[24] A.S.R.I., Fond penal, dosar nr.25374, vol.17, p.131.
[25] A.S.R.I., Fond penal, dosar nr.25374, vol.4, p.211 şi vol.36, p.250.

Vasile Lechințan. DE CE IUBIM BASARABIA . Înconjuraţi de Românie

$
0
0

Pe Basarab Întâiul, cel întemeietor de Ţară Românească, de Românie, îl iubim prin două filtre ale sufletului nostru: mai întâi prin istorie, pentru că „bătrânul” voievod a îndrăznit să formeze un stat voievodal românesc puternic şi demn, unde spicele aurii de grâu să se-ncline doar, cu multă reverenţă, în faţa ţăranului care i-a lucrat ogorul şi locuia nu departe, la margine de glie, iar apoi îl iubim prin cultură – pentru că noi iubindu-l pe Eminescu, îi iubim şi pe cei veneraţi de el, cărora le spunea cu atâta magie a sufletului său în vers: „Rămâneţi dară cu bine,Basarabişi voi Muşatini, / Descălecători de ţară, dătători de legi şi datini, / Ce cu spada şi cu plugul aţi întins moşia noastră / De la Tisa pân-la Mare şi la Dunărea albastră”.
Aşadar, în jurul anului 1310, într-un Ev Mediu românesc de la sud de Carpaţi, Basarab Iadună sub sceptrul său toate micile romanii populareşi devine domn peste o Româniemai mare, între Dunăre şi Carpaţi, numită iniţial Basarabia, după numele său, de domn al ţării, pentru a nu se confunda cu ţara de la est de Carpaţi până la Nistru, unde era o alta Românie, altă Ţară Româneascăîntemeiată de muşatinul Bogdan I, ţară numită iniţial Bogdano-Vlahia. Toponimul Bogdano-Vlahia(România lui Bogdan) nu a mai ajuns, din păcate, până la noi, luându-i locul toponimul cel drag Moldova, ce cuprindea o ţară respectată, întinsă de la Carpaţi până la Nistru. Dar toponimul Basarabia(România lui Basarab) a ajuns, după un periplu interesant, până la noi, înconjurând pe românii din spaţiul intracarpatic şi pe cei din Moldovala sud, apoi la sud-est, respectiv la est, datorită avatarurilor istoriei, dar nepierzându-şi prin secole simbolul de purtător al unui mesaj de voinţă românească fondatoare din Evul Mediu românesc.
Ţara Românească de la sud de Carpaţi până la Dunăre s-a întins pe o fâşie pe sub zidurile de granit, cu Posade, ale Carpaţilor şi de la Munţii Vrancei până la est de Cetatea Chilia inclusiv, iar în sud de la Turnu Severin până la Silistra inclusiv şi apoi şi la est de Marea Neagră, la gurile Dunării. Acest colţ de ţară de la gurile Dunării şi Nistrului, cu cetăţile Hotin, Cetatea Albă este dat, în secolul al XIV-lea, de Alexandru Basarab, voievodatului Moldovei. Moldovenii îi zic Basarabia. Deci prima preluare - pentru continuitate istorică - a denumirii celei vechi a României lui Basarab I. Din păcate, în 1484, turcii cuceresc malurile Dunării şi Mării Negre, cu cetăţile Chilia şi Cetatea Albă, iar în 1538 cuceresc şi Tighina şi ei îi vor zice micii BasarabiiBugeac, dar moldovenii şi muntenii, precum şi toată Europa îi vor zice în continuare Basarabia. În urma războiului ruso-turc, în 1812, această mică Basarabie, împreună cu toată Moldova de dincolo de Prut, sunt cedate de Imperiul Otoman Imperiului Rus, care le transformă într- o gubernie rusească, dându-i numele Basarabia, desigur, pentru a nu purta numele de Moldova, care era stat autonom, rămas de-acum cu graniţele doar între Carpaţi şi Prut. Aşadar, a doua preluare a denumirii Basarabia, care se va consacra de-acum pe acest teritoriu, tot ca Românie a lui Basarab, incluzâd şi partea de est a Moldovei Muşatinilor, bineînţeles fără ca ruşii să o considere Românie, ci operând din răsputeri pentru a-i şterge identitatea românească. Astfel Basarabiava geme sub cnutul rusesc timp de 105 ani, până în 1917-1918, când se va uni cu patria mamă, alături de România lui Bogdan, cea rămasă dintre Prut şi Carpaţi - unită deja în 1859 cuŢaraRomânească(medievala Basarabie) - şi de România lui Gelu Românul(Gelou quidam Blachus) din spaţiul intracarpatic. Din 1940 revine cnutul rusesc asupra României lui Basarab şi a Muşatinilorde dincolo de Prut, până în 1991, cu o întrerupere în 1941-1944. Poate doar Basarab Întâiul şi Bogdan Întâiulştiu câte lacrimi au vărsat prin secole românii pentru că şi-au păstrat fiinţa naţională, graiul pe care doar „râul, ramul” îl ţineau prin furtuni puternice ca pe un tezaur ce vine din epoca veche. Evident că de la Basarabişi Muşatini descălecători de ţară, dătători de legi şi datini - până la noi au ajuns în aceste teritorii şi alte comunităţi etnice, care nu au nicio vină pentru avatarurile conflictuale ale trecutului şi le iubim şi pe aceste comunităţi conlocuitoare care vin din epoci mai mult sau mai puţin apropiate.
De ce iubim, aşadar, Basarabia? O iubim ca mesaj al veacului cel întemeietor de demult şi ca teritorii peste care a domnit suverană cu această denumire. O iubim pentru că „parcursul” ei prin veacuri, de învăluire, este un mesaj clar şi un permanent imbold la unitate. A înconjurat cu iubire, statornicie şi lacrimi, ca Românie a lui Basarab, la sud, apoi la sud-est şi la est, pe toţi românii din întreg spaţiul carpatic.O iubim pentru că în 1918 a fost ferm hotărâtă să se unească cu Patria Mamă pentru a-şi făuri visul ei de învăluire a unei României Mari, pe care a trasat-o începând încă din Evul Mediu. O iubim pentru că ne-a dat Limba noastră-i o comoară a poetului şi preotului Alexei Mateevici. O iubim pentru trăirea românească profundă exprimată de Grigore Vieru, de Doina şi Aldea Teodorovici, de alţi mucenici ai românităţii din spaţiul ei, al nostru, de suveranitate. O iubim pentru că şi-a păstrat mereu în suflet emoţionantul cult faţă de acel „Domn cel Mare”ce nu se putea să se-asemene pentru popor decât cu „mândrul soare, în Suceava când apare”. Apoi şi-a păstrat acelaşi emoţionant cult faţă de alt „Domn cel Mare”, de astă dată al Poeziei româneşti - Eminescu. O iubim pentru jertfele aduse pe altarul românităţii şi păstrăm vie în suflet memoria miilor şi miilor de români basarabeni martirizaţi în neagra Siberie, în beciurile Cekăi, ale KGB-ului şi ale altor poliţii secrete ruse şi sovietice, sau în vatra lor natală, ocrotită cândva de Basarabişi de Muşatini. O iubim pentru hotărâta rupere de falsa şi inexistenta „limbă moldovenească” stalinistă, care a fost o permanentă sfidare a sensibilităţii noastre, a normalităţii şi demnităţii vieţii, pentru care a luptat mereu naţiunile Europei civilizate şi ale întregii lumi civilizate. Se ştie că noi avem doar un minunat grai moldovenesc, căruia nu i se putea pune în coadă rusisme, ca să-l transforme în limbă moldovenească. Iubim Basarabia pentru admirabila acţiune unionistă a oamenilor ei de cultură deja consacraţi, a oamenilor de diferite profesii, vârste, etnii, a minunaţilor tineri basarabeni „Platforma Acţiunea 2012”, care au înfruntat şi înfruntă atâtea intemperii şi inerţii. O iubim pentru că este trup, suflet şi tezaur al fiinţei noastre naţionale.
Vasile LECHINŢAN

Varvara Buzilă: ,, Moștenirea culturală trebuie scoasă de pe raft” (Interviu)

$
0
0
Sursa http://ea.md/varvara-buzila-mostenirea-culturala-trebuie-scoasa-de-pe-raft/

Varvara Buzilă: ,, Moștenirea culturală trebuie scoasă de pe raft”

Cum e să „inventariezi” tradiția și de ce IA reprezintă un univers al magiei? Întrebări fără răspuns? Ba nu, răspunsurile ni le oferă Varvara Buzilă, directoare adjunctă a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Tot de la ea aflăm de ce tradițiile trebuie revitalizate, unde putem privi cum se face tizicul, dar și de ce nu trebuie să cumpărăm fețe de masă făcute de chinezi? Acum un an, în Registrul Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial au fost înscrise peste 500 de elemente, între care legende, colinde, poveşti, hore și altele. În acest mod nici o țară nu ar putea să le declare ca fiind ale sale. E un prim pas al legalizării acestei moșteniri adunate de ani de zile. Este o dovadă că ținem la doine, balade, că le cântăm, că păstrăm rețetele culinare, că avem tehnicile noastre de țesut, de brodat. Folcloriștii cercetează, scriu cărți, pun în valoare tradiția noastră, iar politicile culturale leagă efortul cercetătorului de conștiința socială. Politicile UNESCO au văzut partea vulnerabilă a tradiției, că se pierde și vor să îi dea a doua răsuflare prin generațiile de azi. Moștenirea imaterială trebuie scoasă de pe raft.
Costume populare
E complicat să inventariezi un domeniu important – tradiția, în care s-a lucrat mii de ani. E o mare responsabilitate, un proces contabil, total nespecific unui cercetător, care mai degrabă scrie zeci de pagini despre colinde. Trebuie să scrii totul într-o frază, pe înțelesul tuturor. În registru trebuiau să se regăsească trei componente:
• ce am avut de veacuri și s-a pierdut.
• ce avem, dar e în pericol din cauza globalizării și nu doar. De exemplu, am avut ritualuri de chemare a ploii, dar în ultimii 20 de ani se practică doar în scenă. Noi putem avertiza societatea că unele elemente se pierd. Dacă sunt oameni care zic ,,pe noi ne doare că dispar anumite obiceiuri”, ei pot contribui la revitalizarea acestei moşteniri la care sunt, de drept, parte.
• elementele care au rezistat și pe care lumea le respectă. Avem hramul satului, al orașului, cu multe mutații, ce-i drept, dar niciodată tradițiile nu au fost închistate. Se joacă nunţi, se practică obiceiul înmormântării, se prepară bucate şi băuturi tradiţionale.
Trebuie să explicăm societății aceste lucruri, dar nu-i putem impune nimic.
Varvara Buzilă cu antropologul american Jennifer Cash în cercetare la Tătăreşti, Străşeni
Multe obiceiuri sunt pe cale de dispariție pentru că gândirea unor persoane este stăpânită de verbul ,,a distruge”, așa încât o tradiție care a rezistat milenii, nu prea rezistă în ultimele două decenii. E vremea marilor încercări, sunt actualizate multe modele culturale și oamenii își pierd echilibrul. Venim dintr-o societate totalitară, cu instrumente ideologice, care au negat orice tradiție. Tot ce însemna tradiție era considerat de regim ca depăşit. Acum avem posibilitatea de a alege și nu știm ce să facem. Alte țări, bine așezate, țin ca cu dinții la modele lor culturale, drept că nu au trecut prin acest diabolism sovietic, destrugător de orice fel de tradiție seculară.
Varvara Buzilă și colege de cercetare
Totul depinde de oameni. Am participat la o nuntă unde mirii, invitații au venit în costume naționale, deci ei se identifică cu această istorie. Ce poate fi mai important ca nunta omului? Când tinerii fac ceva pentru cultură, eu îi admir.
Miri
Este îmbucurător faptul că mai sunt oameni preocupați de păstrarea tradițiilor. Se produce un echilibru între ceea ce moștenim și ceea ce transmitem, nu fără ajutorul acelor care stăpânesc intrumente de apărare a patrimoniului din cadrul universităților, agențiilor. Avem puțini cercetători moldoveni care studiază cultura noastră. N-au fost cercetate temele majore ale culturii tradiţionale: aşezările umane, modul de gospodărire, activitățile de bază, locuinţa, la care se munceşte atât de mult pentru construirea şi reconstruirea ei și atâtea altele. Avem mult de lucru, avem multe cărți de publicat.
Varvara Buzilă, lansare de carte etnografică la Muzeu cu autori din Iaşi, România
Societatea are nevoie de cărți eficiente, cu logică și rigurozitate științifică. Avem datorii. Lucrăm ținând cont de evaluări critice (ce s-a făcut și ce nu, ce s-a făcut bine și mai puțin bine, ce a rămas de făcut), de recuperări științifice şi de racordări la performanţe. Cercetarea care lucrează pentru spiritul social trebuie susținută.
Festivalul este o formă socială în care se regăsește dorința de manifestare artistică şi valorică a mai multor persoane. Festivalul Iei este un prilej oportun ca societatea să aibă un spațiu unde să-și etaleze frumusețea, meșterii să poată să-și prezinte şi să descopere etaloanele ei. Avem o colaborare cu doamnele, domnișoarele din mass media, care ne-au susținut. Ele au mărturisit că Ia deschide un univers al magiei, pune în valoare personalitatea lor. Am avut 19 Ii, dar le-am dăruit, lumea vine, le cere. Îmi place că le pot împrumuta. Mi-au rămas trei costume, însă nu se țin de mine, îmi aparțin și în același timp sunt ale lumii.
Expoziție
De asemenea, la 24 iunie – la Muzeu am celebrat Sărbătoarea Universală a Iei. Ne-am solidarizat cu cei care țin la tradiții. Sunt acei care propun on line descifrări ale iilor. Meșterul poate accesa și, în funcție de proporții, tipare, creează, chiar dacă variază. Cine știe să facă această dozare, realizează lucruri frumoase. Dacă i-am da o sarcină concretă unui meșter popular de a realiza o copie, nu ar putea – e altă mână, altă inspirație, altă pânză. Când își propune să facă un costum pentru un interpret de folclor, meşterul trebuie să fie fidel tradiției. Însă atunci când are o comandă să realizeze costume pentru personalul unui local cu tradiții, nota de personalitate crește. Cultura tradițională oferă tiparul, restul paoe fi modelat în spiritual tradiţiei.
Costume populare
Noi trebuie să susținem producătorii autohtoni, să cumpărăm obiecte fabricate de meșteri de acasă, pentru că produsul lor este manual, irepetabil, însă nu este apreciat pe măsură și mulți dintre ei nu rezistă. Spre exemplu, în loc de fețele de masă sau şerviţele produse de chinezi sau turci am putea să procurăm aceleaşi obiecte de la un meșter popular. Când așterni o astfel de față de masă, întreaga casă devine sărbătoare, e o horă a purității, iar oamenii au altă poftă de a se reuni în jurul mesei.
Padurarul Gheorghe Dobrovolschy, Izbeşte

La evenimentul Noaptea Cercetătorilor vor fi expuse piese reprezentative din patrimonial muzeal – covoare, costume populare, ceramică. Propunem publicului cărțile şi revistele noastre și un show al imaginilor fotografice şi al filmelor realizate de muzeu (cum se acoperă o casă cu stuf, cum se face tizicul – un combustibil local, cum se umblă cu colindatul în zilele noastre, dar și altele).
Foto: Arhiva Personală

Vasile LECHINŢAN. Cine este proprietarul de drept al clădirii Liceului „Unirea” din Târgu Mureş

$
0
0
Conform ultimei menţiuni din Cartea funciară, de dinainte de aşa-zisa „retrocedare”, menţiune din anul 1906, proprietare ale clădirilor Liceului „Unirea” din Târgu Mureş sunt „Fondurile de Studii şi de Burse ale Statusului Romano-Catolic Ardelean” -  traducere din limba maghiară a denumirii proprietarului de către subsemnatul, deoarece din 1906 până în anul 1947 nu s-a mai făcut nicio inscripţie în cartea funciară a acestor imobile, deşi trebuia să se facă o inscripţie de către statul român în perioada interbelică şi să se menţioneze proprietarul în limba română, conform cel puţin  DECRET-LEGE Nr. 115 din 27 aprilie 1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare. Aşadar, proprietare sunt, conform inscripţiei din 1906 (!), „Fondurile de Studii şi de Burse ale Statusului Romano-Catolic Ardelean” şi nicidecum Episcopia  Romano-Catolică de Alba Iulia şi nici Statusul Romano-Catolic Ardelean. Denumirea din Cartea funciară o putem raporta, prin analogie, cu aceea a celebrei fundaţii româneşti de la Budapesta de dinainte de Marea Unire din 1918 (nerestituită nici acum de statul ungar), numită – conform testamentului marelui Mecena Emanoil Gojdu - „Fundaţiaunea lui Gojdu”, înfiinţată în 1869, cu o avere uriaşă. „Fundaţiunea lui Gojdu” nu era nicidecum proprietatea fondatorului Emanoil Gojdu, nu era înscrisă în cartea funciară pe numele fondatorului, deşi în titlul fundaţiei se scria pronumele posesiv LUI. Această fundaţie avea deja personalitate juridică proprie, nu era proprietatea nimănui, proprietar era chiar fondul, iar administrator – conform statutului - era o reprezentanţă formată din mitropolitul ortodox român al Ardealului şi toţi episcopii ortodocşi români din Ungaria şi Transilvania, alături de "încă trei bărbaţi civili".
 În cazul proprietarului  numit „Fondurile de Studii şi de Burse ale Statusului Romano-Catolic Ardelean”, situaţia este identică cu „Fundaţiaunea lui Gojdu”, articolul posesiv ALE nu indică nicidecum că aceste fonduri sunt/erau proprietatea Statusului Romano-Catolic Ardelean, şi nicidecum nu erau înscrise în cartea funciară a acestei organizaţii laico-religioase pe care nu a recunoscut-o în 1932 nici statul Vatican, zicându-i „aşa-zisul Status Romano-Catolic Ardelean”. Deci fondurile nu erau decât proprietate publică, cu statut juridic propriu.
Rămâne în istoria României de după 1989 una dintre cele mai mari enigme modul cum comisia guvernamentală de retrocedare şi justiţia română nu i-au cerut Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia dovada proprietăţii asupra acestor fonduri publice mari create de Maria Tereza. Şi dovada proprietăţii se face pe baza cărţii funciare a Episcopiei sau a Statusului Romano-Catolic Ardelean şi nu după după cartea funciară a fondurilor, după denumirea acestora, care este cu totul altă problemă. Este una dintre cele mai mari curse în care au căzut „retrocedatorii”, de fapt împroprietătorii – ca să folosim un termen nou, ieşind astfel din legalitate, nemaivorbind de cei care au reclamat proprietatea.
De ce s-a scris, totuşi, în denumire - bineînţeles abuziv, pentru că fondurile/fundaţiile amintite nu s-au constituit nicidecum cu acest apendice – „ale Statusului Romano-Catolic Ardelean”?.  Pentru că au fost, o perioadă, într-adevăr ale Statusului Romano-Catolic Ardelean, dar nicidecum în proprietate, ci în administrare. Şi una este proprietatea şi alta administrarea unui bun, a unei averi.
Într-o veselie exuberantă, de mari ctitori ai reaşezării dreptului istoric de proprietate după comunism, comisia guvernamentală de retrocedare de la Bucureşti şi justiţia română au împroprietărit – acesta este termenul exact -  Episcopia Romano-Catolică de Alba Iulia cu numeroase imobile în nume propriu sau/şi al Statusului amintit, atât în Cluj, cât şi în Târgu Mureş, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Alba Iulia şi în alte centre ale Transilvaniei, jignind astfel profund pe românii transilvăneni, confiscându-le dreptul la nişte averi istorice comune ale românilor, maghiarilor, saşilor etc, confiscându-le dreptul la istorie şi reaşezând în drepturi constituţia medievală a Transilvaniei prin aceste împroprietăriri a unor bunuri la care ei, românii,  să nu mai aibă niciun drept.
Nu ne rămâne poate decât să „mulţumim” acestor instituţii ale statului român pentru că abia acum s-a legitimat groaznicul sistem medieval al Transilvaniei, de la 1437 la 1848, apoi al Ungariei şovine de la 1867 la 1918 şi de la 1940 la 1944 - din cauza opresiunii căruia şi acum suferim -, i-a fost legalizat acestor entităţi statale jaful pe care l-au făcut asupra românilor.
În urma acestor legalizări, copiii români au fost scoşi din centrele oraşelor transilvane, cei de la Odorheiu Secuiesc şi Miercurea Ciuc au fost alungaţi primii, apoi treptat purificarea continuă şi putem aştepta Centenarul Marii Uniri cu aceste evenimente „minunate”, mai bine zis de minunea lumii civilizate. Urmează acum să ni se interzică până şi iubirea noastră faţă de trecutul acestor imobile – averi comune tuturor etniilor - unde au învăţat un Şincai, un Maior, un Avram Iancu şi alţi mari reprezentanţi ai istoriei noastre naţionale.
Faptul că la Tâgu Mureş a început să se mişte justiţia este salutar.

Vasile LECHINŢAN

Comentariu Dan Culcer: Procuratura României va trebui să se auto-sesizeze pentru a anula toate deciziile ilegale de «retrocedare» de acest tip. Iar persoanele sau instituțiile care au facilitat abuzurile să fie trase la răspundere administrativă pentru incompetență și abuz, iar pe linie penală persoanele responsabile să fie judecate, cu o încadrare juridică corectă.

Vasile LECHINŢAN. Cine este proprietarul de drept al clădirii Liceului „Unirea” din Târgu Mureş

$
0
0
Conform ultimei menţiuni din Cartea funciară, de dinainte de aşa-zisa „retrocedare”, menţiune din anul 1906, proprietare ale clădirilor Liceului „Unirea” din Târgu Mureş sunt „Fondurile de Studii şi de Burse ale Statusului Romano-Catolic Ardelean” -  traducere din limba maghiară a denumirii proprietarului de către subsemnatul, deoarece din 1906 până în anul 1947 nu s-a mai făcut nicio inscripţie în cartea funciară a acestor imobile, deşi trebuia să se facă o inscripţie de către statul român în perioada interbelică şi să se menţioneze proprietarul în limba română, conform cel puţin  DECRET-LEGE Nr. 115 din 27 aprilie 1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare. Aşadar, proprietare sunt, conform inscripţiei din 1906 (!), „Fondurile de Studii şi de Burse ale Statusului Romano-Catolic Ardelean” şi nicidecum Episcopia  Romano-Catolică de Alba Iulia şi nici Statusul Romano-Catolic Ardelean. Denumirea din Cartea funciară o putem raporta, prin analogie, cu aceea a celebrei fundaţii româneşti de la Budapesta de dinainte de Marea Unire din 1918 (nerestituită nici acum de statul ungar), numită – conform testamentului marelui Mecena Emanoil Gojdu - „Fundaţiaunea lui Gojdu”, înfiinţată în 1869, cu o avere uriaşă. „Fundaţiunea lui Gojdu” nu era nicidecum proprietatea fondatorului Emanoil Gojdu, nu era înscrisă în cartea funciară pe numele fondatorului, deşi în titlul fundaţiei se scria pronumele posesiv LUI. Această fundaţie avea deja personalitate juridică proprie, nu era proprietatea nimănui, proprietar era chiar fondul, iar administrator – conform statutului - era o reprezentanţă formată din mitropolitul ortodox român al Ardealului şi toţi episcopii ortodocşi români din Ungaria şi Transilvania, alături de "încă trei bărbaţi civili".
 În cazul proprietarului  numit „Fondurile de Studii şi de Burse ale Statusului Romano-Catolic Ardelean”, situaţia este identică cu „Fundaţiaunea lui Gojdu”, articolul posesiv ALE nu indică nicidecum că aceste fonduri sunt/erau proprietatea Statusului Romano-Catolic Ardelean, şi nicidecum nu erau înscrise în cartea funciară a acestei organizaţii laico-religioase pe care nu a recunoscut-o în 1932 nici statul Vatican, zicându-i „aşa-zisul Status Romano-Catolic Ardelean”. Deci fondurile nu erau decât proprietate publică, cu statut juridic propriu.
Rămâne în istoria României de după 1989 una dintre cele mai mari enigme modul cum comisia guvernamentală de retrocedare şi justiţia română nu i-au cerut Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia dovada proprietăţii asupra acestor fonduri publice mari create de Maria Tereza. Şi dovada proprietăţii se face pe baza cărţii funciare a Episcopiei sau a Statusului Romano-Catolic Ardelean şi nu după după cartea funciară a fondurilor, după denumirea acestora, care este cu totul altă problemă. Este una dintre cele mai mari curse în care au căzut „retrocedatorii”, de fapt împroprietătorii – ca să folosim un termen nou, ieşind astfel din legalitate, nemaivorbind de cei care au reclamat proprietatea.
De ce s-a scris, totuşi, în denumire - bineînţeles abuziv, pentru că fondurile/fundaţiile amintite nu s-au constituit nicidecum cu acest apendice – „ale Statusului Romano-Catolic Ardelean”?.  Pentru că au fost, o perioadă, într-adevăr ale Statusului Romano-Catolic Ardelean, dar nicidecum în proprietate, ci în administrare. Şi una este proprietatea şi alta administrarea unui bun, a unei averi.
Într-o veselie exuberantă, de mari ctitori ai reaşezării dreptului istoric de proprietate după comunism, comisia guvernamentală de retrocedare de la Bucureşti şi justiţia română au împroprietărit – acesta este termenul exact -  Episcopia Romano-Catolică de Alba Iulia cu numeroase imobile în nume propriu sau/şi al Statusului amintit, atât în Cluj, cât şi în Târgu Mureş, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Alba Iulia şi în alte centre ale Transilvaniei, jignind astfel profund pe românii transilvăneni, confiscându-le dreptul la nişte averi istorice comune ale românilor, maghiarilor, saşilor etc, confiscându-le dreptul la istorie şi reaşezând în drepturi constituţia medievală a Transilvaniei prin aceste împroprietăriri a unor bunuri la care ei, românii,  să nu mai aibă niciun drept.
Nu ne rămâne poate decât să „mulţumim” acestor instituţii ale statului român pentru că abia acum s-a legitimat groaznicul sistem medieval al Transilvaniei, de la 1437 la 1848, apoi al Ungariei şovine de la 1867 la 1918 şi de la 1940 la 1944 - din cauza opresiunii căruia şi acum suferim -, i-a fost legalizat acestor entităţi statale jaful pe care l-au făcut asupra românilor.
În urma acestor legalizări, copiii români au fost scoşi din centrele oraşelor transilvane, cei de la Odorheiu Secuiesc şi Miercurea Ciuc au fost alungaţi primii, apoi treptat purificarea continuă şi putem aştepta Centenarul Marii Uniri cu aceste evenimente „minunate”, mai bine zis de minunea lumii civilizate. Urmează acum să ni se interzică până şi iubirea noastră faţă de trecutul acestor imobile – averi comune tuturor etniilor - unde au învăţat un Şincai, un Maior, un Avram Iancu şi alţi mari reprezentanţi ai istoriei noastre naţionale.
Faptul că la Tâgu Mureş a început să se mişte justiţia este salutar.

Vasile LECHINŢAN

Comentariu Dan Culcer: Procuratura României va trebui să se auto-sesizeze pentru a anula toate deciziile ilegale de «retrocedare» de acest tip. Iar persoanele sau instituțiile care au facilitat abuzurile să fie trase la răspundere administrativă pentru incompetență și abuz, iar pe linie penală persoanele responsabile să fie judecate, cu o încadrare juridică corectă.

Redobândirea cetăţeniei române [cazurile cetățenilor israelieni]

$
0
0

Redobândirea cetăţeniei române [cazurile cetățenilor israelieni]

 http://telaviv.mae.ro/node/264

Pentru persoanele care au avut cetăţenia română şi au pierdut-o, art. 10 din Legea 21/1991 reglementează trei situaţii de redobândire:
a) Pentru cei care au renunţat la cetăţenia română şi au obţinut o altă cetăţenie (cum este cazul cetăţenilor israelieni), art. 10, al.1 din lege, precizează condiţiile prevazute de art. 8 lit. b, c, d, e, respectiv:
  • dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni;
  • a împlinit vârsta de 18 ani;
  • are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor;
  • este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străiniătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român”.
b) Cei care au renunţat la cetăţenia română şi nu au dobândit o altă cetăţenie (au devenit şi rămas apatrizi) – art. 10, al. 3 din lege (nu este cazul pentru israelieni).
c) Pentru cei cărora cetăţenia română le-a fost retrasă, fără voia lor (nu este cazul pentru israelieni) precum şi urmaşilor de gr. I şi II, art. 10 indice 1 prevede posiblitatea acordării şi cere drept condiţii prevederile art.8, lit.b, c, e şi f, respectiv:
  • dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni;
  • a împlinit vârsta de 18 ani;
  • este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;
  • cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială;
Cererea de redobândire a cetăţeniei române, întemeiată pe prevederile art. 10, al.1, art. 10, al. 3 şi art. 10, indice 1 din lege, se formulează în limba română, se depune la Ambasadele sau Oficiile Consulare ale României sau la Ministerul Justiţiei, Comisia pentru Probleme de Cetăţenie, personal ori, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială şi autentică şi este însoţită de acte care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege.
La Ambasadă se primesc numai cereri întocmite pe prevederile art. 10, al. 1 şi art. 10, indice 1. Cererile întocmite conform art. 8, trebuie depuse direct la Ministerul Justiţiei, Comisia pentru Probleme de Cetăţenie la Bucureşti.
Verificarea îndeplinirii condiţiilor legale se face, de către consul, la depunerea dosarului.
Dosarul privind redobândirea cetăţeniei române trebuie sa conţină:
Notă:
Dovada pierderii cetăţeniei române se obţine pe calea unei cereri de clarificare a cetăţeniei române ce se depune la Ambasadă – Secţia Consulară (vezi Clarificarea Cetăţeniei Române).
Pentru cei născuţi în afara României sunt necesare, în plus, acte de origine ale părinţilor/părintelui român / fost cetăţean român.

Conform legii române, părintele care solicită cetăţenia română poate solicita această cetăţenie şi pentru copiii minori (sub 18 ani); în asemenea cazuri sunt necesare, suplimentar, şi următoarele documente:

Taxele consulare:

1. Cererile de redobândire a cetăţeniei conform art.10, aliniat 1:

340 NIS - taxă de cerere;
930 NIS - taxă de autentificare (3 declaraţii x 310 NIS);
160 NIS/document - taxă legalizare copii acte (în funcţie de situaţie).

2. Cererile de redobândire a cetăţeniei conform art. 10, indice 1, sunt gratuite; se percep doar taxele de autentificare şi legalizare.
Viewing all 1339 articles
Browse latest View live


<script src="https://jsc.adskeeper.com/r/s/rssing.com.1596347.js" async> </script>